Curtea de Apel Centru a menținut decizia primei instanțe în litigiul fostei membre a Consiliului Superior al Procurorilor, Olesea Vîrlan, care a dat peste cap concursul pentru selectarea candidatului la funcția de procuror general. Vîrlan a acționat în judecată PG după ce nu i-ar fi fost achitată indemnizația de concediere în cuantumul pe care îl consideră corect. Ex-procurora a depus o cerere în contencios administrativ, solicitând anularea punctului 4 din ordinul fostului procuror general interimar, Ion Munteanu, și achitarea indemnizației la plecare în baza unui alt algoritm. Pe 11 decembrie 2024, instanța de fond i-a admis parțial cererea și a obligat PG să-i achite banii.

Conform declarației de avere pentru anul 2023, Olesea Vîrlan a ridicat un salariu de aproape 300 de mii de lei și o indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă de peste 12 mii de lei. Un calcul simplu matematic ne arată că ex-procurora a beneficiat de o retribuție lunară de aproximativ 25 de mii de lei. Dacă înmulțim suma la numărul de ani - 18, lucrați în procuratură, obținem cifra de 450 de mii de lei. Astfel, cu aproximație am putea spune că suma indemnizației pe care a pretinde Olesea Vîrlan ar constitui aproximativ 225 de mii de lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 11 decembrie 2024, acțiunea a fost admisă parțial, fiind anulat punctul 4 din ordin.

Și reclamanta, și Procuratura Generală, au contestat soluția instanței de fond, însă motivarea apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut de lege. Respectiv, cele două părți s-au trezit cu apelurile respinse.

„... Instanța conchide că pentru a-și proteja drepturile sale de acces la instanță, apelanții urmau să întreprindă acțiunile necesare cu respectarea termenilor procesuali și să prezinte apelul motivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 11 decembrie 2024, în termenul stabilit de legislație, în cazul dezacordului cu aceasta, adică până la 05 mai 2025 (inclusiv), fapt care însă nu a fost efectuat până la momentul de față și totodată ne fiind solicitată repunerea în termen”, se arată în decizia Curții.

La începutul lunii martie 2024, Olesea Vîrlan și-a dat demisia din funcția de membru CSP, iar ulterior și din cea de procuror, după ce a recunoscut că a greșit atunci când i-a acodat cel mai mic punctaj candidatului Ion Muntean la funcția de procuror general. Greșeala sa a dus la anularea concursului pentru selectarea candidatului pentru funcția de șef al Procuraturii Generale.

Olesea Vîrlan a adresat o cerere prin care a informat CSP că renunță la calitatea de membră a Consiliului, iar membrii CSP au luat act de decizie în ședința din 4 martie. Președintele CSP, Dumitru Obadă, care i-a sugerat să plece, a declarat atunci că „apreciază această decizie”, pe care o vede ca „o dovadă de responsabilitate, maturitate și asumare”.

Ulterior, șefa de atunci a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a prezentat rezultatele investigației pe care a condus-o. Potrivit acesteia,  Vîrlan ar fi acționat în interesul procurorului Andrei Roșca. Acesta voia să se răzbune pe Ion Munteanu pentru că nu i-a oferit funcția vacantă de adjunct al procurorului general.

„Olesea Vîrlan a folosit intenționat situația de serviciu ca membru al CSP, manifestată în evaluarea cu rea-credință, deprecierea în mod arbitrar, neasigurarea egalității de șanse, examinarea și aplicarea subiectivă a criteriilor de evaluare, în ceea ce privește cariera și candidatura lui Ion Munteanu la funcția de Procuror General”, se menționa într-un comunicat al Procuraturii Anticorupție, care anunța finalizarea examinării procesului penal prin care au fost investigate acțiunile Olesei Vîrlan în legătură cu concursul public pentru selectarea candidatului la funcția de procuror general.

„Dacă Andrei Roșca ar fi plecat din sistemul procuraturii de pe funcția de adjunct al Procurorului General, ar fi ridicat cu peste 200.000 lei mai mult în indemnizație și concediul nefolosit decât de pe postul de procuror în cadrul Procuraturii Generale din postul din care a plecat pe 28 februarie 2024 în baza cererii de demisie”, declara Dragalin.

Totuși, în urma investigației, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a emis ordonanță de refuz în începerea urmăririi penale, cu clasarea procesului penal, din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, dar constituie contravenția de abuz de putere, fiind pornit pe acest fapt, în privința ex-membrului CSP, Olesea Vîrlan, un proces contravențional în data de 10 aprilie 2024. Contravenția de abuz de putere se sancționează cu amendă de la 1.500 la 4.500 lei cu privarea de dreptul de a deține o anumită funcție sau de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.

Andrei Roșca, fost membru al CSP, în legătură circumstanțele investigate în cadrul procesului penal a spus următoarele: „Are o relație normală și în prezent cu Olesea Vârlan, dar nu au vorbit despre lucru. […] A declarat că concursul nu are nimic în comun cu relația sa cu Olesea Vârlan. A reiterat că fiecare trebuie să își asume acțiunile sale. Consideră că trebuie întrebată Olesea Vârlan despre motivele care au dus la acordarea punctajului dumneaei candidatului Ion Munteanu”.

„A declarat că nu a avut niciodată nicio discuție cu nimeni ca Ion Munteanu să-i ofere funcția de adjunct al procurorului general. Toate acestea sunt aberații. […] Chiar și în cadrul CSP s-a spus că foștii membri ai CSP să nu poată deține funcții de conducere șase luni după încheierea mandatului în CSP. Acest aspect este scris în lege, iar califică toate aceste zvonuri drept aberații.”

Olesea Vârlan a refuzat să se prezinte la sediul organului de urmărire penală pentru a prezenta poziția sa în legătură cu procesul penal, dar a trimis un ,,memoriu explicativ”.

După proba interviului organizată de CSP pe 22 februarie curent, CSP a dispus anularea rezultatelor concursului pentru funcția de procuror general anunțate, care l-a desemnat câștigător pe adjunctul interimar al procurorului șef al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi.

După analiza fișelor de evaluare pentru fiecare candidat, „s-a depistat o discrepanță enormă, de ce a fost depunctat unul dintre candidați”. Din acest motiv a fost luată decizia ca rezultatele concursului să fie anulate. Ulterior, s-a depistat că procesul ar fi fost viciat de membra CSP, Olesea Vîrlan, care l-ar fi depunctat pe actualul procuror general interimar, Ion Munteanu, oferindu-i nota 3,5. Olesea Vîrlan a declarat că a fost o greșeală și că ar fi intenționat să-i ofere nota 8,5.

În urma analizei imaginelor video, s-a constat că, în perioada imediat înainte și imediat după proba de interviu din 22 februarie 2024, Andrei Roșca și Olesea Vîrlan s-au întâlnit, inclusiv pe 20 și 25 februarie, două zile înainte de proba de interviu și trei zile după proba de interviu în care Olesea Vîrlan a viciat concursul prin depunctarea candidatului Ion Munteanu.

Oamenii legii suspectează că Andrei Roșca ar fi acționat asupra Olesei Vârlan în virtutea conexiunilor sale cu Ilan Șor, presupunere negată de acesta.