Ilan Şor, primarul de la Orhei, considerat principalul suspect în furtul miliardului, susţine că dosarul său este un abuz din partea actualei guvernări, declaraţie oferită de omul de afaceri în cadrul unei anchete a Centrului de Investigaţii Jurnalistice. De rând cu puterea, businessmanul condamnat penal acuză şi unele organizaţii neguvernamentale care, potrivit lui, ar servi anumitor interese. 

„Dosarul meu este un abuz politic din partea actualei puteri politice, actualei guvernări, dar și din partea unor ONG-uri, care fac orice altceva decât activitatea firească din societatea civilă. Ca și partidele de la putere, aceste ONG-uri servesc intereselor cuiva și se ocupă cu manipulări și instigarea cetățenilor împotriva mea. În special, după ce s-a văzut și s-a constatat că partidul pe care-l conduc începe să câștige încrederea oamenilor, după ce a fost vizibilă susținerea populară masivă pe care o am în Orhei, iar proiectele sociale implementate se bucură de succes în rândul cetățenilor, am toate motivele să cred că anume cei de la vârful puterii își doresc să dispar de pe arena politică”, se arată într-un răspuns al lui Ilan Şor pentru reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice, referitor la scopul vizitei întreprinse la Strasbourg. Șor a precizat că nu dă nume pentru a nu oferi motive de a fi „hărţuit iarăşi prin Justiţie”.

Declaraţia ne-a fost oferită de Ilan Şor în cadrul unei anchete recente a Centrului de Investigaţii Jurnalistice care arată că, în cinci ani, din 2013 până în 2017, procurorii au intentat peste 100 de dosare penale în privința primarilor și președinților de raioane. Este un calcul elementar al jurnaliştilor care au analizat informaţiile din surse deschise şi au discutat cu mai mulţi edili. Cel mai des, în atenția instituțiilor de drept ajung aleși locali care reprezintă partidele de opoziție. În topul primarilor cu dosare penale sunt edilii celor mai importante oraşe ale Republicii Moldova: Chişinău, Orhei şi Bălţi.

Spre deosebire de Dorin Chirtoacă, edilul suspendat al Capitalei, căruia judecătorii de instrucție i-au respins solicitarea de a i se permite să meargă la un eveniment al Congresului Autorităților Publice Locale din Europa, al cărui vicepreședinte este, în cazul lui Ilan Şor autorităţile au fost mult mai îngăduitoare. În iunie, instanţa de judecată l-a condamnat la şapte ani şi şase luni de închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, pentru spălare de bani și escrocherie în proporții deosebit de mari, în dosarele creditelor neperformante, eliberându-l sub control judiciar. În octombrie însă judecătorii i-au aprobat primarului condamnat deplasarea la Strasbourg, la Parlamentul European. A dat mâna cu eurodeputaţi şi s-a fotografiat alături de ei. Le-a organizat o cină în stil moldovenesc şi s-a plâns că în dosarele în care este investigat se fac presiuni asupra Justiției din partea unor partide, organizaţii neguvernamentale şi instituţii de presă.

În timpul procesului de judecată, Ilan Şor a fost atent la declaraţiile în raport cu guvernarea, dar a dat vina până şi pe consulatele străine că ar fi pus presiune pe Justiţie. Omul de afaceri s-a implicat în cursa pentru alegerile locale la scurt timp după ce a fost reţinut, în mai 2015. Atunci a reuşit să scape de arest şi a câştigat fotoliul de primar la Orhei chiar din primul tur, cu peste 60% din sufragii. El a fost învinuit de procurori că, în calitate de președinte al Consiliului de administrare al Băncii de Economii, ar fi obținut prin înșelăciune, în 2014, peste cinci miliarde de lei de la această instituţie bancară.