Proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedură penală al Republicii Moldova, ce prevede delimitarea competențelor Procuraturii Anticorupție (PA) și Centrului Național Anticorupție (CNA) la investigarea cauzelor de corupție la nivel înalt, nu asigură realizarea scopului proiectului, consideră PA.

Potrivit PA, prin majorarea substanțială a numărului de subiecți și micșorarea valorii prejudiciului în cazurile date în competența CNA, proiectul de lege va avea un efect invers față de scopul urmărit și va duce la majorarea substanțială a numărului de cauze penale din gestiunea CNA și a PA.

PA consideră că trebuie să se revină la versiunea anterioară a proiectului trimisă spre avizare, care ar genera o reducere de cca 23% din volumul total de cauze penale în gestiunea sa sau de circa 40% din numărul cauzelor aflate la urmărirea penală. „Dacă ne dorim rezultate bune în dosare de rezonanță, atunci resursele limitate ale procurorilor PA și ofițerilor CNA trebuie să fie aplicate pentru combaterea corupției la nivel înalt și corupției sistemice”, se spune în comunicatul PA.

PA menționează că dintre cei 52 de procurori anticorupție, 20% sunt delegați din alte procuraturi. În prezent, PA are în gestiune peste 1100 de cauze, inclusiv cca 600 - în faza de urmărire penală și 500 - în faza de judecată. Procurorii Anticorupție conduc urmărirea penală în cauzele aflate în exercitarea organului de urmărire penală al CNA, aproximativ 350 de cauze, exercită nemijlocit urmărirea penală în cauzele date în competența PA, aproximativ 250 la număr și susțină acuzarea în instanța de judecată în toate dosarele de corupție și cele conexe - cca 500 cauze.

„Suntem conștienți de critica din partea cetățenilor, experților din țară și din străinătate, partenerilor de dezvoltare, inclusiv a reprezentanților structurilor Uniunii Europene, precum și a altor persoane că, de prea mult timp, autoritățile din Republica Moldova, responsabile de combaterea corupției și aplicarea legii, investighează, trimit în judecată și condamnă doar infractori de nivel mic”, scrie PA, menționând că își dorește sprijinul Parlamentului, prin votarea unui proiect de lege corespunzător. 

În anul 2022, din 147 de persoane condamnate în cazurile în care acuzarea a fost susținută de PA, doar 12% au fost condamnați la pedeapsă cu închisoare cu executare, ceea ce „reflectă faptul că dosarele care ajung pe masa judecătorilor sunt, în mare parte, pentru infracțiuni mai puțin grave, unde legea permite suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare”, se mai spune în comunicat.