Justiția penală din Republica Moldova este în continuare influențată de un grup de interese conectat la putere prin intermediul unor modificări legislative avantajoase subiecților politici cercetați penal, precum și prin comunicarea publică relevă raportul privind monitorizarea selectivității justiției penale (2023–2024) prezentat pe 29 aprilie de experta independentă în domeniul anticorupție Cristina Ciubotaru și jurnalista TV8 Mariana Rață.

Mai exact, autoarele studiului au constatat că Procuratura Generală, Procuratura Anticorupție, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Centrul Național Anticorupție și instanțele de judecată au fost expuse unor influențe neconforme din partea unui grup de interese din interiorul justiției, care are susținerea unor reprezentanți din partea Guvernului. 

„Influența a fost observată în comunicarea publică a instituțiilor și a exponenților puterii apropiați grupului. Influență din partea Legislativului și Executivului prin operarea modificărilor la lege, cu impact diferit asupra unui număr îngust de dosare. Selectivitate în comunicarea publică - oponenții politici și ai grupului de influență din interiorul justiției au avut parte de o mediatizare intensă la etapa de pornire a urmăririi penale, cu percheziții, rețineri filmate de presă, scurgeri din dosare și linșaj public pe canate de Telegram apropiate exponenților grupului de influență (Igor Dodon, Alexandr Stoianoglo, Alexandru Gheorghieș, Grupul Șor) - Subiecții afiliați guvernării și grupului de influență din interiorul justiției au avut parte de o atitudine binevoitoare din partea organului de urmărire penală. Procuratura a încercat să ascundă de opinia publică anumite detalii legate de Eugen Rurac, Dorel Musteață, Andrei Spînu”, a specificat Mariana Rață.

Raportul a scos în evidență că persoanele apolitice cercetate penal nu mai sunt tentate să devină membri de partid sau să se apropie de partidele aflate la guvernare în scopul de a-și rezolva problemele cu justiția.

Monitorizarea a stabilit indicii ale faptului că situația unui subiect-politician, cercetat și judecat penal pentru acte de corupție, s-a schimbat în favoare acestuia pe măsură ce partidul pe care îl conduce a fost văzut drept potențial partener de alianță la nivel local și parlamentar pentru actualul partid de guvernare. Monitorizarea a constatat și cazuri în care organul de urmărire penală s-a eschivat să examineze în cadrul unor procese penale potențiale cazuri de corupție politică în care erau vizați reprezentanți ai partidului de guvernare.

Un alt fenomen „îngrijorător” identificat în momentul monitorizării a fost nivelul înalt al scurgerilor de informații în spațiul public.

„Principala sursă din care presa a aflat despre soarta dosarelor penale de rezonanță, din păcate, au fost scurgerile de informații. În majoritatea cazurilor (78%), presa a aflat pe surse despre locul și ora reținerii, având posibilitatea să asiste și să filmeze momentul reținerii. Cele mai multe cazuri în care presa a aflat din timp, pe surse, despre locul și ora reținerii, au avut loc în perioada de până în august 2022. Scurgerile de informații au avut loc în mod special în privința dosarelor ce vizează subiecți ostili grupului de influență din domeniul justiției”, au susținut autoarele studiului.

Cât privește atitudinea instanței de judecată față de jurnaliști, în cadrul monitorizării, aceasta a fost în general bună. Numai că în 10% din dosarele monitorizate, instanța de judecată s-a arătat deranjată de prezența presei la ședințe sau a interzis jurnaliștilor să participe sau să filmeze ședința. În premieră, în cadrul monitorizării, un judecător a încercat să intimideze jurnaliștii prezenți la ședință prin amenințarea cu amenzi și prin comunicarea publică a adreselor lor de domiciliu.

De asemenea, sursa citată precizează că în perioada monitorizată au fost evidențiate modificări legislative menite să avantajeze unele persoane anchetate. Un exemplu în acest sens este schimbarea procurorului în cadrul examinării dosarului de rezonanță a  fostului președinte Igor Dodon denumit generic „Kuliok”.

„După respingerea recuzării procurorului pe motivul neîntrunirii de către acesta a cerinței legale, care nu exista de fapt în lege (se făcea confuzie dintre procurorul numit și cel delegat în cadrul Procuraturii Anticorupție), Parlamentul a modificat legea pentru a impune condiția legală inexistentă, având ca efect întreruperea delegării procurorului de caz în cadrul Procuraturii Anticorupție”, a precizat Mariana Rață.

Raportul vine și cu recomandări. Cele mai importante sunt adresate partidului de guvernare îndemnat să trateze cu respect independența actorilor în justiție și să nu se implice în activitatea lor, inclusiv, promovarea politicilor penale ale statului de o manieră echitabilă tuturor subiecților de drept.

Totodată, autoarele sugerează organelor de drept să comunice echilibrat în toate dosarele de rezonanță și să investigheze pe intern situațiile de scurgeri de informații și de comunicare în extern a detaliilor procesuale.

La finalul prezentării raportului, și-au expus opiniile șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, procurori și secretarul de stat al Ministerului Justiției, Ruslan Lungu.

Cel din urmă a specificat că modificările legislative care se regăsesc în raport au fost realizate nu doar cu intenția și implicarea ministerului, dar a mai multor instituții. Lungu a precizat că ar fi trebuit să fie solicitată opinia instituțiilor vizate în raport. Și pentru că nu a fost făcut acest lucru, ministerul va veni cu o reacție oficială despre constatările făcute în cadrul studiului.

Raportul de monitorizare a avut drept eșantion 58 de cauze penale, dintre care 28 aflate la etapa examinării judiciare, iar altele 30 – la etapa urmăririi penale. În cele 28 de cazuri aflate la etapa examinării judiciare, timp de 12 luni de monitorizare, au fost fixate 347 de ședințe de judecată. Dintre acestea, 146 de ședințe (42%) au fost amânate sau nu au avut loc.

Mai bine de o treime (39%) din ședințele de judecată monitorizate în perioada februarie 2023 – februarie 2024 au avut loc în cadrul a cinci dosare și au vizat trei învinuiți: omul de afaceri controversat Veaceslav Platon, fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, și fostul președinte Igor Dodon.

Acesta este al treilea raport de acest gen în Republica Moldova, fiind realizat în conformitate cu o metodologie adaptată urmare a primelor două monitorizări desfășurate în 2019 și 2021, cu sprijinul financiar al Freedom House.