Executivul, în frunte cu prim-ministrul, Natalia Gavrilița, a fost învestit la 6 august 2021. O perioadă plină de provocări, inițial în contextul crizei pandemice, iar mai apoi invaziei militare a Rusiei în estul Ucrainei. Astfel, din cele 18 luni de guvernaare, 12 luni cabinetul de miniștri și-a îndeplinit mandatul în regim de stare de urgență.     

Guvernul Gavrilița și-a strucurat inițial un plan ambițios de guvernare. Principalul deziderat cu care a pornit la drum echipa guvernamentală fiind construirea și înrădăcinarea „vremurilor bune” în Republica Moldova.

Guvernul condus de Natalia Gavrilița, al 15-lea prim-ministru al țării, va rămâne în istorie cu una dintre cele mai importante realizări pentru țară, și anume obținerea statutului de țară candidat la aderarea la Uniunea Europeană. A fost o realizare neplanificată, dar esențială în contextul regional actual.

Pentru consolidarea statului de drept, guvernul a țintit asupra reformării justiției și curățării sistemului. La acest capitol, printre realizările bifate se regăsește numirea unui nou șef la Procuratura Anticorupție, dar și începerea procedurii de Pre-vetting în sistemul de justiție. Totodată, au fost făcute modificări legislative care au dus la înăsprirea sancțiunilor pentru corupție politică și electorală.

Printre realizările care au ținut țara pe linie de plutire a fost deblocarea asistenței financiare externe. A fost semnat un nou program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional în valoare de peste 500 de milioane de dolari. Inclusiv au fost accesate resursele financiare de la partenerii de dezvoltare: Banca Mondială, Uniunea Europeană.

În perioada de guvenare a fost lansat programul „Satul European”, menit să susțină și să dezvolte comunitățile rurale. De asemenea, au fost majorate pensiile și alocațiile sociale, dar și a fost compensată factura la gaz, energie electrică și termică.

Trebuie de menționat totuși că, programul ambițios a fost dat peste cap de multe ori de provocările legate de războiul în țara vecină. Criza energetică a pus guvernul în regim alert. Noul contract semnat între Republica Moldova și Gazprom privind livrarea de gaze naturale s-a lăsat așteptat și a fost alimentat periodic de criticila adresa guvernării privind secretul discuțiilor de la masa de negocieri.

Guvernul a adunat un val de critici și în raport cu relația cu Tiraspolul. Societatea civilă a venit cu acuzații repetate către ministerul Mediului care a eliberat autorizația pentru uzina metalurgică din Rîbnița, cu mențiunea că în acest fel este încurajat și finanțat separatismul. Reprezentanţii Guvernului de la Chișinău au recunoscut anterior că au cedat autorizaţia pentru uzina metalurgică pentru ca să poată procura energie electrică de la Centrala Termoelectrică Moldovenească din Transnistria.

O altă bila neagră aruncată de cele mai multe ori în ușa guvernului a fost legată de comunicarea defectuoasă. Transparența privind acțiunile îndeplinite la diferite niveluri era încețoșată de răspunsuri lipsă sau răspunsuri seci, ultimul exemplu de acest fel fiind înregistrat chiar azi. Anunțul despre briefingul Nataliei Gavrilița a fost făcut cu o oră înainte, iar jurnaliștii au rămas tot fără răspunsuri la cea importantă întrebare: Care este motivul demisiei in corpore a Guvernului?

Precizăm că, echipa guvernamentală a fost formată din 13 miniștri și 4 vicepremieri. Prima remaniere guvernamentală s-a produs la doar câteva luni distanță de la învestire. Vicepremierul pentru reintegrare, Vlad Kulminski, a anunțat că demisionează. În locul său a venit Oleg Serebrian. Ulterior schimbări au avut loc la ministerul Agriculturii, ministerul Economiei și la cel al Mediului.