După jumătate de an de blocaj în instanța de fond, cauza lui Ilan Șor, în care omul de afaceri a fost condamnat la închisoare pentru spălare de bani în proporții deosebit de mari, a ajuns la Curtea de Apel Chișinău. „Dosarul a parvenit pe 15 ianuarie și a fost repartizat la data de 16 ianuarie, dar ședințele încă nu au fost stabilite”, a precizat Octeabrina Popa, purtătoarea de cuvânt a Curții. 

Judecătorul-raportor căruia i-a fost distribuit dosarul este Xenofon Ulianovschi, fost vicepreședinte al Curții de Apel din anul 2008. În noiembrie 2007, candidatura sa pentru această funcție era însă respinsă de șeful statului, potrivit unei anchete realizate de Centrul de Investigații Jurnalistice în comun cu Ziarul de Gardă. Ex-președintele Voronin motiva prin faptul că Ulianovschi era la Curte de doar un an. În plus, făcând parte dintr-un complet de judecători, a redus de trei ori pedeapsa aplicată unui cetățean turc de prima instanță, bărbatul fiind acuzat de trafic de copii. În 2008, magistratul a ajuns totuşi în funcția râvnită.

În 2012, acesta a obținut un nou mandat. În 2013, CSM a decis intentarea procedurii disciplinare împotriva lui Xenofon Ulianovschi care era acuzat de un avocat de emiterea unor hotărâri falsificate. Pentru că judecătorul a fost anchetat, numele său a fost exclus, temporar, din lista magistraţilor propuşi pentru acordarea distincţiilor de stat. În 2014, Ulianovschi a primit totuși „Ordinul de Onoare”, acordat de președintele țării.

Sentința motivată de condamnare a lui Șor de către Judecătoria Chișinău a fost redactată în iulie 2017. Cu toate acestea, dosarul a „încremenit” pe masa judecătorilor timp de mai bine de șase luni, chiar dacă atât avocații omului de afaceri, cât și procurorii au contestat hotărârea primei instanțe. Magistratul Andrei Niculcea afirma anterior că transmiterea dosarului a fost tergiversată din cauza traducerii sentinței în limba rusă. Iulian Balan, avocatul primarului de la Orhei, a declarat pentru Anticoruptie.md că nu este deranjat de întârzierea transmiterii dosarului: „În ce privește traducerea sentinței, există o problemă de sistem legată de interpreții și translatorii din instanțe, dar asta ține mai mult de Ministerul Justiției. Noi deocamdată nu am sesizat autoritățile în legătură cu acest fapt.”

Ilan Șor a fost condamnat la şapte ani și șase luni de închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, pentru spălare de bani și escrocherie în proporții deosebit de mari în dosarele creditelor neperformante acordate în 2014 de Banca de Economii.  

În cazul lui Ilan Șor, magistratul Andrei Niculcea de la Judecătoria Chișinău a decis să recalifice infracțiunea pentru care procurorii au cerut condamnarea inculpatului. El a recalificat „escrocheria în proporții deosebit de mari” (care se pedepsește cu 8-15 ani de închisoare, potrivit Codului Penal) în „cauzare de daune prin înșelăciune sau abuz de încredere în proporții deosebit de mari, dacă fapta nu constituie o însuşire” (pentru care Codul Penal prevede până la trei ani de închisoare) și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Într-un final, Șor a fost condamnat la şapte ani și jumătate privațiune de libertate în penitenciar de tip semiînchis, cu precizarea că se pune în executare pedeapsa din momentul rămânerii definitive a sentinței. De asemenea, prin aceeași sentință, lui Șor i-a fost schimbată măsura preventivă din arest la domiciliu, în liberare provizorie sub control judiciar.

Între timp, primul dosar, din mai 2015, în care Ilan Șor a fost acuzat de abuz de serviciu cu urmări grave, din funcția de președinte al CA al BEM, continuă să se afle la faza urmăririi penale. „Sunt foarte multe dosare în procedură, e un dosar complicat. Sunt mai multe motive. Noi întreprindem toate măsurile ca să avansăm cu urmărirea penală”, ne-a declarat șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari. Detalii, în ancheta „«50 de umbre» ale dosarelor miliardului furat”.