Perioade de arest inegale pentru fapte similare, tergiversarea examinării dosarului în unele cazuri și satisfacerea demersurilor motivate electorale în alte cazuri, administrarea diferită a probelor și aplicarea disproporționată a sechestrului - sunt câteva aspecte scoase la iveală de autorii unui raport de monitorizare a selectivității justiției, care au analizat comportamentul, acțiunile și deciziile organelor de anchetă, procuraturii și instanțelor de judecată, în cadrul dosarelor de rezonanță în privința actorilor politici.

Experții au constatat existența unor abordări diferite în patru cazuri asemănătoare, care țin de trei dintre subiecții monitorizării – Vlad Filat, Ilan Șor și Chiril Lucinschi, precum și un subiect aflat în afara monitorizării – Veaceslav Platon. Toate cele patru dosare se referă, potrivit procurorilor, la așa-numitul caz al „furtului miliardului”.

Ilan Șor este învinuit de escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani în proporții deosebit de mari, din funcția de președinte al Consiliului de Administrare al BEM. Vlad Filat și Chiril Lucinschi sunt învinuiți de spălare de bani în proporţii deosebit de mari. Veaceslav Platon este condamnat pentru escrocherie săvârșită de un grup criminal organizat, în calitate de organizator al infracțiunii, spălare de bani în proporții deosebit de mari și corupere activă.

Analiza comportamentului procurorilor și judecătorilor în cele patru dosare trădează o atitudine privilegiată, pe mai multe aspecte, manifestată de organul de anchetă și instanță lui Ilan Șor, considerat afiliat guvernării PDM, consideră experții. Există și unele deosebiri procesuale de tratament al lui Ilan Șor ca primar de Orhei și Dorin Chirtoacă.

Potrivit experților unul dintre aspectele care determină justiția selectivă în acest caz este arestul preventiv și condițiile de detenție provizorie. Ilan Șor s-a aflat într-un loc de detenție preventivă timp de 42 de zile, fiind deținut în izolatorul CNA, unde condițiile de detenție provizorie sunt foarte bune. De asemenea, Șor s-a aflat timp de 11 luni în arest la domiciliu și 25 de luni a avut interdicție de părăsire a țării. Cu toate acestea, el a avut mai multe călătorii în străinătate, în vacanță, dar și o deplasare la Strasbourg, unde s-a întâlnit cu mai mulți oficiali europeni, în octombrie 2017. Vlad Filat a fost cercetat penal în stare de detenție, în Penitenciarul nr. 13. Judecătorii nu au aplicat măsuri preventive în privința fostului premier în cel de-al doilea dosar, căci Vlad Filat se află deja în detenție de 4 ani. Totuși, atunci când a fost reținut inițial, în primul dosar, Vlad Filat s-a aflat în arest preventiv timp de 13 luni, de la reținere și până la condamnare. Veaceslav Platon se află în detenție de pe 25 iulie 2016, din momentul în care a fost reținut de oamenii legii de la Kiev și extrădat celor de la Chișinău. La fel ca Vlad Filat, Veaceslav Platon a fost ținut în arest în Penitenciarul nr. 13, unde a rămas să își ispășească pedeapsa după condamnare. Chiril Lucinschi s-a aflat în arest la domiciliu timp de 10 luni, după care a fost plasat sub control judiciar.

Un alt aspect ține de tergiversarea examinării dosarului. La trei ani de la transmiterea dosarului lui Ilan Șor în judecată, în privința acestuia nu există o decizie definitivă a instanței. Examinarea dosarului la Judecătoria Chișinău a durat 10 luni. Sentința motivată de condamnare a lui Ilan Șor a fost redactată în iulie 2017, dar timp de 6 luni dosarul a stat blocat în instanța de fond din cauza traducerii sentinței în limba rusă (solicitarea a venit din partea inculpatului, care a motivat că nu înțelege limba română, chiar dacă a depus anterior două denunțuri împotriva lui Vlad Filat și Veaceslav Platon în limba română). De 22 de luni, dosarul se află la Curtea de Apel, la faza de cercetare judecătorească. În cadrul procesului au avut loc mai multe amânări ale ședințelor de judecată. Primul dosar al lui Vlad Filat a fost examinat în instanța de fond, Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție timp de 16 luni. Dosarul lui Veaceslav Platon a trecut prin cele trei instanțe naționale timp de 17 luni. Și sentința lui Platon a fost tradusă în limba rusă, iar procedura a durat o lună și jumătate. Cauza lui Chiril Lucinschi a fost examinată în prima instanță timp de 8 luni și se află la Curtea de Apel de 16 luni, la etapa de cercetare judecătorească.

Experții relevă și satisfacerea demersurilor motivate electoral ale inculpaților ca aspect al justiției selective. Instanța de apel a acceptat solicitarea lui Ilan Șor de amânare a ședințelor de judecată în perioada campaniei electorale din iarna anului 2019, pe motiv că inculpatul era candidat electoral. În cazul lui Dorin Chirtoacă, instanța a refuzat amânarea procesului din cauza campaniei electorale, chiar dacă inculpatul a solicitat asta.

Administrarea probelor este un alt aspect. În dosarul lui Ilan Șor, Curtea de Apel Cahul a acceptat solicitarea apărării de efectuare a unei expertize economico-financiare. În cauza lui Chiril Lucinschi, judecătorii au respins o solicitare similară. O altă excepție făcută în favoarea lui Ilan Șor a fost transferarea dosarului acestuia la Curtea de Apel Cahul, acolo unde accesul presei la ședințele de judecată este mai complicat din cauza distanței mari de la Capitală. Transferul l-a avantajat pe Ilan Șor.

Experții relevă că și sechestrul a fost aplicat disproporționat în cele patru cazuri. Instanța de fond nu a aplicat sechestru pe bunurile lui Ilan Șor, ca măsură de asigurare, așa cum a făcut-o în cazul celorlalte trei cauze penale instrumentate în legătură cu frauda bancară: Vlad Filat, Chiril Lucinschi, Veaceslav Platon.

Suspendarea din funcție este un alt aspect ce determină justiția selectivă. La solicitarea procurorilor, Dorin Chirtoacă a fost suspendat din funcția de primar al mun. Chișinău. O solicitare similară în cauza primarului de Orhei, Ilan Șor, a fost respinsă.

Experții mai punctează și faptul că în cele patru dosare pedepsele solicitate de acuzare, pentru fapte similare, au fost diferite, la fel și pedepsele aplicate de instanță. Ilan Șor și Veaceslav Platon au fost învinuiți de procurori de comiterea acelorași fapte - escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Pentru Șor, care ar fi spălat cinci miliarde de lei de la Banca de Economii, acuzarea a solicitat închisoare pe termen de 19 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în sistemul bancar pe un termen de cinci ani. În cazul lui Platon, deși suma invocată e de circa şase ori mai mică (800 de milioane de lei), pedeapsa cerută de procurori a fost ceva mai mare - 23 de ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în sistemul bancar pe un termen de cinci ani.

Pe de altă parte, Veaceslav Platon a fost într-un final condamnat la 18 ani de închisoare în penitenciar de tip închis. Totodată, învinuirea primarului de la Orhei, a suferit schimbări pe parcurs. Instanța a recalificat „escrocheria în proporții deosebit de mari” (care se pedepsește cu 8-15 ani de închisoare, potrivit Codului Penal) în „cauzare de daune prin înșelăciune sau abuz de încredere în proporții deosebit de mari, dacă fapta nu constituie o însuşire” (pentru care Codul Penal prevede până la trei ani de închisoare) și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Într-un final, Ilan Șor a fost condamnat la şapte ani și jumătate privațiune de libertate în penitenciar de tip semiînchis.