Rusia adună tot mai multe trupe în apropierea Ucrainei iar o invazie ar putea avea loc în orice moment, poate chiar înainte de sfârșitul Jocurilor Olimpice de iarnă, scrie Reuters cu referire la declarația de vineri a secretarului de stat american, Antony Blinken. Moscova, la rândul ei, și-a intensificat răspunsul virulent în adresa ofensivei diplomatice occidentale, care încearcă să dezamorseze criza, interpretând răspunsurile trimise în această săptămână de UE și NATO la cererile sale de securitate ca pe o insultă.

Imaginile din satelit publicate de o companie privată din SUA au arătat noi desfășurări militare rusești în mai multe locații din apropierea Ucrainei. În cel mai dur avertisment de până acum adresat americanilor din Ucraina să părăsească țara, președintele Joe Biden a spus că nu va trimite trupe pentru a salva cetățenii americani în cazul unui atac rus. „Lucrurile ar putea ieși repede de sub control”, a spus Biden pentru NBC News.

Aflat în vizită în Australia, Blinken a declarat într-o conferință de presă  că o invazie ar putea începe în orice moment. „Să fie clar, „orice moment” include și în timpul Jocurilor Olimpice”, a specificat secretarul de stat, negând astfel părerea unor experți că Rusia nu va declanșa operațiunile în timpul Jocurilor. Jocurile de la Beijing se încheie pe 20 februarie.

„Mai simplu spus, vedem în continuare semne foarte îngrijorătoare ale escaladării Rusiei, inclusiv noi forțe care sosesc la granița cu Ucraina”, a spus Blinken.

Rusia a adunat deja peste 100.000 de militari în apropierea Ucrainei, iar săptămâna aceasta a lansat exerciții militare comune în Belarusul vecin și exerciții navale în Marea Neagră. Moscova neagă planurile de invadare a Ucrainei, dar spune că ar putea întreprinde acțiuni „militare-tehnice” dacă nu sunt îndeplinite o serie de cerințe, inclusiv promisiunile NATO de a nu admite niciodată Ucraina în componența sa și de a retrage forțele din bazele din Europa de Est.

Alianța UE și NATO au oferit răspunsuri comune săptămâna aceasta, spunând că statele membre au fost de acord să vorbească cu o singură voce. Ministerul de Externe al Rusiei a declarat însă vineri că a cerut un răspuns individual din partea fiecărei țări și a calificat răspunsul colectiv drept insultător.

„Un astfel de pas nu poate fi văzut ca altceva decât un semn de impolitețe diplomatică și lipsă de respect față de cererea noastră”, a spus ministerul.

Mai multe țări occidentale au lansat eforturi diplomatice săptămâna aceasta pentru a convinge Rusia să dea înapoi, dar Moscova le-a respins. Rușii nu au făcut nicio concesiune președintelui francez Emmanuel Macron, care a făcut luni o vizită la Moscova, și luînd-o  deschis în derâdere pe secretarul britanic de externe Liz Truss, care a venit joi în capitala rusă.

Discuțiile de joi în Berlin între Rusia, Ucraina, Germania și Franța, parte a unui proces de pace de lungă durată într-un conflict dintre Ucraina și separatiștii susținuți de ruși, nu au dat nici ele vre-un progres.

Parisul și Kievul au spus că delegația rusă a cerut Ucrainei să negocieze direct cu separatiștii, o „linie roșie” pe care Ucraina a respins-o de la începutul conflictului în 2014. "Dacă Ucraina este de acord cu acest lucru, atunci statutul Rusiei se va schimba de la a fi parte la conflict la statutul de mediator în conflict. De aceea nu mergem la asta", a spus ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba.

Mutul vorbește cu surdul

Compania Maxar Technologies, cu sediul în SUA, care urmărește acumularea forțelor ruse, a declarat că imaginile făcute miercuri și joi arată noi desfășurări în vestul Rusiei, Belarus și Crimeea, anexată de Rusia în 2014.

Maxar a identificat 550 de corturi noi pentru trupe și sute de vehicule pe un aerodrom din Crimeea; trupe suplimentare, vehicule militare și elicoptere pe un aerodrom din Belarus la mai puțin de 25 de granița cu Ucraina și o nouă desfășurare mare în vestul Rusiei la aproximativ 110 km de frontieră.

Rusia spune că are dreptul de a deplasa forțele pe teritoriul său după cum crede de cuviință și nu reprezintă nicio amenințare externă.

În cea mai mare parte, țările occidentale au avut o poziție comună privind sancțiunile economice împotriva Rusiei în cazul în care aceasta invadează Ucraina, dar au exprimat opinii diferite cu privire la o  amenințare imediată.

Washingtonul și Londra au avertizat că o invazie ar putea avea loc în câteva zile. Prim-ministrul britanic Boris Johnson a numit zilele următoare cel mai periculos moment al celei mai mari crize de securitate din Europa din ultimele decenii.

Președintele frances Macron, dimpotrivă, crede că Rusia nu are planuri cu privire la Ucraina, dar dorește modificări ale aranjamentelor europene de securitate, iar procesul de pace existent condus de franco-germani pentru conflictul separatist din Ucraina oferă o cale de ieșire din impas.

Oricare ar fi intențiile sale, Moscova a răspuns cu dispreț presiunilor occidentale. Imaginile cu Macron așezat departe de Putin, la capătul opus al unei mese uriașe din Kremlin, au devenit virale pe internet săptămâna aceasta.

Kremlinul a declarat vineri că locurile îndepărtate sunt necesare deoarece Macron a refuzat un test COVID-19 administrat de medicii ruși. Oficialii francezi au spus că programul de călătorie al lui Macron nu a lăsat timp să aștepte rezultatele testelor; Surse franceze au mai spus că biroul lui Macron este îngrijorat că Moscova îi va eșantiona ADN-ul.

Liz Truss, Secretarul de stat pentru afaceri externe, Commonwealth și dezvoltare din Marea Britanie a primit un reproș în public din partea ministrul de externe, Serghei Lavrov, în cadrul unei conferințe de presă comună la Moscova. Acesta a descris discuțiile dintre ei drept o conversație „a mutului cu surdul”.