Interceptările și înregistrarea comunicărilor și imaginilor au fost cele mai frecvente măsuri speciale de investigație puse în aplicare de procurori anul trecut. Deși mai mulți experți s-au arătat anterior îngrijorați de numărul mare al interceptărilor telefonice admise, reprezentanții Procuraturii Generale spun că, de fapt, ponderea este una redusă, iar aplicarea - justificată. 

Potrivit datelor prezentate de Procuratura Generală, în 2017, procurorii au înaintat judecătorilor de instrucţie 4.367 de demersuri de autorizare a măsurilor speciale de investigaţie în cadrul a 57.313 cauze penale aflate în gestiunea lor pe parcursul anului trecut. În 50 de cazuri demersurile au fost respinse.

Printre cele mai frecvente măsuri speciale aplicate se numără interceptarea şi înregistrarea comunicărilor şi imaginilor (peste 3.000); colectarea informaţiei de la furnizorii de servicii de comunicaţii electronice; documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice şi urmărirea prin sistemul de poziţionare globală (GPS); cercetarea domiciliului și altele. Potrivit instituției, aceste măsuri au fost aplicate doar atunci când pe alte căi a fost imposibilă realizarea scopului procesului penal.

Anterior, mai mulți experți au criticat rata tot mai mare de interceptări admise de judecători la solicitarea procurorilor. Dacă în 2009 judecătorii au admis 3.803 de demersuri de interceptare a convorbirilor telefonice, parvenite de la mai multe instituții ale statului, în 2016 cifra a crescut până la 11.747 de interceptări admise, se arată într-o analiză a Centrului de Resurse Juridice din Moldova. În primele șase luni ale anului 2017, magistrații și-au dat acordul pentru 6.713 interceptări. Rata de admisibilitate a variat în ultimii zece ani de la 97% la 99%.

Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție, argumenta că, în cazul instituții pe care o conduce, numărul măsurilor speciale de investigații aplicate a crescut odată cu creșterea numărului de dosare penale gestionate: „Nu mă pot expune privind numărul de arestări și interceptări efectuate de toate organele de urmărire penală, deoarece nu ține de nivelul meu de competență. Dacă mă întrebați referitor la Procuratura Anticorupție, atunci sporirea numărului cauzelor penale din gestiune a generat inevitabil creșterea numărului reținerilor și a măsurilor speciale de investigație pentru administrarea probelor utile și pertinente. Datele statistice demonstrează că în fiecare an crește cu 15% numărul cauzelor penale administrate de PA, fapt care este la baza majorării și altor indici statistici.”

„Numărul mare de interceptări și aresturi vorbește despre transformarea statului în unul polițienesc. Chiar dacă este în creștere numărul de dosare instrumentate de procurori, aceasta nu este o justificare. Aceste măsuri trebuie aplicate doar în situații în care alte metode nu funcționează, doar în situații extreme”, consideră, pe de altă parte, experta Mariana Kalughin de la Centru pentru Analiza și Prevenirea Corupției. 

Procuratura Generală, la rândul său, neagă că interceptarea convorbirilor telefonice se utilizează foarte des. „Fiind analizate aceste informaţii, furnizate de către o organizaţie nonguvernamentală autohtonă şi comparate cu starea reală a lucrurilor, obţinută din surse legale şi publice, s-a dovedit existenţa unor mari divergenţe. Evaluând anul 2017 sub aspectul activităţii speciale de investigaţii se constată o pondere redusă a implicării, prin măsuri speciale, în activitatea de urmărire penală, procentual, aceasta fiind apreciată cu 8,5% sau 4.898 măsuri speciale în 57.313 cauze penale în gestiune”, potrivit unui comunicat al instituției.

Și procurorul general Eduard Harunjen afirmă că statisticile nu sunt suficiente, ci trebuie raportate la situaţia de fapt şi de drept care indică la aplicarea acestor măsuri, „acestea fiind legale, justificate, argumentate şi dictate de fiecare caz în parte, aplicate în anumite circumstanţe şi pe care nimeni nu le poate influenţa”.

„Nu putem aprecia dacă ele sunt multe sau puţine, fără un studiu amplu al circumstanţelor de drept şi de fapt care au determinat luarea acestor măsuri. Legea statuează clar că astfel de măsuri au loc doar la investigarea crimelor grave, deosebit de grave şi excepţional de grave. Spre regret, în republică se înregistrează un număr mare de infracţiuni din aceste categorii şi acest lucru se întâmplă indiferent de voința organelor de drept, iar cele din urmă sunt obligate să aplice orice procedeu legal pentru a descoperi faptele social-periculoase şi a-şi apăra cetăţenii. Societatea are aşteptări de la noi: să descoperim infracţiuni, să tragem vinovaţii la răspundere şi atâta timp cât această măsură se derulează într-un câmp legal şi dă rezultate – ea va fi utilizată. Nu am văzut ca cineva, din afara sistemului, să realizeze vreun studiu profesionist şi obiectiv, de aceea nu vom comenta anumite păreri, cu care ne permitem să nu fim de acord”, a comentat Eduard Harunjen pentru Anticoruptie.md. 

Centrul de Investigații Jurnalistice a abordat subiectul interceptărilor telefonice în cadrul mai multor anchete jurnalistice încă din 2006.