Metodologia de stabilire a jurisdicțiilor care nu implementează standardele internaționale de transparență, elaborată de Ministerul Justiției, a fost aprobată de cabinetul de miniștri în cadrul ședinței de miercuri, 22 noiembrie. Aprobarea Metodologiei este și una dintre acțiunilor prevăzute în Planul măsurilor pentru limitarea influenței excesive a intereselor private asupra vieții economice, politice și publice (Planul de deoligarhizare). La modul practic, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor va elabora o Listă nemijlocită a jurisdicțiilor, care va fi actualizată cel puțin de două ori pe an.

„Scopul adoptării Legii deoffshorizării a fost de a crea mecanisme efective de protejare a interesului public în procesul administrării proprietății publice, achizițiilor, de-etatizării, privatizării, concesiunilor și implementării diverselor forme de parteneriat public-privat, față de multitudinea de riscuri provenite din fuzionarea grupurilor de infracționalitate organizată în condițiile globalizării”, a explicat ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.

Odată cu aprobarea acestei Metodologii, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor va elabora o Listă nemijlocită a jurisdicțiilor care nu implementează standardele internaționale de transparență. Aceasta va fi transmisă Guvernului spre aprobare, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentului proiect de hotărâre.

Astfel, printre principalele prevederi care se regăsesc în Metodologie sunt:

- explicația detaliată a noțiunii de „jurisdicție care nu implementează standardele internaționale de transparență”. Este vorba de acea jurisdicție/regiune autonomă care nu corespunde standardelor internaționale de transparență privind fondatorii, asociații, acționarii, administratorii și beneficiarii efectivi;

- criteriile în baza cărora se va ghida Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor la elaborarea propunerii Listei inițiale de jurisdicții;

- mecanismul de elaborare a Listei și a propunerilor subsecvente de ajustare a acesteia, stabilindu-se instituțiile și autoritățile publice implicate în acest proces, rolul fiecăreia dintre acestea etc.

„Odată cu adoptarea prezentului proiect va fi realizată una dintre premisele de bază pentru lansarea mecanismului legal de deoffshorizare, ceea ce va permite în mod practic trecerea la implementarea pașilor următori prevăzuți de lege”, a punctat ministra Justiției.

Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor va elabora lista în baza a trei categorii de informații: 1) informații parvenite de la organizații internaționale; 2) informații parvenite de la autoritățile naționale competente; 3) informații publice), care ar urma să reflecte următoarele categorii de informații:

- gradul de cooperare al jurisdicției/regiunii autonome în ceea ce privește schimbul de informații privind înregistrarea societăților comerciale de orice tip (a informațiilor referitoare la fondatori, asociați, acționari, administratori, beneficiari efectivi etc.);

- rapoartele de evaluare ale organizațiilor internaționale privind gradul de transpunere a standardelor internaționale de transparență, cadrul juridic intern și eficiența autorităților competente la nivelul jurisdicției/regiunii autonome în cauză;

- informația cu privire la gradul de implementare în legislația națională a jurisdicției/regiunii autonome a prevederilor standardelor internaționale și/sau a cadrului normativ al Uniunii Europene.

Potrivit notei informative, lista jurisdicțiilor și a regiunilor autonome care nu implementează standardele internaționale de transparență, întocmită conform Metodologiei date, va fi folosită de către autoritățile publice, întreprinderile de stat și societățile comerciale cu capital public în vederea stabilirii condițiilor de participare la procedurile de privatizare, parteneriat public-privat, achiziții publice și concesiuni vizate de mecanismul național de deoffshorizare