Un judecător respins de patru ori de doi președinți vrea să acceadă într-o funcție administrativă

Mariana Colun
12/08/2020
Foto: magistrat.md

Magistratul Ștefan Starciuc de la Curtea de Apel Comrat, unul dintre judecătorii respinși de patru ori de către președinții Vladimir Voronin și Nicolae Timofti, vrea să fie promovat în funcție administrativă. Dosarul său va fi examinat de membrii Colegiului pentru Selecția și Cariera Judecătorilor, subordonat CSM, în ședința de vineri. 

Respins de două ori de Voronin

Ștefan Starciuc a fost numit în funcţia de judecător la Judecătoria Cantemir în februarie 2004. În 2007, acesta a fost propus la funcția de președinte al instanței respective. Președintele de atunci al țării, Vladimir Voronin nu l-a acceptat însă, menționând că Starciuc ar avea o reputație pătată. „În perioada activității sale în cadrul Oficiului de Executare Cantemir al Departamentului de Executare, dânsul a fost implicat în acțiuni dubioase, manifestate prin diminuarea prețului de vânzare a unei încăperi ce aparținea Apă-Canal Cantemir. El a intervenit pe lângă colaboratorii CCCEC (actualul CNA – n.r.) în scopul neadmiterii ca acest caz să fie elucidat.

De asemenea, în perioada exercitării funcției de judecător, în timpul examinării unui dosar penal pe numele inculpatului Corcimari, care a deținut funcția de șef al Secției asistență socială a Consiliului Raional Cantemir, Ștefan Starciuc a condiționat achitarea inculpatului și restabilirea lui în funcția deținută anterior prin oferirea unei recompense materiale”, scrie în documentul semnat de Vladimir Voronin. Atunci Starciuc nu a mai ajuns președinte. În 2009, Voronin l-a respins din nou, după ce CSM a propus să fie numit judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Pe lângă argumentele din 2007, în 2009 președintele și-a motivat refuzul prin faptul că „printre avocații din raionul Cantemir, domnul Starciuc este cunoscut drept o persoană prin intermediul căreia pot fi clasate dosare penale, pot fi diminuate sentințele penale, precum și favorizată soluționarea cauzelor civile, contra unei sume de bani care este încasată prin intermediari”. În ciuda acestor acuzații, cu ajutorul CSM, care l-a propus repetat spre numire, în septembrie 2009, Ştefan Starciuc a fost numit de Voronin judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

Refuzat repetat de Timofti

Ştefan Starciuc a ajuns şi în vizorul președintelui Nicolae Timofti. Magistratul a fost propus la funcția de judecător la Curtea de Apel Comrat. Nicolae Timofti nu l-a acceptat, cerând Consiliului Superior al Magistraturii să-l verifice suplimentar. „Datele ce se conţin în sesizarea Serviciului de Informaţii şi Securitate vizează integritatea persoanei propuse pentru numirea în funcţia de judecător la Curtea de Apel Comrat şi generează suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta”, se arată în actul lui Nicolae Timofti.

În aprilie 2015, Consiliul a înaintat repetat candidatura lui Starciuc preşedintelui. „Constat o situaţie paradoxală în CSM – organ care exercită autoadministrarea judecătorească, nu a examinat conţinutul avizelor consultative ale organului de verificare a titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice – Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova. Cu atât mai mult că iniţierea verificării suplimentare a candidaţilor menţionaţi a fost dispusă de către însuşi CSM”, se arată în scrisoarea lui Timofti prin care a informat Consiliul că respinge din nou candidatura lui Starciuc.

Ștefan Starciuc (primul din dreapta), la ședința CSM din mai 2015, la care a cerut să fie propus repetat
șefului statului pentru numire în funcție la Curtea de Apel Comrat. Foto: CIJM

O lună mai târziu magistratul a cerut să fie propus repetat șefului statului. Membrii CSM s-au pomenit în fața unei dileme: „Avem o problemă. Noi nu avem acces la secretul de stat”, a amintit Teo Cârnaţ, membru al CSM, referindu-se la faptul că preşedintele şi-a bazat decizia pe informațiile primite de la SIS, care pot conţine secrete de stat și la care au acces doar un număr limitat de persoane. Totuși, membrii CSM au decis să-l propună repetat șefului statului pe Ştefan Starciuc la funcţia de judecător la Curtea de Apel Comrat, iar preşedintele Timofti a fost nevoit să semneze decretul. Anticoruptie.md a publicat aceste detalii în investigația „Judecătorii cu nouă vieți”.

Evaluat pozitiv de colegi

Chiar dacă a fost respins de patru ori de către doi președinți, Ștefan Starciuc a fost evaluat pozitiv de către membrii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, arată datele de pe portalul magistrat.md. Conform unei hotărâri din ianuarie 2018, CEP i-a acordat calificativul „Foarte bine” și un total de 78 de puncte. În decizia sa, membrii CEP au notat că „pe parcursul activității judecătorul Ștefan Starciuc nu a comis fapte compromițătoare, a respectat normele Codului de etică a judecătorului”, „îşi exercită obligaţiile de serviciu demonstrând abilităţi profesionale la nivel, respectă etica profesională, asigură apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora, își desfășoară munca în conformitate cu cerinţele legii la înfăptuirea justiţiei şi asigură interpretarea şi aplicarea uniformă și coerentă a legislaţiei”.

Constatările Inspecției Judiciare și decizia Colegiului Disciplinar

În septembrie 2015, membrii Inspecției Judiciare au efectuat un control general al activității Judecătoriei Cantemir. În urma analizei datelor indicate în actul de control, s-a ajuns la concluzia că magistratul Judecătoriei Cantemir, pe atunci judecător la Curtea de Apel Comrat, Ștefan Starciuc, a admis din neglijență gravă încălcarea termenului de examinare a pricinilor, de întocmire a hotărârii integrale și de expediere a copiilor acestora părților.

Două luni mai târziu, membra CSM Vera Toma, examinând actul de control efectuat de Inspecția Judiciară, a depus o sesizare în raport cu faptele care ar putea constitui abateri disciplinare ale judecătorului. Vera Toma considera că încălcările admise de judecătorul Starciuc definesc o conduită culpabilă a judecătorului în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Totuși, în martie 2016, Colegiul disciplinar a hotărât încetarea procedurii disciplinare în privința lui Starciuc. Drept temei de încetare a procedurii disciplinare în privința judecătorului, Colegiului Disciplinar a luat în considerație: condițiile în care activează instituția, vârsta înaintată a grefierului, abilitățile reduse de a utiliza cu desăvârșire computerul, numărul mare de cauze aflat în procedură.

„Omisiunea judecătorului că nu a ținut la control procedura de expediere a cauzei în instanța de apel nu-i poate fi imputată, căci această atribuție intră în obligațiile de serviciu ale colaboratorilor secretariatului instanței. Au fost transmise în secretariat cu întârziere un număr mic de dosare, iar acest număr în realitate nu poate fi considerat ca o lipsă de control din partea judecătorului asupra grefierului. Nu au fost stabilite careva consecințe negative ca urmare a acestor acțiuni ale grefierului, care la fel poate fi apreciat ca un factor important”, se mai arată în decizia Colegiului Penal. 

Mambra Colegiului Disciplinar, Olesea Plotnic, a semnat atunci o opinie separată. Potrivit ei, explicațiile judecătorului Starciuc nu au fost argumentate suficient și probate în scris și nu pot servi drept temei de încetare a procedurii disciplinare pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere a unei obligaţii de serviciu prevăzute de lege, magistratul urmând să fie sancționat cu „mustrare”.

„În consecință, nesancționarea judecătorului vizat în procedura disciplinară pentru încălcarea, din motive imputabile judecătorului, a termenelor de îndeplinire a acţiunilor de procedură, inclusiv a termenelor de redactare a hotărârilor judecătoreşti şi de transmitere a copiilor acestora participanţilor la proces; încălcarea normelor imperative ale legislaţiei în procesul de înfăptuire a justiţiei cât şi neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere, imputabilă judecătorului, a unei obligaţii de serviciu, atrage după sine efecte negative asupra imaginii şi prestigiului justiţiei cu un precedent negativ asupra eficienței Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, cât și activității altor judecători ce vor putea admite pe viitor încălcarea normelor imperative sub pretextul volumului de lucru exagerat sau activității ineficiente a grefierului”, se arată în opinia separată semnată de Olesea Plotnic.

În aprilie 2016 Vera Toma a contestat la CSM hotărârea Colegiului Disciplinar emisă în privința lui Ștefan Starciuc. Contestația a fost însă respinsă de membrii Consiliului. 

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Mariana Colun
12/08/2020

Comentarii