Aproximativ 11.000 de minori au trecut, din 1997 până în prezent, prin instituția de tip închis „A.S. Makarenko” din regiunea transnistreană, potrivit unui raport al Promo-LEX. Organizația avertizează că autoritățile de facto intenționează să extindă utilizarea acestui mecanism, permițând plasarea forțată a adolescenților de până la 18 ani.

Inițiativa, propusă în ianuarie 2026, vizează modificarea regulilor actuale astfel încât și minorii cu vârste între 14 și 18 ani să poată fi trimiși în instituția „Makarenko” pentru presupus „comportament antisocial”. În prezent, această măsură se aplică doar copiilor sub 14 ani.

Deși instituția este prezentată oficial drept una socio-pedagogică, raportul arată că aceasta funcționează sub controlul structurilor de forță și are un regim strict, de tip punitiv. Minorii pot fi supuși perchezițiilor corporale, le sunt controlate bunurile personale și corespondența, iar accesul la comunicarea cu exteriorul este limitat. În lipsa unei monitorizări independente, aceste practici sporesc riscul de abuz și reduc posibilitatea raportării încălcărilor.

Datele citate în raport indică și probleme serioase privind drepturile copiilor aflați în instituție. Constatări anterioare arată că unii minori nu au acces la educație formală în perioada detenției, iar menținerea contactului cu familia nu este garantată. În același timp, instituția promovează „educația patriotică” și este utilizată ca bază de recrutare pentru școlile militare din regiune.

Copiii pot ajunge în „Makarenko” nu doar pentru presupuse fapte ilegale, ci și din motive ce țin de vulnerabilitate socială — lipsa îngrijirii părintești, absența documentelor de identitate sau fuga din instituții rezidențiale.Mai grav, raportul arată că, în unele cazuri, amenințarea cu plasarea copiilor în această instituție a fost folosită ca mijloc de constrângere asupra persoanelor deținute ilegal pentru a-și recunoaște „vinovăția”.

Inițiativa apare pe fondul unui nivel ridicat de hărțuire în școli. Potrivit unui sondaj local citat în raport, 65% dintre elevi și 87% dintre studenți spun că au fost victime ale bullyingului, iar o parte dintre aceștia indică inclusiv cadrele didactice drept agresori. În locul unor politici de prevenire și protecție, autoritățile propun însă măsuri coercitive, bazate pe izolare.