Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins recursul avocaților lui Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare pentru excrocherii în proporții deosebit de mari, în dosarul Frauda bancară. Decizia a fost pronunțată vineri, 13 decembrie.
Completul, cu unanimitate de voturi, a respins recursurile avocaților Iulian Balan, Denis Calaida, Aurel Colenco și Shaul Brazil, în numele lui Ilan Șor, declarate împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 13 aprilie 2023.
Concluziile principale ale CSJ:
Ilan Șor a fost implicat într-o schemă complexă de creditarea frauduloasă din BEM. Completul subscrie poziției instanței de apel. Completul mai subliniază că Ilan Șor nu neagă că controla efectiv cele patru companii creditate, însă susține că aceste tranzacții au fost făcute doar cu scopul de obține profit pentru bancă. Acest fapt rezultă și din adrese IP folosite de companiile implicate în schimă, care este folosită și de o companie afiliată lui Ilan Șor. În partea constatării vinovăției de către prima instanță în temeiul art. 196 Cod penal, el nici nu a contestat sentința. Completul notează suma enormă de bani creditate de BEM în mai puțin de o lună (a se vedea para. 37) și gaura financiară constatată la BEM după oferirea acestor credite. Versiunea că obținerea unei sume atât de mare de bani, prin obținerea frauduloasă a creditelor, fără scop de însușire a cel puțin o parte din acești bani, nu este credibilă. Acest fapt rezultă implicit și din declarațiile lui Șor făcute în cauzele penale împotriva lui Vladimir Filat și Chiril Luchinschi, în care el a declarat că a folosit o parte din alte credite pentru a-și soluționa problemele personale (a se vedea para. 41 și 43). Având în vedere garanțiile bancare false în baza cărora aceste credite au fost obținute, precum și 37 lipsa altor garanții reale privind restituirea creditelor, scopul de însușire este implicit.
Caracterul „ilicit” este confirmat și de cele menționate în para. 134-136. Completul reiterează că apărarea nu a adus o explicație plauzibilă pentru necesitatea deghizării scopului tranzacțiilor la transferarea ulterioară a banilor peste hotare de către cele patru companii care au obținut creditele. Aceste credite puteau fi eventual acordate direct beneficiarilor indicați de Ilan Șor, însă acest lucru nu a fost făcut, fiind folosită o schemă sofisticată de ascundere a originii surselor financiare, iar o parte importantă din acești bani, potrivit băncii, așa și nu au fost restituiți. Ilan Șor cunoștea despre originea ilicită a banilor și, la indicația acestuia, au fost efectuate transferurile peste hotare. Prin urmare, calificarea acestor acțiuni conform art. 243 Cod penal este corectă
Completul de asemenea notează că toate dosarele de creditate cu privire la creditele oferite în noiembrie 2014, atât de către BEM, cât și de către BC Banca Socială SA, au fost transmise spre arhivare chiar în ziua pretinse stingeri a creditelor. În aceeași zi, acestea au fost puse în același automobil al unei companii controlate de Ilan Șor. În mod surprinzător, deși arhiva BEM se află în Chișinău, automobilul a părăsit mun. Chișinău, iar ulterior acesta a fost găsit ars în circumstanțe neclare. Toate aceste coincidențe au avut loc cu câteva ore înainte de introducerea administrării speciale la BEM (a se vedea para. 32). Din cauza lipsei dosarelor de creditare nu a putut fi efectuată expertiza dispusă de judecători și există neclarități cu privire la creditare. Toate aceste coincidențe sunt greu de explicat și, coroborate cu recunoașterea de către condamnat a obținerii creditelor pentru companiile controlate de el și funcția deținută la BEM, ar putea fi interpretate în defavoarea lui Ilan Șor (mutatis mutandis hot. CtEDO Busuttil v. Malta, 2021, § 46), fără însă a inversa integral sarcina probațiunii.
Toate argumentele esențiale invocate de apărare, adică cele care puteau influența soluția pe caz s-au dovedit a fi neîntemeiate fie inadmisibile pe motive de procedură. Celelalte argumente, inclusiv cele cu privire la inadmisibilitatea 42 probelor, sunt vădit neîntemeiate sau au fost combătute suficient de instanța de apel și nu necesită a fi combătute detaliat în această hotărâre.
Pe 13 aprilie 2023, Curtea de Apel Chișinău l-a recunoscut vinovat pe Ilan Șor pentru două infracțiuni: escrocherie și spălare de bani. Pentru aceste infracțiuni a fost condamnat de instanță la 15 ani de închisoare. Suma prejudiciului material pe care Ilan Șor este obligat să o restituie este de peste 5,2 miliarde de lei. Banii vor fi încasați din bunurile și veniturile ce-i aparțin.
„În dosarul „frauda bancară” au fost puse sub sechestru mai multe bunuri în sumă de peste 7 miliarde de lei, dar asta includ nu doar bunurile lui Ilan Șor. Bunurile care aparțin nemijlocit lui Ilan Șor sau persoanelor interpuse lui sunt în jur de 1 miliard de lei în Republica Moldova. Procedura de a converti un bun sechestrat într-un bun confiscat e mult mai simplu. Acum s-a deschis o portiță. Dacă identificăm bunuri peste hotare, această decizie a Curții de Apel poate fi folosită ca să fie executată chiar și în afara țării”, a menționat Veronica Dragalin.
Imediat după verdictul Curții de Apel, șefa statului, Maia Sandu, a precizat că prin astfel de decizii justiția își poate căpăta legitimitatea.
„Acest lucru a fost cerut de noi pentru a se face dreptate poporului. Acest lucru a fost cerut de cetățeni - ca cei care fură să întoarcă banii, iar legea să fie pusă în capul mesei. Doar așa justiția își poate căpăta legitimitatea, prin decizii legale care pedepsesc hoții și fac dreptate”, a subliniat Maia Sandu, pe pagina sa de socializare.
De altă parte, condamnatul Ilan Șor a venit cu amenințări în adresa magistraților care au emis decizia. Acesta a declarat că nu intenționează să se predea autorităților și califică hotărârea Curții de Apel ca „pe o răzbunarea pentru mișcarea protestatară pe care, nu-mi este rușine să recunosc, o dirijez eu și partidul meu. Este o răzbunare pentru faptul că noi luptăm pentru o viață bună. N-o să mă oprească nicio hotărâre, o să merg până la capăt”.
Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.
Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.
Comentarii