O bună parte din cele 200 de milioane de euro din creditul oferit Republicii Moldova de către Guvernul de la Moscova ar putea reveni înapoi în Federația Rusă. Una dintre clauzele contractului de creditare obligă Guvernul de la Chișinău să favorizeze firmele rusești în procesul de achiziție a serviciilor și mărfurilor pentru care vor fi folosiți banii din creditul respectiv.

O clauză a Contractului de creditare stipulează că „Partea moldovenească, în interesele extinderii relațiilor comercial-economice dintre cele două țări, va depune eforturi, orientate spre realizarea proiectelor comune pe teritoriul Republicii Moldova, prin intermediul companiilor rusești. În aceste scopuri, companiilor rusești le va fi asigurat accesul pentru participarea în procedurile de achiziție a bunurilor și serviciilor în bază de concurs, desfășurate în Republica Moldova, în baza unui regim nu mai puțin favorabil decât regimul de care beneficiază companiile moldovenești sau alte companii”.

Creditul rusesc a fost contractat pentru reabilitarea drumurilor, un proiect promis de președintele Igor Dodon la finele anului trecut, după învestirea Guvernului Chicu. În ianuarie 2020, Administrația de Stat a Drumurilor a inițiat mai multe proceduri de achiziție a lucrărilor de reparație a drumurilor. Până în prezent, instituția a încheiat două contracte de achiziție privind reabilitarea drumurilor, unul privind reabilitarea drumului Ceadâr-Lunga – Congaz – Dimitrovca, în valoare de 40,6 milioane de lei, și altul privind reabilitarea drumului Orhei-Bravicea-Călărași, în valoare de 67,2 milioane de lei.

În rest, mai multe achiziții au fost amânate, iar pentru reabilitarea a șase tronsoane de drum, în sumă de 1,8 miliarde de lei, fără TVA, deschiderea ofertelor a fost amânată pentru data de 4 mai 2020.

Olga Diaconu, expertă în cadrul Asociației pentru Guvernare Eficiență și Responsabilă (AGER), consideră că amânarea deschiderii celor șase oferte nu este întâmplătoare. „Date fiind circumstanțele enumerate, putem presupune că procedurile de achiziționare a lucrărilor de reabilitare și modernizare a drumurilor au fost amânate, pe de o parte, din cauza întârzierii creditului rusesc, iar pe de altă parte, pentru a facilita accesul companiilor rusești, așa cum „recomandă” insistent acordul de credit. Totodată, trebuie menționat faptul că selecția drumurilor pentru a fi reabilitate a fost mai degrabă dictată de interese de partid, decât de interesul public. O parte din acestea se află în jurul celor două locații unde președintele Igor Dodon declarase intenția de a construi aeroporturi internaționale. Alte porțiuni țin de reabilitarea drumurilor de acces spre regiunea transnistreană, creând un coridor între aeroportul planificat de la Mărculești, Tiraspol, și spre Odessa”, a scris într-un articol experta de la AGER.

Amintim că guvernarea de la Chișinău a solicitat la finele anului trecut un împrumut de 500 de milioane de euro de la statul rus, iar prima tranșă urma să ajungă la începutul lunii aprilie. Negocierile au decurs anevoios, partea rusă a acceptat suma de 200 de milioane de euro, iar abia la 17 aprilie 2019 Acordul de credit a fost semnat la Moscova de Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Federația Rusă, Andrei Neguța, și conducerea Ministerului de Finanțe de la Moscova, eveniment anunțat de președintele Igor Dodon.

Acordul respectiv a fost criticat dur de opoziție și experți. Lidera PAS, Maia Sandu, a declarat că documentul conține prevederi care nu se regăsesc în alte acorduri de împrumut oferite de Rusia altor țări. „Acest lucru demonstrează că Igor Dodon nu a putut să negocieze cu Rusia un împrumut în interesul țării sale. Cel mai mare pericol al acestui acord îl constituie prevederile din articolul 7, alineatul 2, care stabilesc că dacă datoria restantă sau dobânda la această datorie pentru împrumutul de stat sau pentru creditele acordate de către băncile rusești debitorilor moldoveni, cu acordul părții Moldovei, nu sunt rambursate la timp, conform prezentului acord, partea rusă are dreptul să consolideze întreaga sumă restantă și să ceară plata urgentă a acesteia. Această prevedere presupune că statul Republica Moldova emite un fel de garanție pentru întreprinderi private, iar noi, cetățenii (statul) vom trebui să rambursăm această datorie dacă acești debitori (privați), pe care nu îi cunoaștem, nu vor rambursa la timp datoria către băncile rusești”, a declarat Maia Sandu.

„Dodon şi-a tras un credit pentru această perioadă electorală, aşa cum a promis încă la sfârşit de 2019. Doar că mai urmează nişte proceduri până când vine primul euro de la Federația Rusă. Acest credit a fost inclus în bugetul 2020, când bugetul a fost adoptat, ca sursă de finanţare a unei părţi din circa 5 miliarde din deficitul bugetar de 7,4 miliarde lei”, a declarat ex-ministrul Finanțelor de la Chișinău, Veaceslav Negruță.

„Acest acord prevede un fenomen financiar prin care, dacă macar o zi încălcăm termenul de rambursare, se leagă celelalte datorii de acest credit şi poate fi legată şi datoria din regiunea transnistreană de şapte miliarde de dolari pentru gazul pe care l-au folosit transnistrenii. Suma aceasta de 200 de milioane de euro poate să devină 10 miliarde de euro într-un timp foarte scurt”, susține expertul economic, Gheorghe Constandachi.

Expertul economic, Dumitru Budianschi, a declarat că Acordul semnat la Moscova privind împrumutul de 200 de milioane de euro este total în dezavantajul Republicii Moldova și chiar dăunător. „Adică banii sunt plătiți de cetățenii R. Moldova, dar profitul și beneficiile vor fi culese de niște companii controlate politic din Federația Rusă și R. Moldova”, a spus Budianschi.

Guvernul de la Chișinău a aprobat, marți, Acordul de credit din partea Federației Ruse. Deși au votat pentru, miniștrii desemnați din partea PDM s-au arătat sceptici față de prevederile Acordului, menționând că există mai multe riscuri pentru țara noastră.

Creditul a fost oferit de Federația Rusă cu o dobândă de 2 la sută, pentru o perioadă de 10 ani.