Mai puțin de o cincime din persoanele refugiate din Ucraina în Republica Moldova au solicitat acordarea statutului juridic de protecție temporară, ceea ce a devenit posibil din luna martie curent, când Moldova a implementat mecanismul de acordare a Protecției Temporare (PT). Deși protecția temporară este cel mai simplu mijloc de atribuire a unui statul legal, iar lipsa acestuia poate fi penalizată și poate constitui o piedică în obținerea anumitor drepturi și servicii, doar 20.603 de persoane au solicitat obținerea statutului legal, din cei peste 109 mii de cetățeni ucraineni aflați în Republica Moldova, constată experții Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS).

Experții IPIS atenționează că, odată cu implementarea mecanismului, autoritățile au anulat o serie de decizii ale Comisiei pentru situații excepționale, care anterior reglementau aflarea persoanelor refugiate, pentru a evita crearea standardelor duble. „În consecință, începând cu data de 15 mai, se revine la termenul legal de aflare a ucrainenilor pe teritoriul Republicii Moldova, până la 90 de zile calendaristice în decursul perioadei de 180 de zile calendaristice precedente fiecărei zile de ședere. De asemenea, au fost revocate și alte decizii, inclusiv cele care permiteau ucrainenilor să lucreze fără a avea nevoie de un permis de ședere”, spun aceștia. Potrivit datelor Inspectoratul General pentru Migrație (IGM), la începutul lunii septembrie 2023, pe teritoriul Republicii Moldova se aflau peste 65 de mii de cetățeni ucraineni cu termenul de aflare mai mult de 90 zile.

IPIS menționează lipsa statutului legal face incertă posibilitatea persoanelor strămutate de a accesa asistența medicală primară și de a avea acces la medicamente și limitează angajarea în câmpul muncii în baza IDNP, pentru unele categorii de persoane. Totodată, persoanele care nu au un statut legal în Republica Moldova pot fi amendate. „Este esențial ca refugiații să privească acest mecanism nu ca pe o datorie, ci ca pe un drept. Odată ce obțin acest statut, refugiații capătă dreptul de a lucra, de a primi asistență medicală primară și de urgență, de a avea acces la învățământul general pentru minori și de a beneficia de programe de asistență socială, astfel asigurându-și o viața demnă și decentă în Moldova”, concluzionează experta.

Termenul-limită stabilit pentru legalizarea șederii în Moldova pentru persoanele strămutate din Ucraina a fost 13 august 2023, însă Ministerul Afacerilor Interne și IGM au subliniat că persoanele eligibile pentru PT pot depune cereri în orice moment.

Un interviu realizat de Biroul ONU pentru Drepturile Omului în iulie curent cu 136 de refugiați din Ucraina, relevă că 41% dintre aceștia au depus cereri pentru PT, însă 78% dintre cei intervievați planifică să se întoarcă în Ucraina, ceea ce explică parțial nivelul scăzut de interes pentru aceasta. Totodată, jumătate din cei 57% care nu au aplicat, au spus că nu intenționează să o facă și au numit unele motive. Astfel, refugiații ucraineni refuză sau ezită să solicite protecție temporară din cauza limitării călătoriilor în afara Republicii Moldova pentru beneficiarii de protecție temporară, în timp ce ei au nevoie să călătorească des în Ucraina pentru a-și vizita familia, verifica proprietățile sau să rezolve diferite probleme legale. Un alt motiv invocat este necesitatea de a confirma adresa de domiciliu/reședință temporară în Moldova, deoarece mulți cetățeni ucraineni nu pot să demonstreze reședința din cauza reticenței din partea proprietarilor de locuințe.

Potrivit datelor oficiale, la începutul lunii octombrie curent, în Republica Moldova erau 6.956 de cetățeni ucraineni cu documente de identitate valide, dintre care 3.386 aveau drept de ședere permanentă și 3.570 aveau drept de ședere provizorie. Azil în Moldova au solicitat 3.254 de persoane originare din Ucraina.