Președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, deputata Olesea Stamate, a explicat de ce unor învinuiți li se aplică pedeapsa de arest la domiciliu în contextul nemulțumitii unor cetățeni că cei arestați sunt puși în libertate.

„Înteleg frustrarea voastră, stimați cetățeni. Dar trebuie să facem diferență între o persoană care este cercetată penal și o persoană condamnată prin decizia de judecată”, a ținut să precizeze parlamentara într-o postare pe Facebook.

După spusele sale, la etapa de urmărire penală, atunci când se colectează activ probele, se intervievează martorii etc., este important să se asigure că bănuitul nu ascunde probleme, nu influențează martorii sau nu fuge din țară.

„Din acest motiv, în cazuri când un asemenea risc este, bănuitul este arestat pentru un termen de 30 de zile. În acest timp, organul de urmărire penală întreprinde toate măsurile să adune toate dovezile cele mai importante, să îi intervieveze pe toți cei care știu sau au participat la infracțiune”, a explicat parlamentara.

După ce această muncă a fost făcută și doar poate fi justificată în fața judecătorului – anume el autorizează prelungirea arestului – menținerea în arest, subliniază deputata, bănuitul este plasat fie în arest la domiciliu, fie sub control judiciar, ca sa nu poată părăsi țara. Iar procurorul finalizează etapele de urmărire penală și trimite dosarul in judecată.

„Când judecătorul pronunță sentința de condamnare, inculpatul este arestat și plasat în penitenciar pentru a-și ispăși pedeapsa dacă este condamnat la închisoare. Să fie ținută în arest o persoană bănuită, vinovăția căreia nu a fost încă constatată în instanța de judecată, este contrar legii și contrar practicii CEDO. Statul nostru poate (și a fost) fi condamnat de CEDO pentru ținerea în arest pe termen exagerat a persoanelor a căror vinovație încă nu a fost constatată de instanță.

„Și noi vrem ca marii hoți să stea la pușcărie. Și vor sta. Dar legile trebuie respectate, în primul rând, de procurori și de judecărori. Să fie investigate dosarele corect, eficient și cât se poate de rapid, și să avem primele sentințe de condamnare!”, a ținut ea să sublinieze.

Dosarul de cea mai mare rezonanță este cazul fostului președinte Igor Dodon.

Pe 24 mai, în proprietățile lui Dodon au fost efectuate percheziții pentru corupție pasivă, îmbogățire ilicită, trădare de patrie și finanțarea unei formațiuni politice de o organizație criminală.

La două zile, politicianul a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Pe 27 mai, Procuratura Anticorupție a contestat la Curtea de Apel Chișinău decizia privind arestul la domiciliu. Procurorii au solicitat ca Dodon să fie încarcerat la penintenciarul nr. 13.

La rândul lor, avocații fostului președinte au contestat demersul procurorilor.

Ședința de judecată la Curtea de Apel Chișinău, unde se va examina recursul procurorilor, va avea loc pe 31 mai 2022, începând cu ora 13.00.