Realizarea angajamentelor asumate de Republica Moldova în reformarea justiție este apreciată cu 4 puncte din 5, fiind îndeplinite 5 acțiuni din cele 6 planificate și numai una este implementată fără carențe, potrivit concluziilor Raportului alternativ elaborat de organizațiile societății civile.

Autorii raportului spun că restanțe țin de depășirea termenului pentru evaluarea candidaților în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), procese care urmau să fie finalizate în decembrie 2022 și termenul a fost prelungit până în iunie 2023. La fel, legislația privind activitatea procuraturilor nu a fost ajustată în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția și nu a fost reglementat clar mecanismul de verificare a declarațiilor de avere și interese depuse de candidații înscriși la Institutul Național de Justiție (INJ) și nici mecanismul intern de verificare a integrității judecătorilor și procurorilor la toate etapele carierei. O ultimă restanță vizează Inspecția Judiciară, căreia nu i-a fost acordată o independență funcțională veritabilă.

Raportul consemnează realizările înregistrate pe segmentul reformării justiției, care țin, în principal, de ajustarea cadrul normativ și legal ce vizează, în particular, mecanismul de răspundere disciplinară a judecătorilor, comasarea colegiilor pentru selecția și cariera și de evaluare a performanțelor judecătorilor, a fost introdusă obligația depunerii declarației de avere și interese de către candidații INJ. A fost modificată Legea cu privire la Procuratură și adoptată legea ce prevede evaluarea extraordinară a candidaților la CSM și CSP (pre-vetting). A fost finalizată evaluarea candidaților judecători și non-judecători la CSM și demarate procedurile de evaluare a candidaților pentru CSP. Totodată, chiar dacă Adunarea Generală a Judecătorilor, întrunită la mijlocul lunii martie, nu a votat membrii CSM din rândul judecătorilor, la 30 martie 2023, Parlamentul a ales trei membri non-judecători în CSM și instituția a devenit funcțională.

Potrivit autorilor, pentru perioada următoare prioritățile pentru realizarea angajamentelor privind reforma justiției țin de accelerarea semnificativă a procedurilor de evaluare extraordinară, pentru a constitui cât mai curând organe de autoadministrare și demararea procedurilor de evaluare a colegiilor de pe lângă CSM și CSP. Este necesară îmbunătățirea Legii cu privire la Procuratură, prin implementarea tuturor recomandărilor Comisiei de la Veneți și trebuie introdus un mecanism de verificare de către Autoritatea Națională de Integritate a declarațiilor de avere și interese depuse de către candidații la INJ și a candidaților cu șanse de succes la funcția de judecător și procuror. Totodată, trebuie ajustată legislația în vederea introducerii unui sistem eficient de verificare internă a integrității judecătorilor și procurorilor și trebuie modificat cadrul legal pentru oferirea unei autonomii mai mari Inspecției Judiciare, eventual prin crearea unei singure instituții pentru judecători și procurori, independentă de CSM și CSP.

Raportului alternativ a fost elaborat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene, Expert-Grup, Centrul de Resurse Juridice din Moldova și Fundația „Friedrich Ebert”.