Interlopul moldovean Ion Gușan zis și Nicu Patron a ajuns din nou marți în fața magistraților de la Înalta Curte din România, după ce procurorii DIICOT au formulat recurs la o sentință anterioară care îl favoriza pe Nicu Patron.

Pe data de 14 septembrie 2020, Nicu Patron a fost achitat de acuzațiile de organizarea unui grup infracțional și contrabandă, iar acum se discută pe rolul Înaltei Curți apelul declarat de DIICOT. În motivarea instanței judecătorul a relevat și ce anume a stat la baza achitării lui Nicu Patron: anularea interceptărilor SRI din dosar. Se pare că procurorii nu l-au avut cu altceva „la mână” pe Nicu Patron în afară de interceptări, iar acestea au fost anulate ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale, scrie ziare.com.

Anterior, achitarea lui Nicu Patron s-a făcut după ce, pe 10 noiembrie 2016 acesta a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la 14 ani şi 8 luni de închisoare pentru grup infracţional organizat, însă Înalta Curte a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe pe 30 ianuarie 2018.

„Prin încheierea din data de 31.08.2020, pronunțată în dosarul (…), Curtea a constatat nulitatea absolută a probelor rezultate din mandatele de interceptare a convorbirilor telefonice emise în baza vechiului Cod de procedură penală realizate cu implicarea Serviciului Român de Informații și a probelor obținute în urma punerii în executare a mandatelor de siguranță națională, făcând trimitere la argumentele expuse în încheierea din data de 03.06.2020 pronunțată în dosarul nr. (…) (f. 5 vol. IX), încheiere ce a fost atașată și în prezentul dosar.

În cuprinsul deciziei indicate, Curtea Constituțională a arătat că, în condițiile în care „legiuitorul nu a reglementat un cadru clar, coerent și previzibil aplicabil în cazul contestării legalității mijloacelor de probă obținute potrivit Legii nr. 51/1991” (par. 60), ”lipsa de claritate și previzibilitate a cadrului normativ incident în materia contestării legalității înregistrărilor - mijloc de probă - ce rezultă din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, folosite în procesul penal, determină, în fapt, realizarea unui control formal și lipsit de efectivitate, cu consecința încălcării drepturilor și a libertăților fundamentale prevăzute de Constituție.

Or, conferirea calității de mijloc de probă în procesul penal anumitor elemente este intrinsec legată de crearea cadrului adecvat care să confere posibilitatea contestării legalității acestora” (par. 56). Rezultă astfel că, în lipsa acestui cadru legal, informațiile obținute în temeiul mandatelor de siguranță națională potrivit Legii nr. 51/1991 nu pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal”, se mai arată în motivarea Curții de Apel București.

Cine este și ce a făcut în România Nicu Patron

Nicu Patron era „strategul” grupării, iar „directorul de operaţiuni era Valeriu Gori. Cei doi erau în vârful unei reţele care acţiona în România şi în Republica Moldova, precum şi în Franţa, Italia sau Germania.

„Guşan Ion – zis Nicu Patron are din 2001 statutul de hoţ în lege – criminal de grad superior, originar din spaţiul CSI, responsabil pentru respectarea codului de legi al clanului, pentru organizarea bandei şi judecarea celor care încalcă disciplina în cadrul grupării infracționale, precum şi pentru colectarea (…) veniturilor”, se arată în rechizitoriul DIICOT.

Procurorii notează că statutul de „hoţ în lege” se acordă de liderii grupărilor criminale aflaţi la cel mai înalt nivel la Moscova, în baza unui cod de reguli, accesibil unui număr foarte restrâns de persoane. Atribuirea titlului de „hoţ în lege” se pace printr-o aşa-zisă „încoronare”, persoana căreia I se atribuie acest titlu fiind recunoscută de toţi liderii grupărilor infracţionale internaţionale ca „lider suprem”.

Sub comanda lui Nicu Patron se afla Valeriu Gori, mâna dreaptă a acestuia. Acesta din urmă contacta pe alţi şefi de grupări infracţionale autohtone şi superviza acţiunile de contrabandă, de reglare de conturi sau instituia se ocupa cu „taxele de protecţie”.

Pe palierul următor al grupării se aflau „supraveghetorii zonali” sau „locotenenţii”: Veaceslav Hariton, zis „Slava” şi Ion Druţă, zis „Vanea Pisateli” (n.r. – Vanea Scriitorul).

Pe lina traficului şi a contrabandei de ţigări, pe Vanea Pisateli îl ajutau fraţii Grigore şi Tudor Druţă. În Europa, supraveghetorul operaţiunilor era Igor Tanasciuc, responsabil cu tot ce se întâmpla în Spania, Italia sau Franţa. Două fabrici clandestine de ţigări În România, gruparea lui Nicu Patron nu s-a mărginit la introducerea în ţară a ţigărilor de contrabandă.

Mafioţii le produceau chiar aici, în două fabrici clandestine de ţigări, una la Braşov, iar alta în Ilfov.

„Pe teritoriul României au fost operaţionalizate în cursul anului 2011, două fabrici clanestine de producere şi ambalare ţigarete contrafăcute, sub coordonarea inculpatului Guşan Ion – alias Nicu Patron, exercitată prin locotenenţii şi oamenii săi de încredere – persoane aflate pe palierul de comandă al grupării infracţionale, care s-au ocupat de amplasarea celor două fabrici clandestine în două locaţii special căutate şi găsite în acest scop, au identificat şi furnizat materie primă – tutun şi materiale auxiliare aferente procesului de producţie (blanchete, timbre de marcare false, foiţă de aluminiu, etc) asigurând totodată întreţinerea utilajelor prin gestionarea legăturilor cu specialişti autohtoni din Republica Moldova”, notează procurorii în rechizitoriu.

Contrabanda cu țigări

Prima fabrică clandestină de tutun a Grupării Patron funcţiona în 2012 într-un imobil fără număr de pe strada Plantelor din Braşov. Acolo, sub supravegherea inculpaţilor Veaceslav Hariton şi Vasile Trohin, o hală industrială a fost amenajată în acest scop cu panouri de lemn de plută şi vată industrială, pentru antifonare. Fabrica a funcţionat acolo timp de trei luni, începând din vara anului 2012.

„La finele anului 2012, din motive conspirative, liderii grupului ai decis stoparea producţiei şi relocarea instalaţiei. (…) La 12.03.2013, s-a reuşit identificarea locaţiei în care membrii grupului depozitau materia primă şi o parte a ţigaretelor produse în perioada de referinţă. În speţă Braşov, strada Turnului nr. 5”, arată procurorii.

Despre utilajele din fabrica lui Nicu Patron, anchetatorii spun că aveau o capacitate de producţie de 65.000 de ţigarete pe oră, astfel încât la un timp de lucru de patru ore producţia era de 260.000 de ţigări. O a doua astfel de fabrică a fost deschisă în satul Ploieşti ori din Prahova. Mărcile pe care gruparea lui Nicu Patron le falsifica erau Viceroy şi Plugarul.