Cazul lui Andrei Brăguţă, bărbatul decedat în detenţie preventivă, în condiţii suspecte, a deschis cutia Pandorei şi a scos la iveală multiple probleme sistemice în Justiţie. Una dintre cele mai grave ţine de faptul că Procuratura nu a fost anunţată despre abuzurile la care a fost supusă victima în cele zece zile şi jumătate, adică 252 de ore, cât s-a aflat în custodia statului, deşi un regulament interdepartamental obliga autorităţile cu care a interacţionat bărbatul să sesizeze oamenii legii. Subiectul a fost abordat joi, 14 septembrie, în cadrul unei şedinţe a Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie.

Regulamentul interdepartamental la care se referă procurorii a intrat în vigoare încă în 2014, fiind semnat de şefii Procuraturii Generale, Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătaţii, Centrului Naţional Anticorupţie şi Serviciului Vamal. Una dintre principalele prevederi ale acestui document este că fiecare angajat al acestor instituţii şi organe care le sunt subordonate este obligat, de fiecare dată, când află că au fost aplicate relele tratamente sau tortura să informeze imediat, nu mai târziu de 24 de ore, procurorul responsabil de investigarea unor cazuri de acest fel.

Ion Caracuian, şeful Secţiei combatere tortură din cadrul Procuraturii Generale, a sugerat astfel că mecanisme care ar ajuta la prevenirea cazurilor de tortură şi rele tratamente sunt suficiente. „Semnale vin. Depinde însă de angajaţii acestor instituţii dacă ele vin întotdeauna sau nu. În regulament scrie că în caz de nerespectare a prevederilor survine răspunderea disciplinară”, susţine Ion Caracuian. 

Angajaţii Penitenciarului nr.16 au cerut sfatul unui procuror aflat în concediu

În cazul lui Andrei Brăguţă, spune şeful Secţiei combatere tortură, Procuratura nu a fost nici atunci când bărbatul a decedat în Penitenciarul nr.16 de la Pruncul. „Informaţia a parvenit după format vechi, la telefon, către un procuror care era responsabil pe timpuri de verificarea instituţiilor de detenţie. (Până la intrarea în vigoare a noii Legi cu privire la Procuratură, instituţia avea inclusiv rolul de organ de control, verificând şi situaţia din locurile de detenţie - n.r.). L-au informat că au un deces în penitenciar. Acel procuror era în concediu şi le-a sugerat să intervină cu informaţie către procurorul-şef al oficiului Buiucani al Procuraturii Chişinău. Acest lucru nu s-a mai întâmplat. Cadavrul a fost îndreptat la Centrul de Medicină Legală nu pentru a stabili cauza decesului, ci pentru a fi examinat din punct de vedere morfopatologic. Angajaţii Centrului de Medicină Legală nu au primit cadavrul şi au sugerat reprezentanţilor Penitenciarului nr.16 să meargă să obţină îndreptare fie de la organul poliţienesc, fie de la Procuratură. Atunci au găsit de cuviinţă să aducă o îndreptare de la un poliţist de sector care deserveşte sectorul unde se află închisoarea. În baza acelei îndreptări medicul legist a purces la examinarea cadavrului. Acest aspect la fel va fi examinat în cadrul acestui dosar”, a declarat Ion Caracuian.

În urma unei anchete a Departamentului Instituţii Penitenciare (DIP) şeful adjunct al Penitenciarului nr.16 de la Pruncul și șeful Serviciului medical al Penitenciarului nr.13 din Chișinău au fost concediaţi, în timp ce adjunctul ultimului a fost mustrat. „O angajare promptă a angajaţilor sistemului penitenciar evident poate să excludă un eventual deces al persoanei deţinute în custodia instituţiilor statului. Ceea ce s-a întâmplat cu Andrei Brăguţă este o nouă lecţie de învăţat pentru tot ceea ce se numeşte angajat al sistemului penitenciar”, a subliniat Oleg Pantea, şeful Direcţiei relaţii publice, mass-media şi secretariat a DIP.

Despre necesitatea unei reacţii prompte din partea autorităţilor statului a vorbit şi Dumitru Sliusarenco, unul dintre avocaţii din cadrul Asociaţiei Promo-LEX care reprezintă familia victimei.

„Vrem un sistem care să răspundă necesităţilor omului şi asigurării drepturilor fundamentale. Andrei Brăguţă a contactat cu foarte multă lume, dar nu s-a făcut niciun raport. Avem 252 de ore când, interacţionând cu diferite persoane, nimeni nu a comunicat despre vreun abuz. Am vrea instrucţiuni clare şi protocoale de raportare atunci când se întâmplă astfel de situaţii ca să nu se ajungă acolo unde s-a ajuns. Am vrea ca statul să aibă o putere de reacţie pentru cazurile când persoana are tulburare psihică şi poate să-i ofere asistenţa necesară, dar să nu se întâmple ca şeful escortei să nu ştie o zi întreagă unde să-l plaseze şi să umble dintr-o instituţie în alta. Asta arată că există o lacună în sistem. Noi am vrea ca sistemul să nu înghită în general cazurile şi abuzurile”, a comentat Dumitru Sliusarenco.

Testul pe care Poliţia l-a picat

Marin Maxian, şeful Direcției generale securitate publică a Inspectoratului General al Poliţiei, a recunoscut că Poliţia a picat acest test. „Să nu credeţi că am făcut careva gesturi şi reforma s-a realizat. Realizarea reformei înseamnă crearea de condiţii, dotări corespunzătoare, dar avem şi reformă pe termen lung: unde avem de schimbat stereotipurile, de instruit poliţiştii, să revizuim competenţele, actele legislative, normative. Nu vrem totuşi să ne eschivăm - am picat acest test”, a spus el. 

Şeful Direcției generale securitate publică a amintit că, pentru a elimina formele de tortură şi rele tratamente, în toate inspectoratele de Poliţie au fost instalate sisteme de monitorizare video şi audio. Astfel, începând cu momentul aducerii persoanei la sediul Poliţiei, precum şi aflarea temporară a acestuia în camerele de acţiuni procesuale, are loc o monitorizare continuă. „Ceea ce s-a auzit în celulă, faptul că angajatul Poliţiei a auzit gălăgie, că un responsabil a avut monitoarele în faţă şi a văzut ce se întâmplă în fiecare celulă, dar şi pe coridoare - toate la un loc au dat posibilitatea să facem mai multă lumină în situaţia creată, până la stabilirea angajaţilor responsabili şi a acţiunilor sau inacţiunilor care au fost admise”, a precizat Marin Maxian. 

Rolul Mecanismului naţional de prevenire a torturii 

În timpul discuţiilor, Ion Caracuian a subliniat şi importanţa Mecanismului naţional de prevenire a torturii de pe lângă instituţia Ombudsmanului, constituit din Consiliul pentru prevenirea torturii, format din cinci membri ai societății civile și avocații poporului cu mandat de drept. „Acesta ar trebui să fie viabil şi ar trebui să se ocupe de prevenţia torturii, să meargă în locurile de detenţie să stabilească dacă sunt probleme de sistem, de reglementare. Nu ştiu de ce, după reformare, acest mecanism a început lucrul prea târziu, abia la sfârşitul anului 2016. Noi aproape că nu am avut semnale de la acest mecanism. Am avut un singur raport în 2017, privind o vizită într-o instituţie psihiatrică”, a menţionat procurorul. 

Alexandru Zubco, şeful Secţiei prevenirea torturii din cadrul Oficiului Avocatului Poporului, a confirmat că acest mecanism şi-a început activitatea la începutul anului 2017. Până acum, Consiliul pentru prevenirea torturii nu a efectuat vizite la Izolatorul de pe strada Tighina 6, din Capitală, acolo unde s-a aflat o perioadă Andrei Brăguţă şi ar fi fost bătut. Totuşi, reprezentanţii ombudsmanului pot efectua vizite în instituțiile de detenție, separat, ca să prevină situaţiile de abuz. „La 10 martie curent, acest izolator de detenție provizorie a fost monitorizat de funcționarii Oficiului Avocatului Poporului. Urmare a vizitei, Avocatul Poporului a emis un aviz de reacționare, inclusiv pe un caz de rele tratamente identificat în timpul vizitei. Acest demers a fost expediat imediat în adresa Procuraturii Generale, iar potrivit răspunsului domnului Ion Caracuian, am fost informați despre inițierea urmăririi penale. Respectiv, încă la 10 martie, Procuratura Generală cunoștea despre condițiile materiale din acest izolator”, a punctat şeful Secţiei prevenirea torturii din cadrul Oficiului Avocatului Poporului. 

„În pofida unor neclarități normative, mecanismul nu este unul de reacționare. Respectiv, în continuare sarcina de combatere a torturii și supraveghere a instituțiilor de detenție îi revine organelor Procuraturii. Or, nici Oficiul Avocatului Poporului, nici Consiliul pentru prevenirea torturii nu poate exercita atribuțiile de urmărire penală pe cazurile de tortură și rele tratamente, acestea fiind exlusiv prerogativele organelor de drept”, a precizat Alexandru Zubco. 

Reprezentantul ombudsmanului a spus că angajaţii oficiului au monitorizat situaţia din izolatorul în care ar fi fost bătut Andrei Brăguţă prin două vizite preventive și de documentare, iar un raport privind acest caz va fi public atunci când va fi finalizată ancheta inițiată de Avocatul Poporului.

Şedinţa Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie s-a desfăşurat în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sectorul Justiţiei în Republica Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA.