La cinci ani de la adoptarea Strategiei Naţionale Anticorupţie (SNA), mai mult de jumătate din rezultatele care urmau să apară nu au fost obţinute, arată raportul de evaluare a implementării Strategiei. Potrivit oficialilor care au analizat starea de lucruri în domeniu, printre factorii care au dus la restanţe atât de mari se numără instabilitatea politică, lipsa suportului financiar, planificarea defectuoasă, complexitatea documentului, dar și schimbările instituționale.

Potrivit raportului, prezentat recent în cadrul unei şedinţe a Grupului de monitorizare creat pe lângă Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), progresul calitativ al implementării SNA este de numai 43%. Rezultatele slabe au fost influenţate, între altele, de nerespectarea termenelor de executare şi raportare sau neprezentarea rapoartelor de către unele autorităţi privind măsurile întreprinse în vederea executării planului. Astfel, la sfârşitul anului 2015, se constată ca fiind parţial realizate 12 acţiuni: trei la Procuratura Generală; o acțiune la Comisia Naţională de Integritate, ce vizează implementarea sistemului de depunere în regim on-line a declaraţiilor cu privire la venituri şi cele de interese personale; patru acțiuni la Curtea de Conturi; câte una la Serviciul Vamal, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Economiei și Serviciul de Informaţii şi Securitate.

La întocmirea raportului de evaluare a implementării Strategiei a fost descoperit și faptul că rezultatele scontate nu au fost raportate corect de toate instituțiile, unii indicatori de performanţă fiind bifați ca realizați, pe când în realitate aceștia au rămas restanță. Lideri la acest capitol sunt Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii, care nu au prezentat rapoartele în corespundere cu Planul de Acţiuni şi indicatorii de performanţă.

În același timp, logica Strategiei nu a fost respectată întocmai, iar unele acțiuni au fost chiar incoerente cu aceasta. Astfel, progresul cantitativ al implementării SNA pe anii 2011-2015 este de 79%, un progres mai mic de 50% atestându-se la Ministerul Mediului și cel al Culturii, la Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică și la Agenția Relaţii Funciare şi Cadastru a Republicii Moldova.

În opinia funcţionarilor, deşi Strategia a demarat în 2011, ea a fost adoptată prea târziu de Parlament.

„Chiar dacă Strategia a fost prevăzută pentru cinci ani, planul de acțiuni a acoperit doar trei ani și jumătate. În afară de asta, avem o problemă constantă ce se referă la schimbările instituționale și procedurale frecvente și contradictorii. Este suficient să ne amintim exemplul clasic al CNA: când a demarat Strategia, instituţia se afla sub control guvernamental, apoi a trecut sub controlul Parlamentului, după care iarăşi la Guvern și din nou la Parlament. E vorba de o incoerență. Respectiv, cu toate așteptările mari legate de această Strategie, ea chiar nu a avut cum să producă modificările dorite”, a subliniat Lilia Ioniță, expert la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei.

În cadrul discuţiilor pe marginea raportului, Grupul de monitorizare a decis extinderea termenului de implementare a Strategiei cu încă un an, pentru a mai tăia din restanţele Planului de acţiuni pe anii 2014-2015. Pentru aceasta, în anul 2016 sunt planificate 69 de acţiuni de implementare a Strategiei Naţionale Anticorupţie.