Proiectul de lege care prevede crearea unei instituții noi în urma comasării Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuratura Anticorupție (PA) a ajuns în Parlament. Inițiativa a fost prezentată de deputatul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS, Igor Chiriac. Proiectul de lege are 28 de autori, printre care fruntașii PAS - Igor Grosu, Doina Gherman, Radu Marian și Veronica Roșca. 

Anunțul despre înregistrarea proiectului a fost făcută în seara zilei de 12 februarie, de speakerul Igor Grosu, în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV.  Grosu a spus că s-ar dori crearea unei instituții unificate, mai eficiente, care să lupte împotriva corupției politice și crimei organizate.

„A fost înregistrat un proiect, cu numărul 40 din 12.02.2025, care prevede crearea unei singure instituții, noi, care va comasa PCCOCS și Procuratura Anticorupție. O să adunăm ce este bun din una și din alta. Aici rolul său îl are CSP, procurorul general, dar ne propunem să creăm o procuratură specializată, care să combată acest fenomen de concreștere a crimei organizate și corupției politice”, a menționat speakerul.

Proiectul a fost prezentat în dimineața zilei de joi de deputatul PAS, Igor Chiriac.

„După publicarea în Monitorul Oficial, va fi creată noua instituție, iar cele două procuraturii specializate PCCOCS și PA se vor lichida. Va fi o perioadă în care procurorul general va desemna o persoană interimară în funcția de șef al noii procuraturi create. Noua instituție se va numi Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate”, a menționat deputatul.

Cele două procuraturi specialzate își vor înceta activitatea la 30 de zile după intrarea în vigoare a legii. Respectiv, se vor încheia și mandatele procurorilor șefi, Veronica Dragalin și Victor Furtună, dar și ale adjuncților acestora. 

Aceștia vor putea fi transferați, la solicitare, în alte procuraturi teritoriale, dar nu este vorba despre funcții de conducere.Noua instituție ca fi condusă de unșef interimar. Într-o etapă ulterioară, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) ar urma să organizeze un concurs.

Inițiativa urmează să fie supusă consultărilor publice.

La sfârșitul lunii ianuarie, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a prezentat   inițiativa care presupune comasarea PA și PCCOCS. Ministra a afirmat că modelul integrat are avantaje și ar presupune că într-o singură instituție vor fi două subdiviziuni, care vor avea domenii de competență distincte - anticorupție și crimă organizată.

„Avantajele unui model integrat presupune mai bună coordonare a investigațiilor, reducerea timpilor de reacție, eficientizarea resurselor administrative, specializarea anchetatorilor și îmbunătățirea colaborării internaționale. Nu ultimul rând, va permite concentrarea investițiilor în modernizarea echipamentelor de investigație, specializarea și lucrul în echipă și o mai bună activitate din punct de vedere a managementului și monitorizarea cauzelor în mod centralizat. De asemenea, consolidarea instituțională ar permite creșterea eficienței examinării cauzelor cu până la 15%”, susține ministra.

De altă parte, șefa  Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a declarat că nu au fost prezentate „argumente plauzibile sau convingătoare”, care ar justifica fuzionarea Procuraturii Anticorupție (PA) cu PCCOCS. 

Într-un răspuns pentru portalul Anticoruptie.md, Procuratura Anticorupție declară că a expediat mai multe analize ale impedimentelor întâmpinate, dar care nu ar fi fost soluționate.

„Urmare a declarațiilor recente ale Ministrei Justiției privind propunerea de fuzionare a Procuraturii Anticorupție cu PCCOCS, subliniem că, în cadrul discursului, nu au fost prezentate argumente plauzibile sau convingătoare care să justifice necesitatea unei astfel de fuzionări. Procuratura Anticorupție consideră că această propunere nu răspunde cerințelor și provocărilor actuale în lupta împotriva corupției și a criminalității organizate. Argumentele detaliate referitor la impedimentele, provocările și soluțiile propuse pentru a adresa fenomenul corupției electorale se regăsesc în scrisoarea atașată, ceea ce oferă o explicație a poziției instituțională pe acest subiect”, se arată într-un răspuns, la solicitarea portalului Anticoruptie.md.

Totodată, instituția a prezentat un raport al dosarelor pe care le-a trimis în jidecată, în încercarea de a-și demonstra eficiența.

Într-un comunicat, Ministerul Justiției a venit cu mai multe explicații.

 Pe termen scurt, una dintre primele soluții de consolidare a activității organelor responsabile de combaterea corupției, care a fost discutată preliminar cu reprezentanții Procuraturii Generale, ține de concentrarea eforturilor de investigare la nivelul Secției specializate din cadrul Procuraturii Generale, care să preia în examinare dosarele complexe de corupție politică și criminalitate organizată. Acest fapt va permite prioritizarea și monitorizarea progreselor.

 Totodată, ca o alta soluție, această Secție pentru combaterea corupției și spălarea banilor (de altfel recent creată, urmare a reorganizării sistemului procuraturii), să fie mărită cu personal adițional din cadrul procuraturilor specializate, cu misiunea de a se focusa doar pe cazurile de corupție majoră și crimă organizată. Această soluție ar coagula eforturile mai calitativ și operativ. Acest fapt va implica anumite modificări legale, cât și intervenții în structura internă a procuraturii, cu aprobarea CSP.

 Totodată, ca o altă opțiune, am examinat câteva modele instituționale ale țărilor mici, care recent au devenit membre ale Uniunii Europene, respectiv candidate pe același parcurs ca Republica Moldova. Aceste modele ar putea fi aplicate și în țara noastră. Respectiv sunt instituții cu specializare mixtă - anticorupție și crimă organizată.

Un model în acest sens, îl prezintă Croația, care are o singură Procuratură specializată – numită USKOK (Oficiul pentru Reprimarea Corupției și Crimei Organizate), constituit în 2001.

Un alt model similar este cel al Albaniei (SPAK – Structura Specializată pentru combaterea Corupției și a Criminalității Organizate). Parcursul instituției este similar cu cel actual din Republica Moldova, prin parcurgerea unui exercițiu de evaluare externă a procurorilor (vetting). Competența acestei procuraturi este definită prin lege prin corespondență cu competența Judecătoriei Anticorupție și pentru Combaterea Criminalității Organizate.

Elemente similare de organizare și concentrare a eforturilor de urmărire și acționare integrată sunt și la DNA sau Procuratura Anti-Mafia din Italia.

 În aceast context, ținem cont de opțiunea fuzionării celor două procuraturi specializate, printr-o tranziție care se va face fără întreruperi, cu transferul tuturor procurorilor, continuarea activității și menținerea dosarelor aflate în curs de investigare.

„Orice schimbare operată urmărește ca instituțiile să fie mai eficiente și în deplină concordanță cu angajamentele noastre anterioare, inclusiv crearea instanței anticorupție. Respectiv toate angajamentele Republicii Moldova pe partea de justiție, inclusiv procedurile de vetting, vor continua”, a dat asigurări ministerul.

Și Consiliul Superior al Procurorilor a anunțat că monitorizează îndeaproape inițiativele Ministerului Justiţiei privind fuzionarea Procuraturii Anticorupţie (PA) cu Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale(PCCCOCS). Instituția și-a exprimat preocuparea față de impactul pe care aceste reforme l-ar putea avea asupra funcționării eficiente și independente a instituțiilor.

„În calitate de garant al independenței procurorilor, considerăm esențial ca orice reformă a sistemului Procuraturii să fie fundamentată pe principii de legalitate, stabilitate și eficiență instituțională, respectând standardele internaționale în materie de independență a justiției.CSP subliniază importanța unui proces decizional transparent, bazat pe consultări ample cu actorii relevanți din domeniul justiției, astfel încât eventualele modificări să nu afecteze echilibrul necesar între autonomia Procuraturii și principiul separației puterilor în stat.CSP își exprimă disponibilitatea de a participa la dialogul interinstituțional privind inițiativele lansate, oferind expertiza sa în vederea identificării celor mai potrivite soluții pentru asigurarea independenței și eficienței sistemului Procuraturii, cu respectarea principiilor statului de drept”, se arată în comunicatul CSP.

Procuratura Generală (PG) anunță că a luat act de proiectul de lege privind Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate și accentuează importanța respecării tuturor etapelor acestui proces. Instituția consideră esențială desfășurarea unor consultări publice ample, avizarea și expertizarea juridică și anticorupție a proiectului. Totodată, PG avertizează despre mai multe riscuri.  

„Menționăm că, în urma unei analize preliminare a proiectului, au fost identificate riscuri pe termen scurt, mediu și lung, care necesită o abordare și gestionare corespunzătoare. În context, remarcăm că reorganizarea sistemului Procuraturii în formula propusă va avea un impact semnificativ asupra termenilor de urmărire penală și procedurilor în desfășurare. Mai mult, este dificil de anticipat termenii de funcționalitate a instituției, care se propune a fi creată, ceea ce va genera intermitențe asupra activității Procuraturii. Totodată, proiectul actului nu conține precizie referitor la interacțiunea instituției propuse pentru constituire cu organele de urmărire penală competente pe întreg teritoriul țării”, se arată într-un comunicat al Procuraturii Generale.

De asemenea, Procuratura Generală subliniază că proiectul de Lege va pune în dificultate implementarea efectivă a noii structuri a Procuraturii, aprobată prin ordinul nr.12/3 din 24.01.2025, care vizează Procuratura Generală, procuraturile teritoriale și Procuratura Anticorupție.

În data de 20 ianuarie, Consiliul Suprem de Securitate (CSS) a formulat două recomandări „pentru consolidarea luptei împotriva corupției politice și electorale”. Una dintre acestea se referă la „consolidarea arhitecturii instituționale” a instituțiilor responsabile de combaterea corupției.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.