Persoane cointeresate care activează pe piaţa deşeurilor de metale au făcut lobby în Parlament în scopul unei noi monopolizări a pieţei metalelor. Declarațiile au fost făcute de către Valentin Eșanu, președintele Asociației patronale a metalelor, luni, în cadrul unui briefing. Potrivit lui Eșanu, în proiectul Politicii bugetar fiscale pentru anul 2022 a fost inclusă propunerea de a anula scutirile de impozit pe venit, reținut din sursa de achiziție de deșeuri de metale, hârtie, plastic și altele.

Asta ar însemna, potrivit lui Eșanu, că pentru fiecare tonă de fier, predată către companiile de colectare a metalelor, care costă la  moment circa 6500 de lei, persoanele fizice vor fi obligate să achite impozit pe venit de circa 800 de lei. Ulterior, după prezentarea și votarea proiectului în prima lectură și în corespundere cu practica țărilor europene, hârtia, plasticul și celelalte deșeuri au fost excluse din proiect, acestea urmând să rămână în continuare neimpozitate. A rămas însă prevederea care presupune impozitarea persoanelor fizice, care vând metal către companiile de achiziție, ceea ce nu corespunde, potrivit omului de afaceri, practicii internaționale, iar scutirea de impozit stimulează colectarea deșeurilor.

Valentin Eșanu presupune că în spatele deciziei s-ar afla interesele unei persoane, care a activat anterior pe piața metalelor și acum ar vrea să monopolizeze această piață. Potrivit lui Eșanu, după impunerea impozitării veniturilor persoanelor fizice din vânzarea metalelor, colectările vor migra către companiile ce lucrează la negru, fiind protejate de către autoritățile statului, în speță Fiscul, CNA prin Serviciul de Contracarare a Spălării Banilor și chiar Banca Națională, care tot trebuie să combată operațiunile ilegale cu numerar.

Eșanu spune că acest lucru este posibil datorită faptului că persoanele juridice rămân a fi scutite de impozit când predau metalul la companiile de colectare. Drept urmare, companiile ce lucrează informal, chiar dacă colectează metalul de la persoane fizice, întocmesc contracte fictive de achiziție de la unele companii care au la balanță fabrici sau uzine părăsite, unde nu mai este metal.  Aceste operațiuni ar trebui contracarate atât de Fisc, cât și de Serviciului de Combatere a Spălării banilor dar și de Banca Națională.  Deși nu a adus dovezi că aceste structuri ar fi implicate, Eșanu spune că așa s-a acționat până în 2013, când achiziționarea de metale se impozita. ,,Până la acel moment, doar vreo 5% din colectările de metale erau raportate a fi făcute de la persoanele fizice. După excluderea în 2013 a impozitului de 12%, situația, practic s-a inversat”, a declarat omul de afaceri.

,,Acum cineva promovează insistent revenirea la practica de atunci, iar asta ar însemna excluderea companiilor ce activează corect și monopolizarea de către cei ce lucrează la negru, iar persoanele fizice vor merge doar la ei să-și vândă metalul, pentru a nu pierde 800 de lei la tonă. Ulterior, însă, după monopolizare, cu siguranță, neavând concurenți, aceștia vor reduce prețul de achiziție așa cum vor dori ”, consideră Eșanu.

Businessmanul a relatat că în promovarea acestei modificări la politica fiscală ar fi implicat un ministru și unii deputați, fără ca să  ofere nume. ,,Cu ceva timp în urmă, persoana care stă în spatele acestor acțiuni mi-a propus să-mi cumpere compania mea, care se ocupă de colectarea și exportarea metalelor, Sofilarex-Plus. Dacă ajungeam de acord, puteam să negociez un preț de 10-15 milioane de euro. Vă dați seama că sunt bani mari la mijloc, cu care pot fi cumpărați și miniștri și funcționari, și deputați”, susţine Eşanu, precizând pentru Anticorupție.md că cifra de afaceri anuală de pe piața metalelor ar fi de circa cinci miliarde lei.

,,Dacă dispare compania mea de pe piață, nu se vor mai face exporturi, doar noi le efectuăm la moment, iar toate metalele colectate în Republica Moldova vor ajunge la Combinatul din Râbnița, care acum nu poate procura materie primă din altă parte. Ucraina a interzis mai demult exportul  metalului uzat în regiunea separatistă a Republicii Moldova, iar din noiembrie Uniunea Europeană nu exportă deloc deșeuri de metale”, a precizat omul de afaceri.

El și-a exprimat în final încrederea, că, după ce Politica bugetar fiscală a fost întoarsă de președintele Maia Sandu în Parlament, deputații din majoritatea parlamentară vor exclude prevederea care ar contribui la monopolizarea pieței.   

Deși nu a dat pe parcursul conferinței de presă numele persoanei care ar sta în spatele acestei modificări, în final Eșanu l-a atenționat pe Victor Ostap, fost director al companiei de stat Metalferos, să se liniștească, dând de înțeles că acesta ar fi autorul și promotorul modificării, care ar avea drept scop reinstaurarea monopolului pe piață.