Propunerea Uniunii Europene de a califica investițiile în proiectele de gaze naturale și nucleare drept durabile a scos la iveală o divizare profundă între statele membre, scrie Bloomberg. Țări precum Germania și Danemarca vor să includă gazele în programul de tranziție la energia verde însă nu acceptă categoric și includerea energiei nucleare, susținută de Franța, Cehia sau Finlanda.

Politicienii partidelor verzi din Austria și Luxemburg au criticat proiectul, spunând că ar putea afecta credibilitatea noului regulament și ar fi de natură să deturneze investițiile de la sursele regenerabile.

Cel mai mare partid european este pentru

Cu toate acestea, cel mai mare grup politic din Parlamentul European (Partidul Popular European) a susținut proiectul, spunând că va ajuta la accelerarea reducerii emisiilor de carbon.

Oponenții fac presiuni pe Comisia Europeană să modifice planul, în încercarea de a-l bloca într-o etapă ulterioară. Pentru aceasta ei ar trebui să activeze o procedură specială de control, potrivit căreia cel puțin 20 de state membre, reprezentând cel puțin 65% din populația UE să respingă în mod colectiv regula în următoarele luni, ceea ce este foarte puțin probabil. Și asta deoarece mai multe țări cheie, inclusiv Franța, susțin ferm includerea energiei nucleare în planul de reducere a emisiilor.

Austria nu acceptă niciun compromis

Ministrul austriac al Climei și Energiei, Leonore Gewessler, a cerut tranșant executivului UE să schimbe propunerea.

„Energia atomică ecologică și gazele fosile sunt complet inacceptabile”, a spus Gewessler luni într-un interviu difuzat la radioul ORF. „Piețele financiare au nevoie de o etichetă credibilă. De aceea este atât de important.”

Germania e pentru gaze, nu și pentru energia nucleară

Germania, care se bazează mai mult pe combustibilii fosili în timp ce încearcă să elimine treptat energia nucleară până la sfârșitul anului, va avea o poziție guvernamentală comună până la sfârșitul lunii.

„Propunerile din actul delegat al Comisiei Europene privind gazele sunt în conformitate cu poziția guvernului german, chiar dacă din punctul nostru de vedere un astfel de act nu este necesar”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al cancelarului Olaf Scholz, Steffen Hebestreit. „Respingem categoric concluziile privind energia nucleară”.

Ce condiții pune Comisia 

Într-o propunere trimisă vineri pentru consultări statelor membre, Comisia vrea să pună o etichetă verde temporară proiectelor de gaze care înlocuiesc cărbunele și nu emit mai mult de 270 de grame de echivalent dioxid de carbon pe kilowatt-oră. Acele instalații ar trebui să obțină autorizații de construcție înainte de 2031 și au planuri de a trece la gaze regenerabile sau cu emisii scăzute de carbon până în 2036.

Energia nucleară ar putea fi clasificată drept sustenabilă dacă noile centrale cărora li s-a acordat autorizații de construcție până în 2045 îndeplinesc un set de criterii pentru a evita daune semnificative aduse mediului și resurselor de apă, potrivit proiectului văzut de Bloomberg News.

Planul UE este urmărit îndeaproape de investitorii din întreaga lume ca un instrument de ghidare a finanțării private în tranziția ambițioasă către asigurarea cu energie din surse regenerabile. Provocarea este dacă decizia privind modul de tratare a energiei nucleare și a gazului primește sprijin politic în blocul celor 27 de națiuni.

”Gazul și energia nucleară ar putea facilita tranziția”

Comisia a declarat sâmbătă că gazul și energia nucleară ar putea facilita tranziția către un viitor bazat în principal pe surse regenerabile. Europa vrea să atingă neutralitatea carbonului până la jumătatea secolului în cadrul Green Deal, o revizuire radicală menită să accelereze reducerea poluării.

„Folosind gazul ca tehnologie punte, putem obține reduceri de CO2 mai rapid, îndepărtându-ne, de exemplu, de cărbune, fără a fi nevoie să așteptăm ca tehnologiile complet fără carbon să fie disponibile pe scară largă”, a menționat Esther de Lange, membru senior al grupului Partidul Popular din Parlamentul UE.  

„Nu trebuie de uitat nici de competitivitate”

Rolul puterii atomice a pus în față Germania, Danemarca și Luxemburg Franța, Cehia sau Finlanda, care vor să se bazeze pe reactoare în schimbarea spre energia curată.

„Tranziția verde este cel mai bun lucru care se întâmplă acum”, a spus ministrul Economiei din Finlanda, Mika Lintila. „Este vorba despre investiții globale, dar trebuie făcut într-un mod realist și fără a distruge competitivitatea Europei”, spune el.

Statele membre trebuie până pe 12 ianuarie să ofere feedback la acest proiect. Ulterior, Comisia va adopta actul delegat în cursul acestei luni.

După aceea, planul va merge înaintea Parlamentului European și a guvernelor naționale în Consiliul UE pentru examinare.

Cum a influențat tranziția la energia verde prețurile la gaze

Amintim că modalitatea prin care Uniunea Europeană și-a propus să treacă la asigurarea cu energie din surse regenerabile este considerată una din cauzele principale a crizei gazelor, izbucnită în vara anului trecut și care a adus prețul gazelor pe bursele europene la finele lui decembrie la cotații de peste 2000 de dolari pentru mia de metri cubi. Cauza este că statele europene s-au bazat pe resurse energetice mai puțin stabile, cum ar fi cele generate de puterea vântului sau căldura soarelui, instalațiile eoliene și cele fotovoltaice, care depind de capriciile vremii. În cazul crizei gazelor naturale, sporirea prețului acestora a fost condiționată și de lipsa în anul 2021 a vânturilor suficient de puternice în Marea Nordului, unde se află o bună parte din instalațiile eoliene, care produc energie electrică. Așa cum acestea nu au generat suficientă energie, a crescut cererea față de energia produsă din combustibili fosili, în speță de gaze și, astfel, pe lângă alți factori, acest lucru a condiționat creșterea prețului la gaze pe burse.