Fosta candidată a PSRM la funcția de premier de la începutul lui 2021, Mariana Durleșteanu, a demisionat vineri de la conducerea Partidului Legii și Dreptății, dar nu va părăsi politica. 

„Am decis astăzi în cadrul forurilor de conducere să-mi înaintez demisia din funcția de președinte al Partidului Legii și Dreptății. Motivele acestui act sunt unele personale. Demisia din cadrul formațiunii nu înseamnă renunțarea la politică si nici renunțarea de a ajuta Republica Moldova, atât cât voi putea eu. Cred ca Republica Moldova are nevoie în continuare de un partid capabil să-i ofere o alternativă viabilă, să o transforme într-o țară în plenitudinea cuvântului", a scris Durleșteanu pe pagina ei de Facebook. 

Unul dintre momentele-cheie care au dus la declanșarea alegerilor anticipate din Republica Moldova din iulie 2021, soldate cu victoria zdrobitoare a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), este cel în care Igor Dodon a fost lăsat baltă de propunerea sa pentru funcția de premier, Mariana Durleșteanu, prin care acesta voia să-și perpetueze puterea până la finalul legislaturii fostului Parlament, respectiv 2023.

Totul s-a întâmplat mai exact pe 17 martie 2021, atunci când Dodon a mers la negocierile cu președintele Maia Sandu cu „cartea Durleșteanu” pe masă. Era vorba despre propunerea socialiștilor ca Mariana Durleșteanu să fie noul candidat la funcția de premier, după căderea guvernului Chicu prin demisie. Chiar în timpul negocierilor, propunerea lui Dodon – Mariana Durleșteanu – a anunțat pe Facebook că nu va fi marioneta politică a nimănui și și-a anunțat retragerea.

A fost unul dintre cele mai surprinzătoare momente din istoria recentă a Moldovei, încă neelucidat pe deplin. Durleșteanu nu a explicat niciodată de ce a acceptat să fie propunerea de premier a lui Dodon, pentru a se răzgândi apoi după doar câteva ore.

Dodon a rămas astfel fără atu la masa negocierilor și totul s-a transformat într-un fiasco. Partida jucată de Mariana Durleșteanu, pe care Dodon o cunoștea de pe vremea când ambii lucrau la Ministerul Economiei în perioada primul mandat prezidențial al comunistului Vladimir Voronin (2001 -2005) marchează, de facto, efectul de domino ce a urmat și care a culminat cu declanșarea alegerilor anticipate.

Deși fusese propusă de alianța PSRM și Partidul Șor, plus transfugii din PD, Durleșteanu a avut apoi o retorică împotriva lui Ilan Șor și a corupților. Câteva luni mai târziu, în mai 2021, Mariana Durleșteanu a anunțat că va candida pentru alegerile parlamentare din 11 iulie din partea Partidului Legii și Dreptății, din partea căruia va deschide lista de candidați a formațiunii. Scorul partidul său este a fost irelevant în alegerile de duminică, dar a fost prilej pentru Mariana Durleșteanu de a-și arăta intențiile politice de viitor.