„Începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina este decizia corectă și este în interesul României și al Uniunii Europene”, este opinia exprimată miercuri, 8 noiembrie, de europarlamentarul, Siegfried Mureșan, cu doar câteva ore înainte de prezentarea raportului privind Republica Moldova.  Comisia Europeană va anunța dacă recomandă începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE. Între timp, experta pe politica externă în cadrul rețelei Women Investigative Journalist Network, președinta Asociației Experți pentru securitate și afaceri mondiale, Angela Grămadă, dar și analistul politic Ion Tăbârță au declarat pentru anticoruptie.md că există șanse reale ca Republica Moldova să obțină un răspuns pozitiv la Bruxelles. 

„Procesul de aderare la Uniunea Europeană este cel mai bun instrument prin care un stat din vecinătatea UE poate fi reformat și modernizat. Și este in interesul nostru, al României și al întregii Uniuni, să fim înconjurați de țări care sunt puternice, reformate și în plin proces de integrare europeană. De aceea, începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina este decizia corectă și este în interesul României și al Uniunii Europene”, a precizat europarlamentarul Siegfried Mureșan pe o rețea de socializare.

Mureșan mai precizează că actuala „conducere proeuropeană a Republicii Moldova a reuşit, în ultimii doi ani, mai multe progrese în domeniul reformelor decât au reuşit toate guvernele precedente la un loc”. Potrivit lui, dorința de adera la UE exprimată de autoritățile de la Chișinău este cel mai bun argument pentru începerea negocierilor de aderare. 

„Consider că începerea negocierilor de aderare trebuie să fie decizia firească acum, la final de an. În acelaşi timp, o eventuală decizie pozitivă a Consiliului European în luna decembrie trebuie urmată cât mai repede de prima conferinţă interguvernamentală de negociere UE - Moldova. Este important ca această primă conferinţă să aibă loc la începutul anului viitor, înainte de alegerile europarlamentare, de vreme ce, în a doua parte a anului, Uniunea Europeană va fi ocupată cu reconfigurarea instituţională ca urmare a alegerilor europarlamentare", spune Siegfried Mureşan.

Pe lângă conținutul pozitiv al raportului, în acesta s-ar putea regăsi și referințe la restanțele autorităților de la Chișinău, menționează președinta Asociației Experți pentru securitate și afaceri mondiale, Angela Grămadă. Mai mult, potrivit expertei, în contextul actual, interesul unei decizii pozitive nu este doar de partea Republicii Moldova, dar și a UE. 

„Din mesajele care au fost transmise până acum putem să deducem că raportul ar putea avea un conținut pozitiv, cu recomandări potrivite și așteptate atât de autorități, cât și de cetățenii Republicii Moldova. Desigur, el ar putea să cuprindă și referințe la restanțe. Dar ceea ce trebuie să apreciem corect este faptul că și Uniunea Europeană are nevoie acută de o istorie pozitivă, nu doar Republica Moldova sau Ucraina. Doar astfel ar putea să transmită încă o dată un mesaj corect și coerent: nu UE impune integrarea, ci este o alegere liberă, fără presiune, a statelor care au formulat asemenea aspirații. Dacă raportul este unul pozitiv, dacă se va găsi consens la nivel european între toate statele membre, atunci startul negocierilor ar putea să fie unul destul de apropiat”, a precizat Grămadă.

O viziune similară legată de șansele reale ale Republica Moldova de construire a podului spre UE o are și analistul politic, Ion Tăbârță, mai ales că guvernarea a venit în acest sens cu acțiuni concrete, cum ar fi modificările făcute la Codul Electoral. 

„În mod evident există șanse reale ca în cazul Republicii Moldova să fie luată decizia de începe a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Cu atât mai mult că această decizie va fi luată la pachet cu Ucraina și din mesajele publice practic la nivelul UE s-a decis ca să fie începute negocierile cu cele două state. (...) Nu este vorba că Republica Moldova nu și-a asumat anumite angajamente. Coruperea masivă a alegătorilor în cadrul campaniei electorale pentru alegerile locale generale face parte din arsenalul războiului hibrid pe care Federația Rusă îl duce în Republica Moldova, or partenerii europeni știu foarte bine și cunosc datele problemei acestui război. Din acest punct de vedere nu cred că din acest punct de vedere ar putea fi vorba de faptul că nu am îndeplinit anumite angajamente față de partenerii noștri europeni. ”, a spus Tăbârță. 

Tăbârță consideră că nici măcar rezultatul alegerilor locale generale din 5 noiembrie și lupta politică din campania electorală nu va influența decizia UE. 

„Desigur că rezultatele alegerilor din 5 noiembrie a fost ca un duș rece pentru partenerii noștri europeni, ănsă pentru cei care urmăresc din interior realitățile din RM rezultatul era de așteptat și anticopat. PAS a comis foarte multe greșeli în actul de guvernare, iar în anumite situații a dat dovadă de lipsă de incompetență. Totodată, ce nu pot să nu remarci la PAS, spre deosebire de alte guvernări pro-europene, este această dorință sinceră de apropiere de UE. În pofida rezultatelor alegerilor locale, consider că decizia practic a fost luată și nu va influența votul final care va fi favorabil față de statul nostru”, a conchis politologul . 

Începerea negocierilor va apropia și mai mult Republica Moldova de instrumentele necesare care vor face parcursul european „aproape ireversibil”. În același timp, mai spune Grămadă, un eventual raport negativ nu ar trebui tratat ca pe un „eșec național”, dar ca pe o oportunitate. 

„Dacă acest lucru nu se va întâmpla, nu trebuie să-l tratăm ca pe un ”eșec național”, dar ca pe o oportunitate sau o șansă în plus să mai soluționăm din problemele care generează piedici și să venim și mai pregătiți în fața partenerilor europeni. Integrarea europeană nu se face pentru Bruxelles, dar pentru cetățenii Republicii Moldova. (...) Nu trebuie să uităm de realitățile interne cu care ne confruntăm și de actorii politici care s-au antrenat în procese de sabotare sau de subminare a acestui parcurs european. În momentul în care vom demara negocierile vom vedea mai puțini actori politici doritori de a sabota nu neapărat procesul, dar ceea ce poate el să aducă: resurse financiare, asistență tehnică, suport pentru diferite politici publice și sprijin politic. Va fi greu să renunți la oportunități care generează beneficii pentru electorat”, a spus Angela Grămadă. 

În cazul unui aviz pozitiv al Comisiei, Consiliul European va trebui să ia o decizie finală în acest sens la reuniunea din 14 – 15 decembrie. 

Comisia Europeană a subiniat nouă pași pe care  Moldova trebuie să-i facă pentru a progresa pe calea către UE. Cele nouă angajamente sunt: reforma justiției; îmbunătățirea legislației electorale în corespundere cu recomandările organismelor europene; combaterea corupției; deoligarhizarea prin eliminarea influenței în exces a intereselor private, consolidarea luptei împotriva crimei organizate și recuperarea activelor; reforma administrației publice; gestionarea finanțelor publice; cooperarea cu societatea civilă în procesele decizionale și protecția drepturilor omului.

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, a anunțat în prima parte a zilei că efectuează o vizită de lucru la Bruxelles. Vizita este motivată de faptul că miercuri, 8 noiembrie, Comisia Europeană va prezenta Raportul de Extindere al Uniunii Europene. Agenda vizitei mai include și întrevederi bilaterale cu oficiali europeni în care vor fi prezentate rezultatele procesului de aderare al țării noastre la Uniunea Europeană și progresele pe care a reușit să le înregistreze Republica Moldova în ultimul un an și jumătate.