Volumul creditelor noi acordate în martie a constituit 4,53 miliarde de lei, în creștere cu 29,1 la sută față de martie 2021 în pofida faptului că Banca Națională a Moldovei (BNM) a majorat în repetate rânduri rata de politică monetară pentru a reduce creditarea și a stăvili inflația ajunsă la cote nemaiîntâlnite de zeci de ani.

Potrivit datelor BNM, creditele în moneda națională pe care autoritatea încearcă să le reducă pentru a stăvili inflația au însumat în martie 3,23 miliarde de lei, un volum cu 7,7 la sută mai mare față de februarie și cu 27,4 la sută mai mare față de martie 2021.

Majorarea s-a produs în pofida eforturilor Băncii Naționale de a reduce volumul creditelor acordate pentru a reduce leii aflați în circulație și a stăvili astfel inflația ajunsă la finele lunii februarie la 22,16 la sută.

Pentru a contracara inflația, BNM a majorat pentru martie rata de politică monetară cu două puncte procentuale până la nivelul de 10,5 la sută anual. Rata dobânzilor de referință la creditele overnight a fost majorată, de asemenea, cu două puncte procentuale, până la 12,5 la sută anual.

Cu toate acestea, dobânda medie la creditele noi acordate în moneda națională a constituit, în martie, 9,64 la sută, în creștere cu doar 0,43 puncte procentuale față de februarie.

Persoanelor juridice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 9,16 la sută, persoanelor fizice care practică activitate – cu o rată de 11,22 la sută, iar persoanelor fizice – cu o rată de 10,32 la sută.

Banca Națională a continuat să înăsprească politica și în martie, când rata de politică monetară a ajuns la 12,5 puncte iar cea acreditelor overnight – la 14,5 puncte.

Este totuși de menționat că, dacă anterior cea mai mare parte a creditelor ajungea în consum, acum cea mai mare parte este destinată finanțării afacerilor. Doar 32 la sută din volumul creditelor acordate în martie a ajuns la persoane fizice pentru consum.

Cel mai mare volum de împrumuturi în afaceri a fost contractat în sfera comerțului – 31 la sută din total. Afacerilor din agricultură le-au revenit 23,4 la sută, iar celor din domeniul energetic – 17,6 la sută din total.