„Moldova trece printr-un proces de reformă, iar mai exact - printr-un proces de re-reformă continuă. Chiar dacă reformele conduc la anumite progrese, schimbările se produc lent, iar oamenii pun mereu la îndoială atât calitatea, cât și sinceritatea reformelor desfășurate”, a declarat Viorel Chetraru, directorul Centrului Național Anticorupție (CNA), în cadrul Forumului moldo-român în domeniul Justiției care se desfășoară joi și vineri la Chișinău. 

Șeful CNA a subliniat că „nu ne ajunge nici răbdare, nici perseverență să așteptăm producerea schimbărilor”. „Dacă efectul nu este imediat – mai reformăm o dată, urmând deseori direcția diametral opusă. Reformele inițiate sunt regândite, apoi regândite din nou, iar așa ajungem să trăim o re-reformă continuă.  Pe partea de sinceritate a reformelor, toată lumea s-a prins că e nevoie de o justiție funcțională și un sistem anticorupție puternic. Doar având siguranța celor două, calitatea reformelor nu ar mai fi pusă la dubiu, iar schimbărilor poate li s-ar da timpul necesar”, a menționat Viorel Chetraru. 

În context, demnitarul a spus că nici Justiția, nici lupta cu flagelul corupției nu sunt scutite de „re-reformă”. Directorul CNA a adus exemplul instituției pe care o conduce și care în 2012 a trecut printr-o reformă. „În acel an, CCCEC fusese reformat pentru a zecea oară în cei zece ani de existență, transformând-se în CNA. Cu acea ocazie, a fost îngustat mandatul Centrului, asigurată independența instituției față de Guvern astfel încât să poată investiga corupția din acesta, în lipsa imixtiunilor nepotrivite, au fost sporite cerințele de integritate față de angajați, introduse criterii stricte pentru numirea și destituirea șefului instituției, organizat concurs public în mai multe etape pentru investirea lui. Toate documentele de reformă au fost întocmite conform recomandărilor experților UE, strategiile de reformă – amplu dezbătute cu societatea civilă și susținute în toate comunicările oficiale ale UE. Rezultatele acelei reforme nu au întârziat să apară: în câteva luni au fost investigați mai mulți miniștri, unii din ei ulterior condamnați, iar Guvernul a fost demis pentru suspiciuni de corupție”, s-a lăudat Viorel Chetraru.

Peste jumătate de an, a amintit directorul CNA, instituția a fost supusă unei noi reforme care, potrivit demnitarului, semăna mai mult cu o pedeapsă. „Instituției i-au fost anulate garanțiile de independență față de Guvern, limitate utilizarea unor instrumente de procedură penală, iar așa cum asistența externă din numele Republicii Moldova se negociază de către Cancelaria de Stat, demnitari ai căreia, condamnați penal în dosarele instrumentate de CNA, nu au fost nici suspendați, nici demiși din funcție urmare a condamnării – CNA a mai fost și izolat de asistența externă”, a menționat Viorel Chetraru. 

Demnitarul a subliniat că, „în urma activităților de advocacy și lobbysm informal al organizațiilor de avocați, cu clienți proeminenți în mediul politic”, la sfârșitul anului 2012 Codul de procedură penală a fost modificat în așa fel încât autorizarea judiciară pentru interceptarea și înregistrarea comunicării persoanelor bănuite de corupție putea fi făcută doar după informarea prealabilă a respectivelor persoane despre bănuiala în privința lor.

„Practic, timp doi ani CNA a fost nevoit să lucreze în acest regim, supranumit de unii experți europeni «regim de comedie pentru corupți».  Este evident că în astfel de condiții, rezultatele imediate ale reformei din 2012 a CNA au fost în scurt timp compromise prin anti-reforma din anul 2013 și prin reducerea instrumentarului procesual vital pentru anchetatori și procurori. Abia în 2014 a fost adusă la normalitate procedura de efectuare a interceptărilor și înregistrărilor pe dosarele de corupție, iar la sfârșitul lui 2015 – restabilite garanțiile de independență ale CNA. Totuși, aceleași organizații de avocați au reluat în anul curent activitățile de advocacy și lobby pentru a reveni la «regimul de comedie» de autorizare al interceptărilor și înregistrărilor”, a continuat Viorel Chetraru, fără a preciza la ce „organizații de avocați” se referă. 

Directorul CNA a mai spus că motivul formal al promotorilor reformei Procuraturii Anticorupție după modelul DNA a fost că reforma CNA nu ar fi produs rezultatele așteptate. „Acum, dacă aș fi un avocat care ar avea de apărat clienți învinuiți de acte de corupție și spălări de bani, probabil aș fi mai mult decât interesat ca organul de urmărire penală care instrumentează dosarul – și mă refer aici atât la CNA, cât și la Procuratura Anticorupție – să se afle în procese interminabile de reformă și reorganizare, să circule dosarele cât mai mult dintr-o mîna în alta, sporind șansele pentru erori pe care le-aș exploata la maxim în folosul clienților mei, să le fie blocate instrumente importante de anchetă, iar lucrul pe care mi l-aș dori cel mai mult, probabil, ar fi desființarea CNA, înainte de consolidarea Procuraturii Anticorupție, cât timp procesele penale în care am interes direct ca și avocat sunt în plină desfășurare”, a adăugat oficialul. 

Discursul integral AICI

În replică, Vlad Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice și conducătorul grupului de lucru privind reforma Procuraturii, a declarat: „În ceea ce privește reforma Procuraturii Anticorupție, trebuie să fim sinceri și să recunoaștem că Centrul Național Anticorupție atunci când trebuia să avizeze proiectele de lege a blocat pe câteva luni bune adoptarea Legii Procuraturii. Atunci când CNA a fost invitat în grupul de lucru pentru a discuta, reprezentanții instituției nu au venit. (...) Poziția grupului de lucru a fost că, prin reformarea Procuraturii, trebuie să soluționăm mica corupție.”