Autoritățile de la Chișinău s-au angajat să implementeze recomandările Comisiei de la Veneția privind legislația electorală, însă această condiționalitate a fost realizată „cu unele rezerve”. Membrii societății civile au elaborat un Raport alternativ privind realizarea Planului de Acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de Comisia Europeană, în care apreciază realizarea acestui angajament cu 4 puncte din 5.

Potrivit raportului, conform angajamentelor asumate, Parlamentul Republicii Moldova a votat noul Cod Electoral, care va soluționa problemele identificate de Curtea Constituțională și Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR, organizații internaționale și naționale. Modificări adoptate vizează componența și metoda de desemnare a membrilor Comisiei Electorale Centrale (CEC), includ posibilitatea organizării alegerilor timp de două zile în unele circumscripții sau secții de votare, în baza unor motive obiective. Buletinele de vot urmează a fi tipărite în limba română, dar și într-o altă limbă, la solicitarea reprezentanților circumscripției electorale, iar contestații privind desfășurarea alegerilor vor putea depune, conform noului Cod, și grupuri de inițiativă, blocuri electorale, concurenți electorali și participanți la referendum.

Proiectul noului Cod a trecut procedura consultărilor publice, fiind recepționate peste 400 de propuneri. La fel, după ce a fost votat în prima lectură, în iulie 2022, documentul a fost avizat de Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR.

Totodată, autorii raportului consideră că, în afară de acțiunea ce prevede amendarea legislației electorale, autoritățile ar fi trebuit să includă o acțiune suplimentară, care să reflecte gradul de implementare a recomandărilor Comisiei de la Veneția.

Comisia de la Veneția a mai atras atenția asupra câtorva prevederi ale noului Cod, cum ar fi riscul politizării activității CEC, în condițiile în care guvernarea poate numi trei din șapte membri ai instituției. La fel, Comisia de la Veneția a recomandat revizuirea caracterul restrictiv al condițiilor de eligibilitate pentru funcția de președinte și primar și revizuirea pragurilor de participare la vot pentru alegerile prezidențiale, parlamentare și locale în baza cărora scrutinele pot fi declarate valabile. Potrivit autorilor raportului alternativ, aceste recomandări nu au fost reflectate în noul Cod, deși ei consideră că aceste aspecte „nu sunt în măsură să influențeze legitimitatea și corectitudinea procesului electoral”, judecând după experiența scrutinelor anterioare. Ei însă notează că păstrarea pragului minim de reprezentare de 2% pentru candidații independenți în funcția de deputat îi dezavantajează pe aceștia în raport cu partidele politice și acest prag este neproporțional cu actuala structură a Parlamentului.

Pentru acest angajament, membrii societății civile consideră prioritar ca CEC să revizuiască și aprobe actele normative pentru implementarea noului Cod Electoral, să asigure consultări cât mai largi a regulamentelor sale pentru a fi aprobate și să îmbunătățească supravegherea și controlul finanțării partidelor politice. La fel, președinții consiliilor electorale de circumscripție de nivelul doi trebuie aleși prin concurs public, precum și trebuie îmbunătățită capacitatea instituțională a consiliilor electorale de circumscripție. Drept priorități sunt indicate și reducerea pragurilor de accedere în Parlament pentru concurenții candidații independenți și avansarea procesului de implementare a metodelor alternative de vot.

Raportului alternativ a fost elaborat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene, Expert-Grup, Centrul de Resurse Juridice din Moldova și Fundația „Friedrich Ebert”.