.jpg)
România intenționează să-și dezvolte capacitățile logistice. Respectiv, vrea să cumpere Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG). Declarația a fost făcută de premierul român, Marcel Ciolacu, în cadrul unui interviu pentru Digi24. Ciolacu spune că deja au fost inițiate discuții cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), acționarul majoritar al portului Giurgiulești. Contactat de anticoruptie.md, expertul în comerț internațional cu cereale, Iurie Rija, menționează că această schimbare ar aduce avantaje atât pentru România în calitate de cumpărător, cât și pentru Republica Moldova, doar că oportunitatea este imposibil de atins atâta timp cât PILG este implicat într-un litigiu și nu se intervine pentru a debloca lanțul logistic. Anticoruptie.md a deconspirat cum portul a ajuns subiect de dispută între mai multe companii și bănci internaționale, care au creditat această afacere. Totodată, în 2018, jurnaliștii CIJM au demonstrat că autoritățile Republicii Moldova nu știau ce valoare au investițiile făcute la Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG), chiar dacă au acordat facilități enorme investitorilor. O altă investigație deconspira cum trei nave sub pavilionul Republicii Moldova au fost folosite de traficanți de ființe umane pentru a transporta peste 2.000 de refugiați din Orient în Uniunea Europeană (UE).
Premierul de la București a precizat că în aceste momente ajutorul logistic pentru Ucraina este esențial. Din acest motiv, spune el, au și început discuțiile cu BERD în vederea achiziționării portului din Republica Moldova.
„Mai este un port în Republica Moldova, Giurgiulești, care nu este funcțional și deja prin intermediul ministrului Transporturilor, România și-a arătat intenteresul către BERD, deoarece acționarul majoritar la Giurgiulești este BERD-ul, de a-l cumpăra statul Român acest port și de a-l dezvolta. Domnnul ministru al Transporturilor (n.r. Sorin Mihai Grindeanu) a avut aceste discuții cu BERD-ul, așteptăm răspunsul”, a spus prim-ministrul României, Marcel Ciolacu.
Săptămâna trecută miniștrii Agriculturii din România și Ucraina, Florin Barbu și Mykola Solskyi, au agreat un nou mecanism strict prin care patru tipuri de cereale: grâu, porumb, floarea soarelui și rapiță pot fi importate din nou în România. Este vorba despre un nou sistem de licențiere a companiilor exportatoare, respectiv cele importatoare. Noul mecanism va fi aplicat și pentru Republica Moldova, menționează premierul român.
„România mai are de exportat în jur de 16 milioane de tone. Mi se pare că o tonă de floarea soarelui, vreo șase de porumb și vreo opt sau nouă de grâu. E normal ca pentru statul român aceasta să fie prioritate. Mai sunt și producători de grâne în Republica Moldova, ei au un excedent de maximum 1 milion de tone anual. Sistemul de licențiere care l-am găsit și convenit cu partea ucraineană va fi și cu Republica Moldova, dar nu credem că vom crea o pâlnie în Republica Moldova către România. Sunt ferm convins că și cu domnul Recean vom găsi cea mai bună abordare”, a precizat Ciolacu.
Intenția României de a achiziționat PILG ar putea reprezenta o oportunitate pentru Republica Moldova, doar în cazul în care scopul principal ar fi avantajul economic, dar nu interesul geopolitic, susține expertul în comerț internațional cu cereale, Iurie Rija.
„În cazul în care România are interes economico-financiar și nu geopolitic în achiziția activului portului Giurgiulești, consider că este o oportunitate reciproc avantajosă atât pentru România, cât și pentru Moldova. Cine nu ar fi proprietarul, ori rezident, ori nerezident, pentru țară va fi mai oportun acel proprietar, care este capabil să facă investiții mai mari în infrastructura portuară.(...) Nu cred că BERD-ul ar fi interesat la moment, când are așa un activ, unul dintre cele mai mari active din Republica Moldova care generează practic cele mai mari venituri, să vândă acest obiect. Cu atât mai mult că România are pe Dunăre încă două porturi, la Galați, acolo unde infrastructura nu este foarte bună, parțial s-a îmbunătățit anul trecut, dar și cel de la Brăila”, a menționat expertul.
Mai mult, în contextul în care de ani buni portul Giurgiulești este implicat într-un litigiu judiciar dintre BERD, în calitate de acționar, operatorul Danube Logistic și compania Bemol, care au făcut fiecare investiții, inițierea unui contract de vânzare-cumpărare a activului este imposibil. Expertul consideră că „un business nu se vinde niciodată atât timp cât este într-un litigiu. Businessul poți să-l vinzi atunci când este curat, când nu mai sunt datorii și nimeni nu mai pretinde”.
„Inițiativa României de a prelua portul este bună, doar în condiția în care există intenția concretă de a investi în port și infrastructura portuară și de a oferi mai multor traideri și fermieri din Moldova și România să iasă la o colaborare cu scopul obținerii unor avantaje economice reciproce fără interese geopolitice. Todată, în cazul în care tranzacția va avea loc, este nevoie ca legalitatea acesteia să fie urmărită cu atenție de opinia publică și autoritățile statului, pentru a evita recurgerea la scheme dubioase și paradise fiscale cum a fost până acum”, a mai adăugat expertul.
Este de menționat faptul că în 2021 BERD a devenit acționarul portulului Giurgiulești. În acel an portul a înregistrat rulaje de 1,4 milioane de tone de marfă. În 2022-2023, are deja înregistrate rulaje de 1,8 milioane de tone. Acum BERD susține că în acest an capacitatea de extindere a portului va crește cu încă 700 mii de tone. Rulajele mari prezentate de investitor sunt însă acoperite de blocajul logistic format în acest moment în port.
„La moment se vorbește mult despre coridoarele de solidaritate pentru camioanele care vin din Ucraina, căile prin care-și comercializează marfa. Se vorbește mult despre fluidizare. Camioanele stau câte 10 zile în rând de la Reni - Giurgiulești. Stau câte 1200 de vagoane, care le fel stau câte 10 zile. Nivelul apei este foarte scăzut din cauza secetei, iar în portul Giurgiulești nu pot intra corăbii de până la 7 metri, asta înseamnă că există un blocaj logistic pe toate căile. Din acest motiv este stopată și circulația de mijloace financiare pe care trebuie să le încaseze agenții economici. Respectiv, din acest motiv sunt tergiversate și plățile către producători, care stau în stand-by și întârzie cu plățile la credite. Totul este legat și totul interacționează”, a precizat Rija.
Între timp, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a prezentat joi, 28 septembrie, Proiectului de Dezvoltare a Portului de Stat Giurgiulești. Așadar, statul planifică să efectueze în port mai multe lucrări de construcție, amenajare și dotare tehnică. Ministrul a precizat că până în 2028 portul ar putea fi deja funcțional. Iar dovada că planul de acțiuni nu se reduce doar la cuvinte este întărită și de un filmuleț video prezentat de Andrei Spînu.
„Moldova nu are suficientă capacitate de transbordare portuară. Spre exemplu, porturile actuale a țării pot găzdui, transborda și transporta mai puțin de jumătate din totalul cerealelor exportate din țară. În 2022, am exportat 2,2 milioane de tone de cereale, dintre care doar 710 mii tone, adică 32% dintre acestea, prin porturile noastre. Este puțin”, a declarat Andrei Spînu.
sursa: facebook.com/midr.gov.md
Până în 2028 autoritățile moldovenești își propun să efectueze lucrări de construcție, amenajare și dotare tehnică, precum:
- construcția de silozuri de cereale cu o capacitate de aproximativ 80 000 de tone;
- amenajarea unei noi dane de 150 m lungime și 5 m adâncime;
- dotarea cu încărcătoare de cereale cu viteze estimată de 1500 t/h;
- amenajarea liniilor de cale ferată și stație de descărcare feroviară;
- construcția unei parcări pentru camioane;
- construcția unei stații de descărcare a camioanelor;
- construcția de depozite acoperite;
- dotarea cu macarale mobile;
- menajarea teritoriului de 2,5 ha pentru noul terminal portuar.
Expertul Iurie Rija susține că dacă se dorește cu adevărat să fie urnit carul din loc, atunci schimbări trebuie să fie făcute acum.
„Până în 2028 este foarte mult, sunt declarații pentru viitor. Aceste lucruri trebuie făcute acum, prompt. Statul trebuie să încurajeze rezidenții de acolo, care dispun de active pe teritoriul portului, să le creeze condiții. (...) Statul trebuie să explice cum va încuraja, are statul intenția nemijlocit să investească acolo? Nu cred, asta tot o va face sectorul privat și persoanele cointeresate”, a conchis Iurie Rija.
O soluție strategică pentru țară, spune Rija, este ca avantajele portuare ale Dunării să fie integrate în lanț împreună cu afluenții săi - Prut și Nistru până la Palanca. Mai exact, să fie construite mai multe puncte de încărcare, astfel explorându-se întreg potențialul fluvial al Moldovei. Potrivit lui, „economiile la transport ar fi de cel puțin două ori mai mari în comparație cu transportul terestru, iar de aici și rentabilitățile fermierilor vor crește”.
sursa: facebook.com/midr.gov.md
Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.
Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.
Comentarii
