Șefa statului, Maia Sandu, a afirmat că există mulți cetățeni moldoveni care ar vota „da” la un referendum pentru unirea României cu Republica Moldova, dar că totuși există și foarte mulți speriați de o astfel de perspectivă.

„Știm că există un număr mare de oameni și, probabil, în creștere care sprijină ideea Unirii. În același timp există o altă parte din societate care este speriată de ideea Unirii, ori, un asemenea proiect major se poate face doar cu susținere majoritară, suficientă în societate. O să urmărim sondajele, o să vede cum se întâmplă lucrurile”, a precizat Maia Sandu în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la Pro TV Chișinău.

„Un asemenea proiect [unirea- n.red.] trebuie să fie susținut de o majoritate covârșitoare a cetățenilor”, a adăugat Maia Sandu.

Sondajele recente arată că numărul celor care își doresc unirea în România este cuprins undeva între 30-40%. De altfel, conform cifrelor oficiale, circa 1,05 de milioane de cetățeni moldoveni au și cetățenia română. Republica Moldova numără, potrivit statisticilor de la Chișinău, circa 2,7 milioane de locuitori, fără regiunea transnistreană.

Ea a precizat că, între timp, actuala guvernare accelerează parteneriatul strategic cu România, și că se contruiesc legături puternice în domeniul energetic, infrastructural și educațional. Pe de altă parte, Maia Sandu a afirmat că Republica Moldova nu are nicio intenție să adere la NATO, principalul impedimente fiind neutralitatea înscrisă în Constituția Republicii Moldova.

"Constituţia noastră spune că suntem o ţară neutră. Nimeni nu a schimbat-o. Nu există astfel de iniţiative acum. Nu reprezentăm nicio ameninţare militară", a declarat Sandu. Cu toate acestea, armata Republicii Moldova participă frecvente la exerciții militare comune cu armatele din NATO, iar Alianța ajută permanent Republica Moldova cu înzestrare militară și expertiză în domeniu.

În ciuda insistențelor recente atât ale Tiraspolului, cât și ale Moscovei, Maia Sandu a declarat că nu intenționează să se întâlnească cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnosleski. Vinerea trecută, liderul separatist a publicat o scrisoare prin care solicită o întrevedere cu președintele Sandu pentru a discuta „bazele reglementării transnistrene”, dar Maia Sandu a infirmat acest lucru.

„Nu am văzut nicio scrisoare, nu am planificată nicio discuție sau întâlnire cu Krasnoselski. Toate discuțiile pe care le avem în contextul rezolvării anumitor probleme se fac prin intermediul Biroului de reintegrare. Nu văd necesitatea unei întâlniri”, a spus Maia Sandu.

Ea a mai criticat și participarea ambasadorului rus, Oleg Vasnețov, la așa-zisa „inaugurare” a liderului separatist, în condițiile în care Republica Moldova nu recunoaște și califică drept nule alegerile prezidențiale organizate recent în stânga Nistrului.

Recent, diplomația de la Moscova și-a exprimat poziția privind reluarea negocierilor în dosarul transnistrean și a cerut o „abordare constructivă” la Chișinău în privința insistențelor Tiraspolului pe acest subiect, după ce doi ani de zile tot ei au fost cei care au blocat aceste discuții.

„Federația Rusă, în calitate de mediator și garant în procesul de reglementare transnistreană, este pregătită să acorde asistență în acest sens”, a declarat într-un briefing de presă purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

Întrebată vinerea trecută de o eventuală întâlnire tete-a-tete cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, șefa statului de peste Prut a afirmat că o astfel de întâlnire ar putea avea loc doar dacă există probleme concrete și o agendă anume a unei astfel de întâlniri.

„Totul depinde de ordinea de zi. Dacă acestea sunt probleme de cooperare economică, atunci sunt gata să discut. Dacă va fie vorba de altceva, inclusiv chestiuni legate de apărare, atunci probabil că nu”, a spus Sandu.

Nu în ultimul rând, Maia Sandu și-a exprimat îngrijorarea față de climatul securitar tulbure din regiune, acolo unde Rusia comasează de mai multe luni efectvive militare importante. 

„Este o problemă mai mare decât Republica Molodva și rezolvarea ei depășește capacitatea noastră. Sunt implicate cele mai importante forțe și instituții în căutarea unor soluții pașnice. Urmărim ce se întâmplă, avem mecanisme de colectare a informațiilor, avem niște protocoale pe care le actualizăm pentru fiecare situația în parte, dar în caz de acțiuni militare, asta ne va afecta și va fi o situație gravă pentru toți cei din regiune. Sperăm să nu se ajungă acolo, contăm pe acțiunile diplomatice ale Occidentului și Rusiei”, a mai spus ea.