Ion Chicu, candidat la funcția de președinte din partea Partidului Dezvoltării şi Consolidării Moldovei, aventura creditului rusesc, gestionarea defectuoasă a consecințelor provocate de Pandemia de Coronavirus, derapajul în lupta împotriva corupției și reforma justiției și episodul cu europarlamentarul Siegfried Mureșan.

Ion Chicu, 52 de ani, originar din Pârjolteni, Călărași. Și-a făcut studiile la Academia de Studii Economice a Moldovei (1989–1994), specialitatea economie. În viața politică, Chicu a pendulat dintr-o extremă în alta, mai întâi, a făcut parte dintr-un partid proromânesc și liberal ca ulterior să consilieze un ministru și prim-ministru al unei guvernări comuniste și prorusești.

Chicu a urcat în cariera sa de funcționar de stat sub aripa fostei ministre și prim-ministre comuniste, acum fruntașa socialistă Zinaida Greceanîi. Astfel, Chicu a debutat în politică în 1998, candidând la funcția de deputat pe lista Partidului Reformei, formațiune condusă de Mihai Ghimpu, devenită ulterior Partidul Liberal.

În perioada decembrie 1994 – iunie 2005, a fost șef de secție și director executiv al Moldacom SA. În aceeași perioadă, conform rapoartelor Curții de Conturi, Concernului Moldacom i-a fost restituit ilegal din bugetul de stat TVA în mărime de 1.204.000 de lei. În iunie 2005, Chicu a fost angajat în Guvernul comunist condus de Tarlev, în calitate de director al Direcției generale reforme structurale a Ministerului Economiei și Comerțului. În noiembrie 2005–martie 2006, a fost consilier al prim-viceprim-ministrului Zinaida Greceanîi.

A făcut parte din Grupul de lucru pentru promovarea activităților în vederea asigurării eligibilității Moldovei pentru asistență completă în cadrul programelor Fondului american „Provocările Mileniului”. În perioada 1 martie 2006 – 2 aprilie 2008, a fost viceministru al Finanțelor, în perioada mandatului ministrului Mihail Pop.

După instalarea Zinaidei Greceanîi în funcția de prim-ministru, în aprilie 2008, a fost consilier principal de stat pe domeniile economic și relații externe al premierului. A exercitat această funcție până în septembrie 2009, când PCRM a pierdut guvernarea.

În perioada septembrie 2009 – decembrie 2017, potrivit CV-ului său, a fost consultant în managementul finanțelor publice în cadrul mai multor proiecte pentru Ministerul Finanțelor, ECORYS și Banca Mondială. În perioada octombrie 2015–decembrie 2017, a fost membru și președinte al Consiliului de Dezvoltare Strategică al USMF „Nicolae Testemiţanu”.

Această structură are în componența sa nouă membri – trei sunt desemnaţi de ministerele de resort, care nu deţin funcţii în cadrul acestora – Ministerul Educaţiei, Ministerul Finanțelor și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale –, doi dintre cadrele didactice titulare ale universității; doi membri sunt desemnaţi de senat, experți externi și nu sunt titulari ai Universității; rectorul și prorectorul responsabil de activitatea financiară a instituției.

În ianuarie 2018, a revenit la Ministerul Finanțelor în calitate de secretar general de stat, în timpul mandatului lui Octavian Armașu. În decembrie 2018, după numirea lui Armașu în funcția de guvernator al Băncii Naționale, a preluat conducerea ministerului , post pe care l-a deținut până iunie 2019, în perioada crizei politice.

Atât în cazul guvernului comunist condus de Greceanîi în 2009, cât și în perioada Guvernului democrat Pavel Filip, controlat de regimul cleptocratic al lui Vladimir Plahotniuc, a făcut parte din executive debarcate în urma unor proteste ample și a criticilor din partea partenerilor de dezvoltare.

În urma intrării în exercițiu a Guvernului condus de Maia Sandu, au fost depistate „problemele grave” și o „gaură de circa 4 miliarde de lei în buget”.

După ce a plecat de la Ministerul Finanțelor, la o lună de la criza politică, pe 12 iulie 2019, Chicu a trecut în echipa de consilieri ai președintelui Igor Dodon. Maia Sandu, în calitatea sa de premier (iunie-noiembrie 2019), a spus în momentul demiterii din această funcție că la instalarea sa în fruntea executivului s-a confruntat cu „problemele grave și o gaură de circa 4 miliarde de lei în buget”. 

Premierul președintelui pro-rus Igor Dodon

Imediat ce fracțiunile socialiștilor și democraților au demis Guvernul Sandu, pe 14 noiembrie 2019, fostul consilier al președintelui Igor Dodon a fost instalat în funcția de premier.

Din capul locului, a recunoscut că executivul său are misiunea unui cabinet electoral pentru fostul său șef de la Președinție, postură în care s-a aflat în ultimul an de guvernare a democraților: „Orizontul de timp al Programului de activitate cu care venim astăzi în fața dvs. se limitează în timp la perioada până la alegerile prezidențiale din toamna anului 2020”, a spus el în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din ziua de 14 noiembrie 2019.  

Sprijinit de o guvernare democrat-socialistă, premierul Chicu a anunțat un program axat pe reținerea celor implicați în Frauda Bancară și pe promovarea reformei justiției. „Setul de obiective imediate care urmează a fi atinse cel târziu până la sfârșit de an vizează […] promovarea reformei justiției, impulsionarea acestui proces, iar, în consecință, aducerea în fața legii și pedepsirea celor care au devalizat sistemul bancar al țării [...]” „Vom acționa rapid și cu determinare pe dimensiunea combaterii criminalității și sporirii securității cetățenilor, or, evoluția lucrurilor în acest domeniu este deosebit de gravă și se aseamănă foarte mult cu dezastrul anilor '90”.

Odată instalat în funcție, Chicu și-a anunțat intenția de a continua proiectul „Drumuri bune”, un program calificat de expertul Oleg Tofilat nociv. Una dintre problemele semnalate de expert a fost alocarea populistă și discreționară a resurselor în an preelectoral, acțiune susceptibilă de a fi o tentativă de corupere a electoratului.

În noiembrie 2019, o delegație moldovenească, condusă de premierul Chicu, a obținut „acordul principial” al părții ruse de a acorda un credit pentru Moldova pentru 500 milioane de dolari. În cele din urmă, în martie 2020, autoritățile ruse au propus Chișinăului un credit în valoare de 200 de milioane de dolari. Despre semnarea Acordului de creditare cu Federația Rusă, Dodon a anunțat la 17 aprilie același an, publicând și textul documentului.

După ratificarea acordului în Parlament, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale actele privind acordarea acestui împrumut pentru Republica Moldova. Motivele invocate de contestatari au fost că preconizatele lucrări de infrastructură, prevăzute în acest credit, urmau să fie realizate exclusiv de companii din Rusia conectate la anumiți cetățeni ruși.

Însă cel mai sensibil a fost punctul 7.2 din acordul cu pricina, conform căruia, împrumutul urma să fie acordat doar în cazul în care nu existau alte creanțe bancare ale Republicii Moldova. Dacă anumiți agenții economici cu credite la băncile rusești nu-și vor onora plățile, datoria acestora va fi pusă pe seama statului.

De asemenea, premierul Chicu a fost criticat vehement pentru gestiunea defectuoasă a pandemiei și pentru derapaj în lupta împotriva corupției și reforma justiției.

„Deși actualul guvern și-a declarat disponibilitatea să continue integrarea în UE [...] viitorul reformelor rămâne incert, pentru că succesul final al modificărilor din domeniul de justiție și anticorupție va depinde de voința politică a actualelor autorități, care tind să-și favorizeze persoanele asociate guvernării”, a scris președintele Delegației Parlamentului European pentru Relațiile cu Republica Moldova, europarlamentarul român Siegfried Mureșan pe pagina sa de Facebook.

De partea cealaltă, premierul Ion Chicu a avut o reacție dezechilibrată la adresa europarlamentarului, care a provocat un amplu scandal diplomatic cu statul român.

„Ce-ai făcut, june, în țara ta, că geme de cea mai mare corupție din Europa? Ai numai în județul Suceava jumate din numărul de bolnavi COVID19 integistrati în toată țara mea. Și medici, cam tot atâți. Județele moldovenești au 40% din decedați din total pe România. Și de două ori mai mulți decedați moldoveni în dreapta Prutului, decât în stânga, deși numărul populației este egal”, scrie Ion Chicu.

Un alt scandal provocat de Chicu a fost nunta unui fecior de-al său, în plină pandemie, pe 28 august 2020, chiar dacă acest gen de petreceri erau interzise în perioada respectivă. La patru luni de la demisia din funcția de premier, Ion Chicu a anunțat formarea Partidului Dezvoltării şi Consolidării Moldovei. La mijlocul lui octombrie 2020, Republica Moldova a ajuns la peste 64.000 de contaminări cu noul coronavirus și la peste 1.500 de morți, totul raportat la o populație de circa 2.700.000 de locuitori.

Veniturile înregistrate în 2023

Conform declarației de avere pentru anul 2023, depusă la Comisia Electorală Centrală, Ion Chicu a indicat plăți salariale în valoare de 42.000 de lei de la Cahulpan SA, o societate specializată în producerea pâinii, produselor de panificație, patiserie, cofetărie, bere și băuturi. În același timp, el a declarat venituri de la Partiul Dezvoltării și Consolidării Moldovei.

Pentru soția sa, el a trecut salarii în valoare de 83.700 de lei de la SC Imunotehnomed și alte 71.994 de lei de la SRL Sono Med Expert. La compartimentul donații, el a inficat 130.000 de lei.

La compartimentul bunuri imobile, a trecut trei terenuri agricole – unul de 10 ari obținut în 1994, altul cu suprafața de 0,033 hectare în valoare de 125.000 de lei, obținut în 2012, și al treilea – cu suprafața de 0,064 de hectare cu valoare de 250.000 de lei.

La secțiunea clădiri, a indicat o casă de locuit cu suprafața de 40 metri pătrați, un apartament de 59,9 metri pătrați și o vilă de 77,9 metri pătrați. El a mai trecut în declarație un autoturism Audi din 2020, în valoare de 410.000 de lei.

În declarație lipsesc cota de participare de 25% în capitalul social al Adamin SRL și alte 50% în SRL Tandem-Lux declarate anterior.        

La capitolul datorii, a indicat două credite: unul contractat pe numele său în 2020 de la Moldincombank în valoare de 690.000 de lei, scadent în 2040, și al doilea, în valoare de 150.000 de lei, contractat în 2022 și scadent în 2026.  

Citește de asemenea profilele candidaților: Octavian Țîcu, Andrei Năstase, Maia Sandu, Victoria Furtună, Tudor Ulianovschi, Vasile Tarlev, Irina Vlah,  

Materialul a fost realizat grație suportului generos din partea cititorilor portalului Anticopruptie.md, care au transferat 2% din impozitul de venit către Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM).

Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.