Mai multe drepturi pentru persoanele fizice în procesul de prelucrare a datelor cu caracter personal, dar și mai multă libertate pentru activitatea jurnaliștilor. Cel puțin asta reiese din prevederile unui nou proiect de lege, elaborat recent, de către Ministerul Justiției, cu suportul mediului de afaceri și al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP). Proiectul, supus consultărilor publice, poate fi accesat aici.

Printre noile prevederi propuse în legea privind prelucrarea și libera circulație a datelor cu caracter personal se numără și „stabilirea unor excepții largi pentru prelucrarea datelor în interes public, precum: scopurile jurnalistice, arhivarea în interes public, cercetarea științifică, istorică sau statistică”.

Altfel spus, legea vine să împuternicească jurnaliștii, astfel încât să nu fie hărțuiți și să nu le fie limitate posibilitățile de documentare pentru o anchetă jurnalistică.

Cu o situație legată de pretinse încălcări ale legii privind datele cu caracter personal s-a confruntat și Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM). La sfârșitul anului 2018, reportera CIJM, Julieta Savițchi, și activistul Anatol Mătăsaru au demarat documentările pentru o anchetă, având supoziția că șeful oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău, Igor Popa, nu ar fi declarat imobile dintr-un cartier rezidențial din centrul Chișinăului unde locuia cu familia sa, dar și alte proprietăți scrise pe numele soției, avocata Ala Popa. Pentru a obține mai multe informații, jurnaliștii au început documentarea în Registrul bunurilor imobile – Cadastru. 

În decembrie 2019, imediat după verificările la Cadastru, la adresa Centrului de Investigații Jurnalistice a parvenit o somație de la CNPDCP, în care ni s-a cerut să explicăm cu ce scop am verificat datele despre imobilele deținute de Ala Popa. Explicațiile despre faptul că ne facem munca, documentăm o anchetă în care verificăm supozițiile că o persoană care deține o funcție publică nu ar fi declarat proprietățile pe care le folosește nu au fost suficiente. Drept urmare, în martie 2020, CNPDCP a emis o decizie în care a constatat că jurnaliștii din cadrul CIJM au încălcat Legea privind protecția datelor cu caracter personal și Codul Deontologic al Jurnalistului atunci când au făcut verificări la Cadastru.

Toate acestea s-au întâmplat în timpul documentării cazului, materialul nefiind încă publicat. Ancheta „VIDEO // Divorțul fictiv și averea tăinuită a procurorului Igor Popa”, publicată în iulie 2020. Directorul Asociației pentru Protecția Vieții Private, avocatul Sergiu Bozianu, juristul CIJM,  consideră că decizia de atunci a fost una nefondată și contrară legii, respectiv noua lege ar urma să ofere noi reguli pentru activitatea jurnaliștilor în raport cu utilizarea datelor cu caracter personal.    

„CNPDCP a determinat că CIJM a încălcat Legea privind protecția datelor deoarece a accesat datele persoanele ale Alei Popa, însă la acel moment nu a publicat investigația. Conform noii legi, CNPDCP nu va mai avea astfel de competență în raport cu scopurile jurnalistice. Doar instanța de judecată va putea determina dacă s-a încălcat dreptul la viața privată”, a precizat Bozianu.

Un alt caz răsunător este al jurnalistei Mariana Raţă, care a fost vizată într-un proces penal iniţiat de procurori în urma unei sesizări depuse de Vladimir Botnari, fost comisar al Capitalei, pe motiv că i-ar fi fost accesate datele personale. Procuratura a decis neînceperea urmăririi penale, întrucât nu existau elemente constitutive ale acestei componențe de infracțiune

De asemenea, Sergiu Bozianu, care a făcut parte din grupul de lucru pentru elaborarea proiectului, a mai menționat că inițiativa „vine să adapteze cerințele naționale în domeniul protecției datelor cu caracter personal la cel al Uniunii Europene și va ajusta numeroasele devieri existente în Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal”.

Legea propusă spre consultare prevede ca persoanele fizice să fie în drept să primească și să acceseze propriile date de la autorități și companii care le colectează și prelucrează. Pe lângă protecție, schimbul de date va fi liberalizat către Spațul Economic European. Potrivit autorilor, prevederile Regulamentului general privind protecția datelor se aplică în raport cu orice agent economic/prestator de servicii/afaceri/bussines etc., care interferează cu cetățenii Uniunii Europene, chiar dacă aceștia se află juridic pe teritoriul Republicii Moldova.

În cazul în care nu vor fi respectate legile privind protecția datelor personale,  proiectul propune aplicarea unor sancțiuni de până la 4 milioane lei sau de până la 4 % din venitul global.