REPORTAJ // Refugiații ucraineni din R.Moldova învață limba română. „Suntem foarte recunoscători acestei țări”

Valeria Vițu
30/11/2023
Valeria Vițu

În jur de 100 de mii de refugiați ucraineni se află în prezent în R.Moldova. Iar mulți dintre ei caută să învețe limba română pentru a se integra mai ușor, a-și găsi un loc de muncă, a-și ajuta copiii care merg la școală și grădiniță. La Centrul de Caritate pentru Refugiați de la Chișinău, săpămânal, în zilele de luni și vineri, peste 100 de ucraineni vin să studieze limba română, se arată într-un reportaj al RFI.ro.  

La orele de limba română, clasa este neîncăpătoare. Ucrainenii, împreună cu refugiații din Siria, Irak, Sudan, vin să studieze. ”Am venit să învăț limba română, să-i ajut pe copiii care merg la școală, să înțeleagă temele mai bine. Regret doar că nu am prea mult timp liber pentru a învăța această limbă. Cu plăcere vin la ore și studiez”, ne spune o refugiată din Ucraina, în timp ce-și făcea notițe în caiet. 

 

Sursa imaginii: RFI/Valeria Vițu

La cursul de limba română am întâlnit și două femei din Odesa și Sergheevca. ”Ne place cum este predată această limbă. Seamănă cu italiană, dar gramatica aici deloc nu e ușoară. Dar profesoara este foarte bună. Explică bine. Avem cărți, caiete, ne-au fost făcute cadou. Astăzi, spre exemplu învățăm calendarul, orele. Pot să zic în română, ”Mulțumesc”. Este ora 15.00”. Aici în Moldova avem parte de o primire călduroasă. Moldovenii sunt binevoitori, zâmbitori, oameni buni la suflet. Suntem foarte recunoscători acestei țări”.  

 

Sursa imaginii: RFI/Valeria Vițu

Tatiana Șendrea este profesoară de limba română la Centrul de Caritate pentru Refugiați din Chișinău. Ne spune că acest grup are ore din octombrie, iar refugiații sunt încântați să învețe română.

 

Sursa imaginii: RFI/Valeria Vițu

”Facem lecția câte două ore și jumătate. Ei sunt foarte cointeresați. Învață română în semn de recunoștință pentru țara noastră. Al doilea aspect este socializarea, să-i ajute să comunice mai bine în transport, la școală sau atunci când merg la medici. De asemenea, au nevoie să cunoască română pentru a-și găsi un loc de muncă sau vor să rămână aici în Moldova. De la bun început spuneau că limba română este cea mai grea. Dar venind la ore, și-au schimbat părerea. Le place mult. Vedem când trecem la gramatică, conjugarea verbelor, vedem ce va fi. Acum vorbim despre dialog, alfabet, calendar, timpul. Acest curs durează trei luni. Este pentru începători, după care dacă mai doresc să studieze, pot veni la un alt curs pentru avansați”.  

La Centrul de Caritate pentru Refugiați am întâlnit-o și pe Elena din Nikolaev. A ajuns în R.Moldova, după o lună de la începerea războiului. De profesie jurist, a muncit o perioadă în calitate de chelner, acum este angajată a Centrului de Caritate și oferă asistență refugiaților ucraineni. Femeia își amintește cum a ajuns la Chișinău. 

 

Sursa imaginii: RFI/Valeria Vițu

”Am fost evacuați din Nikolaev. Copilul a început să aibă tulburări de vorbire, era stresat. Am decis pentru el că trebuie să plec. S-au făcut niște liste la școala. Ne-au anunțat data la care plecăm. Autoritățile locale au organizat transportul gratuit. Aveam dreptul să avem cu noi o singură geantă pentru haine. Mama mea a decis să rămână. Nu a vrut să plece. Atunci să dădeau lupte grele în Herson, când a și fost ocupat, cel mai apropiat oraș de noi. Situația se agrava foarte repede. Un proiectil a ajuns și în blocul nostru. Ne ascundeam în subsol. Mai târziu am mers la niște prieteni la casă la sol. Reușeam mai repede să ne ascundem. Trebuia să avem provizii pentru mai multă vreme. Stăteam ore întregi ascunși. Frica cea mai mare o aveau copiii”.  

Elena nu se grăbește să revină în Ucraina, deși Hersonul a fost eliberat de forțele ucrainene. Până astăzi, din cauza bombardamentelor, oamenii nu au acces la apă potabilă, la robinet. Apa le este adusă locatarilor cu cisternele, după un orar stabilit.

 Acum copilul merge la gradiniță, iar femeia merge la serviciu, în pace. ”Îmi place în Moldova. Am fost primiți de moldoveni cu brațele deschise. Colectivul aici la muncă este minunat. Când venisem din Ucraina, eram toți speriați, dar cetățenii moldoveni ne-au adus de toate. Suntem foarte recunoscători. Am fost ajutați și susținuți”, își amintește refugiata. 

Directorul Centrului de Caritate pentru Refugiați, Ahmad Djavid Paknehad, a venit în R.Moldova, din Afganistan. De mai bine de 40 de ani locuiește la Chișinău, iar de ani buni oferă ajutor refugiaților ajunși în R.Moldova. L-am întrebat pe Ahmad Djavid Paknehad cum se implică organizația sa în susținerea ucrainenilor veniți după 24 februarie 2022. 

 

Sursa imaginii: RFI/Valeria Vițu

”Eu sunt bucuros că Guvernul R.Moldova, Agenția ONU pentru Refugiați, multe organizații nonguvernamentale s-au implicat și au ajutat, cu o echipă mare, refugiații din Ucraina. Organizația noastră are multe și diferite activități pentru refugiați, inclusiv activități sportive, sociale și de integrare. Organizăm cursuri de limba română împreună cu Universitatea de Stat ”Ion Creangă”. Tot mai mulți ucraineni vor să studieze limba română. Anul trecut a fost o cifră mai mică. Unii totuși cu gândul la Ucraina, se gândesc să revină mai repede acasă. Dar războiul continuă și ei rămân pentru mai mult timp în țara noastră. Aici își găsesc și un job și atunci îi ajută limba română”, afirmă directorul Centrului de Caritate pentru Refugiați din Chișinău.

”Majoritatea refugiaților din alte țări cunosc româna. Ei nu știu limba rusă. Mulți refugiați au făcut studii la Universitatea de Stat ”Ion Creangă” în limba română. Refugiații din Irak, Sudan, Siria, după absolvire, își găsesc un loc de muncă și vorbesc doar limba română. Dar, acum atenția noastră este focusată pe oaspeții din Ucraina, ei au nevoie de limba română. Asta pentru noi este foarte important. Din moment ce locuiești în R.Moldova, trebuie să știi limba de stat. Când mergi undeva să spui ”Bună ziua”, ”Mulțumesc”, ”La revedere””, spune Ahmad Djavid Paknehad.

În R.Moldova, în prezent activează în jur de 50 de centre de plasament temporar pentru refugiații din Ucraina, iar peste două mii de persoane sunt cazate aici. Cele mai multe stau însă cu chirie sau locuiesc împreună cu familiile de moldoveni. Peste 1000 de persoane sunt angajate oficial în câmpul muncii, cei mai mulți la Chișinău, Bălți și autonomia găgăuză. 

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, peste 700 de mii de ucraineni au trecut hotarul cu R.Moldova, iar în jur de 100 de mii și astăzi se află aici, majoritatea fiind copii. Până în 2022, în R.Moldova se aflau în jur de 600 refugiați.

Valeria Vițu
30/11/2023




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii