Instituţiile de drept din Republica Moldova, afectate de corupţie, nu sunt interesate ca avocatura să activeze în câmp legal, iar Uniunea Avocaţilor nu dă semne că îşi doreşte să se opună acestui sistem viciat. Declaraţiile au fost făcute marţi, 2 mai, în cadrul unei şedinţe a Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie unde au fost puse în discuţie problemele apărătorilor. Deşi şi-au confirmat prezenţa la eveniment, reprezentanţi ai Consiliului Uniunii Avocaţilor au anunţat în ultimul moment că nu vor participa la discuţii.

Veaceslav Ţurcan, care alături de un coleg de-al său, Maxim Belinschi, sunt urmăriţi penal pentru fals în declaraţii în plângerile pe care le-au depus în cadrul unui dosar, caz condamnat de mai multe organizaţii naţionale şi internaţionale, susţine că procesul penal în care este vizat este parte a unui fenomen. Deşi conducerea Uniunii Avocaţilor a reacţionat, criticând demersurile procurorilor în cadrul unei conferinţe de presă, defensorul susţine că aceasta ar fi trebuit să intervină imediat. „Este vorba despre un fenomen, fiind urmăriţi avocaţii care au coloană vertebrală. Sunt urmăriţi acei care nu pot fi influenţaţi din exterior, din Poliţie, Procuratură. Ei nu sunt şantajaţi cu dosare privind traficul de influenţă pentru că ei nu se ocupă cu intermedierea, aşa că pentru ei s-au găsit alte soluţii, asemănătoare cu ceea ce ni se întâmplă nouă”, a declarat Veaceslav Ţurcan. 

Apărătorul crede că avocatura dă semne slabe că s-ar împotrivi acestui fenomen. „Acest sistem putred de corupt nu este interesat ca avocatura să activeze în câmp legal şi să arate unde sunt ilegalităţile. O avocatură sănătoasă va lupta cu un sistem corupt, iar această luptă va produce inevitabil mari scandaluri. Semne reale că avocatura este pe o cale corectă vor fi anume astfel de scandaluri. Acum avocatura dă semne slăbuţe că vrea să se opună acestui sistem. Mâine-poimâine sute de avocaţi vor fi urmăriţi penal la fel ca mine, în baza aceluiaşi articol din Codul Penal. Dacă avocatura nu se împotriveşte, înseamnă că este de acord”, a mai spus apărătorul. 

Vlad Gribincea, unul dintre cei şapte membri ai Consiliului Uniunii Avocaţilor care au fost revocaţi din funcţii în decembrie 2015, este de părere că actuala conducere a Uniunii nu vrea să-şi asume discuţii în contradictoriu cu şefii organelor de drept. „Dacă am avea o avocatură consolidată, de exemplu ca în Belgia sau România, când orice atac asupra drepturilor avocaţilor generează o reacţie acerbă pe interiorul avocaturii, lucrurile nu s-ar fi întâmplat în acest fel. Dacă oricare procuror sau judecător va şti că dacă se va comporta inadecvat cu un avocat vor urma consecinţe negative, vă asigur că lucrurile nu se vor mai întâmpla la fel. Avocaţii din conducerea Uniunii pur şi simplu nu vor să-şi asume acest lucru. Este o situaţie ingrată. Trebuie să te pui într-o situaţie fermă şi să te cerţi cu cineva. Să ne amintim despre situaţia privind Penitenciarul 13 din Chişinău şi accesul avocaţilor la clienţii lor. Şi acum există probleme. Această problemă, care este atât de simplă, nu putea fi rezolvată? Ar fi putut fi rezolvată foarte simplu. Poate Uniunea nu a făcut-o pentru că nu poate, dar măcar să explice ce se întâmplă”, a subliniat preşedintele Centrului de Resurse Juridice. 

Avocatura, „cenuşăreasa profesiilor juridice”

Felul în care are loc admiterea în avocatură a fost un alt subiect abordat în cadrul discuţiilor. Gheorghe Vlas, membru al Comisiei de licenţiere, a respins acuzaţiile potrivit cărora unele persoane care îşi doresc licenţă plătesc mii de euro la susţinerea examenelor. El a mai declarat că există o iniţiativă de schimbare a modalităţii de accedere în această profesie, doar că, pentru a o pune în practică, trebuie perfecţionat cadrul legal. „Să nu credeţi că cineva se opune modificării sau îmbunătăţirii procedurii de accedere în profesie. Se face ceva în acest sens. Se propune, de exemplu, examinarea în format electronic. Nu va fi acel test-grilă unde se bifează: da sau nu. Va fi ceva mai complex unde trebuie să argumentezi. Avem nevoie să facem schimbări la Statutul profesiei de avocat. Modalitatea de desfăşurare a examenului este stabilit nemijlocit şi concret în prevederile Statutului”, a mai spus membrul Comisiei de licenţiere.

„Statutul este aprobat de congresul Uniunii Avocaţilor. Acest congres a delegat în 2016 Consiliului Uniunii Avocaţilor competenţa de modificare a Statutului în partea ce ţine de admiterea în profesie. Suntem la aproape un an de la congresul trecut şi modificări aşa şi nu s-au făcut. Candidaţii la funcţia de avocat nu sunt împotriva regulilor rigide de a admitere în profesie. Cred că toţi suntem de acord că regulile trebuie să fie aşa încât cei mai buni să treacă. Candidaţii au însă întrebări la obiectivitatea evaluării fiecărui candidat. Reguli de evaluare nu există, există doar votul fiecărui membru al comisiei: da sau nu”, l-a contrazis Vlad Gribincea. 

În ultimii ani, licenţe de avocat au obţinut şi mai mulţi judecători cu probleme de integritate. În cazul magistraţilor prevederile legale arată că dacă au o experienţă de zece ani în această funcţie ei pot obţine licenţa fără să susţină examene. „Cu regret, avocatura mai este cenuşăreasa profesiilor juridice. Mai sunt foarte mulţi judecători care ştiind că există o procedură disciplinară pendinte pe numele lor, depun cerere de demisie. Demisia se făcea în legătură cu cererea, dar nu cu procedura disciplinară sau cu dosarele penale. Apoi judecătorul prezenta certificatul Uniunii, iar în baza acestuia totul era curat. Când eram în Comisia de licenţiere am dat şi refuzuri. Aceştia mergeau în judecată unde în proporţie de 100% câştigau procesele. Judecătorii cu o lejeritate deosebită dau în acest sens dreptate colegilor. Dacă s-ar face o analiză, s-ar descoperi lucruri interesante”, a comentat preşedintele Centrului de Resurse Juridice. 

Gheorghe Vlas recunoaşte că, în acest sens, Comisia de licenţiere are mâinile legate. „Este permisă accederea persoanelor care întrunesc condiţiile legale şi în privinţa cărora nu există nicio cauză penală. Verificăm informaţia pe care o prezintă. Se mai fac interpelări. Este mai mult o formalitate”, a precizat membrul Comisiei de licenţiere. 

Instanţele au decis, Uniunea s-a opus

În decembrie 2015, în cadrul Adunării Generale a Avocaţilor, şapte apărători au fost revocaţi din funcţia de membru al Consiliului Uniunii Avocaţilor. În ianuarie 2016, zece din cele 11 persoane rămase în Consiliu au revocat membrii Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat, aleşi cu doar câteva luni înainte. Pe 14 decembrie 2016, Curtea de Apel Chişinău a decis restabilirea vechii componenţe a Comisiei de licenţiere. Peste două zile, Consiliul Uniunii Avocaţilor a hotărât să execute decizia instanţei de apel, dar şi să înainteze Curții Supreme de Justiție o cerere de recurs, cu solicitarea suspendării executării deciziei. Între timp, în aprilie 2017, Curtea de Apel Chișinău a admis şi apelul celor şapte membri revocaţi ai Consiliului Uniunii Avocaților. Anterior, Judecătoria sectorului Râşcani le-a dat câştig de cauză, dar conducerea Uniunii Avocaţilor a decis să conteste hotărârea. Procesul a demarat acum mai bine de un an, iar examinarea în prima instanţă a durat circa nouă luni, perioadă în care au avut loc şapte şedinţe de judecată. „Am solicitat preşedintei Uniunii Avocaţilor să se conformeze acestei hotărâri şi să notifice despre felul în care urmează să ne exercităm activitatea. Nu am primit niciun răspuns. Între timp, cunosc despre faptul că Nina Lozan, preşedinta Uniunii, insistă ca şi această hotărârii a Curţii de Apel Chişinău, ca şi în primul caz”, a menţionat Vlad Gribincea în cadrul şedinţei Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie. 

Anterior, Nina Lozan declara pentru Anticoruptie.md că odată cu depunerea recursului, Uniunea a avut dreptul să solicite suspendarea executării deciziei Curţii de Apel Chişinău în privinţa Comisiei de licenţiere.

Gheorghe Vlas susţine însă că aceste litigii nu scindează breasla. „Nu consider drept o dezbinare faptul că există concurenţă între unii candidaţi pentru nişte funcţii eligibile în cadrul Uniunii. Concurenţa care are loc pe intern nu mă afectează pe mine ca avocat ca să-mi desfăşor activitatea”, a spus el. 

Şedinţa Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie s-a desfăşurat în cadrul proiectului în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sectorul Justiţiei în Republica Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA.