Traiectoria Finlandei și Suediei de la neutralitate la alianță militară și politica de apărare a celor două state sunt o resursă valoroasă de lecții și bune practici pentru Republica Moldova. Este opinia Mihaelei Sirițanu, expertă asociată Comunității WatchDog.MD. Comentariul vine în contextul în care, marți, Finlanda a devenit oficial al 31-lea membru NATO.

La doar câteva luni de la invazia Rusiei în Ucraina, în mai 2022, Finlanda și Suedia au decis să renunțe la statutul de neutralitate. Finlanda rezonează cu ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina, deoarece în 1939, țara a pierdut 10% din teritoriu în urma invaziei Uniunii Sovietice, fiind obligată să plătească despăgubiri și să legalizeze partidul Comunist. „În timpul Războiului Rece, Finlanda a fost forțată într-o poziție de neutralitate de către Uniunea Sovietică, prin care țara a devenit un stat tampon între marile puteri, suferind o influență semnificativă din partea Rusiei asupra politicii sale interne și externe. Acest proces numit „filandizare” se aseamănă mai degrabă cu subordonarea țării față de un vecin puternic, decât cu o neutralitate veritabilă”, se spune în opinia WatchDog.MD.

Potrivit autoarei opiniei, de la independență, și Republica Moldova a trecut, de facto, printr-un proces de „finlandizare”. Statutul de neutralitate a fost impus de Rusia pentru a desființa armata națională, pentru a prelungi staționarea trupelor ruse pe teritoriul Moldovei și păstrarea influenței ruse, „eliminând posibilitatea Chișinăului de a beneficia de securitate din partea altor state  sau alianțe politico-militare”. Aceasta poate fi demonstrat atât prin controlul sferei politice din Moldova, care a subfinanțat si neglijat capacitățile de apărare ale țării, cât și prin pedepsirea Moldovei prin embargo-uri sau scumpiri de gaz, de fiecare dată când aceasta a urmărit dezvoltarea relațiilor economice și politice cu Uniunea Europeană, opinează Sirițanu.

La fel, autoarea documentului subliniază faptul că statutul de neutralitate al Moldovei nu va descuraja vreo țară de a o ataca. „Descurajarea atacurilor armate poate fi făcută doar prin investiții substanțiale în apărare pentru a putea antrena armata, achiziționa armament și tehnologii de apărare de ultimă generație”. Chiar dacă în 2023, bugetul Moldovei pentru apărare a fost majorat cu 68% față de anul 2022, el constituie doar 1.697 milioane lei, reprezentând 0,55% din PIB-ul țării. Pentru comparație, bugetul Suediei și Finlandei constituie 1.5% din PIB, reprezentând 8 și 6 miliarde de dolari respectiv. La fel, autoarea opiniei face referință la experiența din trecut a Suediei, care, fiind neutră, și-a dezvoltat o capacitate militară adecvată și „armata suedeză conținea 850.000 de soldați si avea una din cele mai puternice forțe navale și aeriene din lume”.

Nu în ultimul rând, neutralitatea Moldovei nu poate exista atâta timp cat pe teritoriul țării este prezentă o armată străină. „Fără garanții internaționale, de la începutul războiului, Ucraina a devenit de facto, singura garanție de apărare a Moldovei. Neavând putere de negociere în rezolvarea conflictului transnistrean, Moldova rămâne în continuare extrem de vulnerabilă la presiuni din partea Rusiei, iar o schimbare a regimului de la Chișinău în unul pro-rus va forța Moldova la concesiuni similare cu cele la care a fost supusă Suedia, precum folosirea aeroportului Chișinău pentru transportarea muniției, începerea unui nou front de luptă vestic cu Ucraina, și trimiterea soldaților „voluntari” la lupta - izolând astfel Moldova pe plan internațional și transformând-o într-un nou Belarus”, se concluzionează în opinie.

Marți, 4 aprilie 2023, Finlanda a aderat la NATO, fiind cea de-a 31 țară membră a alianței. Intrarea Finlandei în NATO coincide cu împlinirea a 74 de ani de la semnarea documentului fondator al NATO, Tratatul de la Washington, la 4 aprilie 1949.

Soarta Suediei privind aderarea la NATO este încă neclară, din cauza opoziției Ungariei și Turciei.