Femeile care își doresc o carieră în domeniile Securității, Apărării ori în Poliție, trebuie să probeze o pregătire mult mai bună decât a bărbaților, pentru a avea barem șanse egale cu cele ale bărbaților, iar testul de rezistență, care nu se mai termină niciodată, de regulă este bazat pe percepția patriarhală că rolul exlusiv al femeii este să aibă grijă de vatra  familiei. Chiar dacă în ultimii ani există o schimbare de atitudine la nivelul societății, o treime dintre cetățeni optează pentru îngrădirea accesului femeilor la ceea ce ei consideră a fi profesii bărbătești.

Această stare de lucruri rezultă dintr-un studiu al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare și prezentat recent în cadrul Clubului Jurnaliștilor de Investigație.

Iată ce spune una dintre autoarele studiului Natalia Covrig: „Atunci când vorbim despre Inspectoratul General pentru Situații de Urgență sau de Ministerul Apărarii, aceste instituții, fiind considerate cu un grad mai înalt de pericol, atunci reticența cetățenilor față de participarea femeilor în aceste instituții este mai mare. Observăm că la polul opus este Serviciul Vamal, unde doar 15% afirmă că participarea femeilor nu ar fi tocmai bună. În acele instituții unde gradul de primejdie este mai mare, jumătate din populație consideră că femeilor nu le-ar fi potrivit să lucreze acolo. Din pacate în societate mai persistă stereotipurile că femeile sunt vulnerabile  și din această cauză populația nu le acceptă în aceste servicii”.  

Studiul arată că în ultimii doi ani cel puțin 23 la sută dintre cetățenii care anterior considerau că femeile nu pot lucra în Poliție, Apărare și Securitate, și-au schimbat radical percepția. Aceasta s-ar datora, spune experta, și eforturilor depuse de ministerele de resort pentru a încuraja femeile să participe la concursuri și să acceadă la funcții, anterior considerate acceptabile doar pentru bărbați.  

Cu stereotipuri de genul că femeile trebuie să aibă grijă de familie și că ele nu pot lucra în Armată sau în Poliție operează mai des persoanele fără studii, arată cercetatea. Totuși, partea bună, remarcă Natalia Covrig, este că în ultimii ani s-a schimbat și percepția bărbaților, cei mai mulți acceptând să aibă o colegă femeie: „Antrior bărbații erau cei care considerau că femeile nu trebuie să lucreze în domenii care sunt cu risc sporit. Acum bărbații înregistrează un progres. Alt aspect este că femeile sunt acceptate per ansamblu în anumite profesii bărbătești, dar nu întotdeauna sunt acceptate de colegii barbați, mai ales dacă aceștia trebuie să se subordoneze unei femei. În același timp chiar unui bărbați recunosc că lucrul operativ a devenit mai eficient, de când sunt antrenate și femeile. Mulți cetățeni recunosc că au mai multă încredere, bunăoară, în femeile politist. Însă reticența din partea societății de multe ori le descurajează pe femei să acceadă în profesii, considerate a fi bărbătești”.

Femeile din Armată și din Poliție s-au reunit în asociații, care să le apere drepturile. Asociația Femeilor din Armată a fost constituită în iulie anul 2019 și numără 37 de membri, inclusiv bărbați. Femeile din Armată timp de câțiva ani au luptat pentru a obține dreptul la concediul de maternitate și de creștere a copilului, de care până în anul 2014, erau lipsite. Din 2019 și bărbații din armată au dreptul la concediu de paternitate și de creștere a copilului. Un alt drept drept revendicat de femeile din Moldova este cel de a avea dreptul să facă studii militare, pe care l-au obținut abia în 2012.

Asociația Femeilor din Poliție a împlinit deja doi ani de activitate. În 2019 această asociație s-a învrednicit de premiul Comisiei Europene în Republica Moldova pentru promovarea egalității de gen.

Președinta Asociației Cristina Schimbov, care este și directoare adjunctă a Centrului pentru Combaterea traficului de persoane din cadrul MAI, spune că nu este ușor să dezrădăcineze stereotipurile de gen cu care operează alteori chiar și colegii ei, dar dacă se lucrează constant în această direcție, rezultatele nu se lasă așteptate:  ”Acum doi ani eram mai puține femei. Ca să reușim  în profesie noi, femeile, trebuie să demonstrăm că suntem de două ori mai bune decât bărbații. Studiile arată că femeile nu aplică a funcții în aceste domenii, pentru că nu sunt sigure de capacitățile lor, chiar dacă sunt mai bine pregătite decât mulți dintre bărbați. Femeia va aplica doar atunci când va fi sigură sută la sută, că este pregătită pentru acest post. Noi ne-am propus să creștem încrederea femeilor, că ele au pregătirea necesară și pot fi la fel de bune ca și bărbații, să le ajutăm în concilierea vieții profesionale cu cea familială, să le aratăm că atunci când revin din concediul de îngrijire a copilului ele se pot reintegra la locul de muncă. Prioritar ne propunem să spargem acest stereotip și să încurajăm femeia să nu-i fie frică că nu va face față provocărilor în profesia de polițistă”.                   

Asociația Femeilor din Poliție a elaborat, împreună cu experți de la programele ONU, între alte documente importante, și un ghid pentru prevenirea hărțuirii sexuale la locul de muncă. Cu toate acestea, până acum femeile polițiste nu au raportat nici un caz de  hărțuire sexuală. Experți  de la programul UN Women, care desfășoară instruiri, spun că unele femei recunosc, la traininguri, neoficial, că exsită astfel de cazuri, dar nu le declară pentru că le este frică să se expună unor persecutări, cu riscul de a pierde locul de muncă și nu au încredere că astfel de cazuri vor fi cercetate cu nepărtinire.  

Nicolae Vascauțan de la Ministerul de Interne spune că fiecare șef de unitate este instruit privind egalitatea de gen, formele de discriminare și este direct responsabil de orice caz care ar putea avea loc în subdiviziunea sa: „Controlul fenomenului dat are loc nu doar la nivel de raportare individuală a persoanei, dar și în fiecare subdiviziune unde fiecare șef are obligațiunea să observe așa fel de comportament și să intervină pentru a-l stopa”

Experții din cadrul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare sunt de părere că la nivelul Guvernului ar trebui să fie elaborat un regulament – cadru național, cu  proceduri clare pentru angajatori, care vor descrie formele hărțuirii sexuale la locul de muncă, măsurile de prevenție, responsabilitățile, mecanismul de investigare și raportare, sancțiunile posibile, iar în baza acestui regulament angajatorii să ajusteze procedurile interne.

Statisticile Ministerului de Interne arată că în ultimul an numărul femeilor angajate în Poliție, inclusiv la funcții de conducere, a crescut cu unul la sută și reprezintă 20 la sută din tot efectuvul instituțional. De altfel la Academia de Poliție, bunăoară, numărul de cursanți este egal cu numărul de studente care aspiră să devină polițiste.