Pe parcursul anului curent doar 19 persoane au completat chestionarul pentru determinarea coruptibilității în cadrul Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA), plasat pe pagina web a Agenției. Alte 26 au fost completate pe suport de hârtie. În total, s-au acumulat 45 chestionare. Doar 4% dintre respondenții la chestionar au menționat că nivelul de corupție este egal atât în direcțiile teritoriale ale AIPA, cât și la nivelul aparatului central. Cu toate acestea nimeni nu a menționat că a dat sau i s-a cerut mită. 

Într-un răspuns oferit de AIPA pentru anticoruptie.md, pe parcursul anului 2023, chestionarul privind determinarea coruptibilităţii a fost afișat pe pagina web a Agenției doar de 3 ori, unul în ianuarie, al doilea în februarie și ultimul, al treilea în martie.

Așa cum numărul celor care a completat a fost de doar 19 persoane, reponsabilii de la AIPA au repartizat chestionarului pe suport de hârtie participanților în cadrul unor ședințe de informare în diferite raioane. În cadrul acestor întruniri doar 26 de participanți au completat, restul au evitat să răspundă, chiar dacă le-a fost asigurat anonimatul. 

Cea mai mare parle a intervievaților au fost din Chișinău, urmând cei din UTA Găgăuzia, Cahul, Căușeni, Edineț, Criuleni și Ștefan Vodă.

Urmare a răspunsurilor recepționate, s-a constatat că din numărul total de respondenți, 45 la număr, 78% au beneficiat de serviciile prestate de direcțiile teritoriale AIPA, iar 24% de cele ale aparatului central. Din aceștia, 22% au mentionat că nu au beneficiat vreodată de subvențiile AIPA, alți 24% au menționat că au beneficiat doar o singură data, 20% au beneficiat de subvenții de 2 ori, iar 32% din totalul respondenților au beneficiat de 3 și mai multe ori de subvenții.

Nimeni dintre cei chestionați nu a menționat că a dat sau i s-a cerut mită, cu toate acetea, 4% din intervievați au răspuns că nivelul de corupție este egal atât în direcțiile teritoriale, cât și la nivelul aparatului central, fără a indica că aceștia personal s-au confruntat cu cazuri de corupție. 

Respondenți au venit și cu sugestii legate de metodele care ar duce la combaterea fenomenul corupției. 

-  91% consideră că una dintre cele mai eficiente metode de combatere a fenomenului corupției este sancționarea angajaților implicați;

-  85% din parcipanți  consideră necesară sancționarea cetățenilor care dau mită;

- 72% se pronunță pentru mediatizarea cazurilor de corupție. 

Cât ține de cauzele care duc la corupția în sistemul subvenționărilor în agricultură, reprezentanții de ramură au bifat mai multe opțiuni. 

- 33% din respondenți au menționat lacunele din actele normative;

- 22% remunerarea insuficientă a funcționarilor;

- 21% dorința de a câștiga bani ușori;

- 17% au menționat tradiția de a se oferi bani;

- 7% lipsa unui control. 

În vederea minimizării fenomenului corupției, AIPA anunță că a fost sporit gradul de conștientizare a angajaților AIPA privind cazurile de corupție prin implementarea și menținerea standardului anti-mită; integritatea profesională și instituțională; instruiri cu reprezentanții CNA privind normele de conduită, control și răspundere în lipsa integrității. 

Deși AIPA recunoaște că „agricultorii manifestă reticență la completarea chestionarelor, multe din acestea fiind completate doar formal sau sânt restituite fără conținut”, instituția spune că va continua să utilizeze chestionarul ca instrument de identificare a problemelor legate de nivelul de coruptibilitate. Totodată, îi îndeamnă pe agricultori să raporteze cazurile de corupție, alături de celelalte metode cum ar fi „Linia fierbinte” şi mesajele „alertă”, inclusiv din partea emitenţilor anonimi, dezvăluirile privind încălcările legii și a celor de interes public.

La 21 noiembrie curent, Procuratura Anticorupție a anunțat că a remis în instanța de judecată pentru examinare în fond a șapte cauze penale pe faptul coruperii active comise de către reprezentanții a șapte agenți economici din Nordul Republicii Moldova în privința unor persoane publice din cadrul Secției Teritoriale Bălți a Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură (AIPA).

În urma investigațiilor s-a stabilit că reprezentanții agenților economici deferiți justiției, în perioad anilor 2020-2022, urmare a depunerii dosarelor de subvenționare către Secția Teritorială Bălți a AIPA, au oferit și transmis în mod ilegal angajaților Secției Teritoriale Bălți a AIPA mijloace bănești ce nu li se cuvin acestora în exercitarea funcțiilor deținute care au variat între 400 și 2000 lei, în scopul admiterii pentru examinare a cererilor și dosarelor de subvenționare și respectiv a obținerii în interesul agenților economici a subvențiilor din fondurile proiectelor gestionate de către AIPA.

învinuiții au efectuat și transferuri deghizate a mijloacelor bănești de la conturile bancare ale întreprinderilor reprezentate altor organizații afiliate angajaților Secției Teritoriale Bălți a AIPA, unde sumele transferate ilicit în scop de corupere variau de la 1200 la 34000 lei, transferurile fiind deghizate ca operațiuni economice care nu au avut loc în realitate, iar destinația reală a mijloacelor bănești transferate fiind de fapt coruperea angajaților Secției Teritoriale Bălți a AIPA.

Examinarea cauzelor penale este efectuată de către Judecătoria Bălți.