Studiu // Peste 90 la sută din dosarele de corupție vizează „corupția mică”. Polițiștii sunt primii în top

Crina Dumitriu
25/01/2022

Peste 90 la sută din dosarele de corupție aflate pe rolul instanțelor din Republicia Moldova în ultimii ani vizează „corupția mică”, iar polițiștii se află în topul subiecților investigați pentru infracțiuni de corupție. În acelaș timp opt din zece persoane condamnate nu petrec nici o zi la închisoare, iar două din zece persoane condamnate pentru fapte de corupție se aleg doar cu amenzi. Acestea sunt printre concluziile unui studiu,„Judecarea și sancțiunile aplicate în cauzele de corupție – cât de uniformă este practica judecătorească?”, lansat marți, la Chișinău, de Centrul de Resurse Juridice. 

În studiu au fost analizate peste 400 de hotărâri emise de Curtea Supremă de Justiție pe cauze de corupție din perioada anilor 2017-2020, sau peste 40% dintre toate cauzele pornite de procurori pe fapte de corupție în perioada vizată. Printre cei mai vizați în cauzele de corupție se numără polițiștii, persoanele fizice, aleșii locali, avocații, contabilii și inspectorii vamali. Autorii remarcă faptul că ar putea fi și alte categorii de persoane care comit fapte de corupție, însă care nu ajung să fie examinate în instanțele de judecată, fiind încheiate acorduri de recunoaștere a vinovăției

„Cu siguranță putem vorbi și despre cazuri de corupție care nu sunt descoperite, dar și despre dosare care nu ajung pe masa judecătorilor pentru că subiecții infracțiunilor, de obicei, cei reținuți în flagrant delict, își recunosc vina în schimbul unei pedepse mai blânde”, a declarat Ilie Chirtoacă, consilier juridic în cadrul CRJM, liderul echipei de cercetare.

Studiul elaborat de CRJM vine și cu o serie de recomandări, cea mai importantă fiind alocarea resurselor suficiente pentru lupta cu corupția mare, specializarea și limitarea competențelor Procuraturii Anticorupție la investigarea cauzelor mari de corupție.

„Nivelul endemic al corupției din Republica Moldova nu poate fi redus considerabil fără a face o prioritate din combaterea corupției la nivel înalt”, a punctat președintele CRJM, Vladislav Gribincea, care este și unul din autorii cercetării.

Directorul INL Moldova și reprezentantul Ambasadei SUA, Brett Rose, a subliniat colaborarea de durată cu CRJM, menționând faptul că acest studiu reprezintă o parte componentă a eforturilor comune de reformare a justiției și de combatere a corupției în Republica Moldova.

„Studiul reprezintă o bună oportunitate de a promova lupta anticorupție, inclusiv prin intermediul evaluării extraordinare a judecătorilor și procurorilor. În acest sens, mă bucur să constat interesul ministrului Justiției pentru acest studiu și, în general, pentru eforturile de combatere a corupției în Moldova”, a declarat Brett Rose, directorul INL Moldova.

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a declarat că eforturile autorităților naționale se concentrează, la nivel legislativ și executiv, pe combaterea corupției mari, care este problema principală a Republicii Moldova.

„Este o problemă că peste 90% din cauzele de corupție care ajung în judecată țin de mica corupție. Acest studiu este un argument în plus ca instituțiile statului să depună mai multe eforturi pentru a depista și pentru a sancționa faptele mari de corupție”, a declarat Litvinenco.

„Fiecare a doua cauză de corupție merge cel puțin o dată la rejudecare – de la Curtea Supremă de Justiție la Curtea de Apel și acest lucru este interesant. De ce este nevoie ca fiecare a doua cauză de corupție să fie remisă la rejudecare de către Curtea Supremă de Justiție? Asta ar putea vorbi despre calitatea examinării cauzelor la Curțile de Apel, în special la Curtea de Apel Chișinău, care examinează peste 80% din cazurile de corupție.”

Studiul mai spune că fiecare a doua cauză de corupție este judecată fie prea rapid, fie prea lent. Un dosar de corupție este examinat în Rep. Moldova, în medie, timp de trei ani și jumătate, dar există și termeni de examinare a cauzelor „stranii”, potrivit lui Ilie Chirtoacă, un alt autor al studiului.

„Justiția nu trebuie făcută la repezeală. Ea trebuie să fie făcută calitativ. Procesele durează fie mai puțin de 12 luni în toate trei grade de jurisdicții, ceea ce pentru noi a fost destul de staniu și chiar am reverificat. Cea mai lungă cauză examinată a durat 12 ani și șase luni.”

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, spune că marea problemă este, totuși, marea corupție, iar autoritățile își propun să înăsprească pedepsele pentru faptele de corupție.

„Cauzele care sunt investigate și ajung în judecată țin de mica corupție, deși problema cea mare a Rep. Moldova, lucru despre care se vorbește peste tot, este marea corupție. Vom purcede la elaborarea cadrului necesar pentru a înăspri sancțiunile pentru faptele de corupție.”

Studiul Centrului de Resurse Juridice mai arată că termenul mediu de închisoare aplicat pentru corupție în Moldova este de 2,3 ani, iar cel mai mic – de patru luni. Cel mai mare termen de condamnare pentru corupție a fost de 16 ani. Cercetarea mai constată că două din zece persoane condamnate pentru fapte de corupție s-au ales doar cu amenzi. Valoarea medie a amenzilor aplicate este, în medie de 30 de mii de lei. Cea mai mare sancțiune financiară a fost de 290.000 de lei, iar cea mai mică de 3.000 de lei.

Crina Dumitriu
25/01/2022




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii