Procesul de negociere a aderării la Uniunea Europeană este unul complex și dificil, însă ajutorul și transferul de bune practici care pot veni din partea României, Croației, a țărilor baltice și a Poloniei pot ajuta autoritățile Republicii Moldova să simplifice și să accelereze parcursul de aderare la UE, spune directorul adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Mihai Mogîldea.

„Totodată, experiența pozitivă a Croației, stat care a aderat la UE în anul 2013, ne demonstrează că întreg procesul de negocieri poate dura șase ani, dacă există voință politică și resursele administrative necesare pentru implementarea reformelor-cheie”, mai spune într-un video explicativ directorul adjunct al IPRE.

Comisia Europeană a recomandat în raportul său privind extinderea, prezentat pe 8 noiembrie în fața Parlamentului European, deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Decizia finală ar urma să fie luată la ședința Consiliului European din 14-15 decembrie 2023, unde toate țările ar trebui să susțină prin vot începerea negocierilor de aderare. Autoritățile de la Chișinău sunt optimiste și spun că s-au asigurat de susținerea tuturor țărilor europene, inclusiv a Ungariei, care a formulat rezerve în privința Ucrainei.

Mihai Mogîldea spune că după ce Republica Moldova va primi în ședința Consiliului European din 14-15 decembrie decizia favorabilă privind deschiderea negocierilor de aderare, în primăvara anului viitor ar urma să aibă loc prima conferință interguvernamentală pentru negocierile de aderare. Atunci va fi dat startul formal pentru așa-numitul „screening”, adică procesul de evaluare a corespunderii legislației naționale cu acquis-ul Uniunii Europene pe dimensiunea celor 35 de capitole de negocieri, grupate în 6 clustere.

Exercițiul de „screening” va include două etape: sesiunile explicative, în care Comisia Europeană va explica Chișinăului care sunt cerințele pentru fiecare capitol de negocieri în parte și sesiunile bilaterale, unde Republica Moldova va spune cât de pregătită este pe sectoarele incluse în negocieri. Iar la final vor fi publicate rapoarte pe fiecare cluster unde vor fi specificate capitolele la care Republica Moldova mai are de lucru pentru a adera la UE, spune Mihai Mogîldea. „Screening-ul” ar putea dura între un an și doi ani, în funcție de cât de repede își va face temele Chișinăul.

Ministrul de Externe, Nicu Popescu, a declarat anterior că pentru a accelera așa-numitul screening, Chișinăul a început deja auto-evaluarea legislației. În plus, de mai bine de un an Chișinăul a creat 33 de grupuri responsabile de capitolele de aderare la UE și sunt peste 600 de oameni implicați în acest proces.

Mihai Mogîldea mai spune că atunci când Chișinăul va fi pregătit, statele membre ale UE vor decide asupra deschiderii negocierilor de aderare pentru fiecare cluster în parte. În același timp, statele membre UE urmează să aprobe viziunea-cadru de negocieri cu Republica Moldova, la propunerea Comisiei Europene. „Cazul României ne arată că ar putea exista câteva perioade de tranziție pentru alinierea treptată, pe unele domenii, a legislației naționale la cea europeană”, spune Mihai Mogîldea.

„Obiectivul nostru este ca Moldova să fie gata să adere la UE până în 2030”, a declarat la Chișinău președinta Maia Sandu.

Oficialii europeni validează acest termen, cu condiția ca următoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova să nu aducă la putere forțe pro-ruse care să încetinească reformele și aspirațiile europene ale țării. „Planul cel mai ambițios este de a asigura aderarea Republicii Moldova către anul 2030”, a declarat șeful Delegației UE la Chișinău, Jānis Mažeiks, în cadrul unui interviu la postul de televiziune TV8.

„Progresul înregistrat până acum este unul impresionant, iată de ce termenul este unul realizabil, dar pentru asta trebuie să fie menținut un ritm de reforme foarte accelerat. Dacă Chișinăul va lucra în ritmul pe care l-a avut în ultimii doi ani, acest termen este realizabil. Dar dacă în urma alegerilor susținerea pentru integrarea europeană se va reduce sau se va opri, negocierile evident că se pot bloca”, a mai spus Jānis Mažeiks.

Articolul este publicat în cadrul proiectului „Republica Moldova în Uniunea Europeană: platformă de monitorizare și dezbatere pentru susținerea procesului de aderare” cu sprijinul programului Black Sea Trust for Regional Cooperation al German Marshall Fund și este implementat de Asociaţia Obştească Centrul de Cercetare și Advocacy în Afaceri Europene.