Andrei Năstase, fost ministru al Afacerilor Interne și ex-lider al Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, se avântă în campania pentru funcția de președinte al Republicii Moldova pentru a treia oară. Cunoscut drept unul dintre liderii protestelor împotriva statului capturat și corupției, Năstase își înfruntă, de această dată, contracandidații în calitate de candidat independent. Pe parcursul carierei sale politice, Năstase a făcut parte din diverse alianțe și a declarat o avere personală semnificativă, fiind subiectul unor controverse legate de relațiile sale profesionale și activitățile anterioare.
Din proteste - pe scena politică
Andrei Năstase a intrat în atenția publicului din Republica Moldova în 2015, când pe fundalul fraudei bancare, împreună cu mai mulți lideri de opinie, jurnaliști și foști funcționari publici, a anunțat lansarea Platformei Civice Demnitate și Adevăr (DA), pe care ulterior a condus-o. Aceasta s-a transformat într-un partid politic de opoziție, cu orientare de centru-dreapta. Năstase s-a remarcat prin organizarea mai multor proteste antiguvernamentale între 2015 și 2018.
De asemenea, a condus Grupul de inițiativă care a propus un referendum republican pentru modificarea Constituției, vizând alegerea și demiterea președintelui direct de către cetățeni, reducerea imunității parlamentare și limitarea numărului de deputați.
Saga electorală
În 2016, Andrei Năstase a hotărât să candideze la alegerile prezidențiale, propunându=și un plan ambițios și având-o în calitate de contracandidată.pe Maia Sandu.
Însă, cu doar 10 zile înainte de ziua votului, a ales să se retragă din cursă și și-a exprimat susținerea pentru Maia Sandu, care, la acea vreme, era lidera Partidului Acțiune și Solidaritate.
„Au fost supărări și înainte de anunțarea rezultatele scrutinului, și acum, sînt diferite stări de spirit în cadrul unui partid. Mai multă lume consideră că aș fi avut mai multe șanse ca Maia Sandu. Eu cred însă că decizia a fost una corectă, am demonstrat întregii lumi – ați văzut și reacțiile de peste ocean, și reacțiile din Europa – că și în Moldova se poate face politică cu dragoste față de țară”, a declarat atunci Năstase.
În 2018, Andrei Năstase a intrat în cursa pentru funcția de primar al Chișinăului și a ajuns în turul doi al alegerilor, unde l-a avut drept contracandidat pe Ion Ceban, reprezentant al socialiștilor.
Deși Năstase a obținut 52,57% din voturi, scrutinul a fost invalidat de instanță, în urma unei contestații depuse de Ceban, invocând faptul că s-a desfășurat propagandă electorală în ziua votului. Ulterior, în octombrie 2019, după 16 luni de așteptare, Curtea de Apel a revocat această decizie și a validat mandatul de primar al lui Năstase.
Mandat scurt de deputat
În februarie 2019, el a obținut un mandat de deputat, după ce a candidat atât pe circumscripția nr. 33, cât și pe lista Blocului ACUM. La scurt timp după intrarea în Parlament, a renunțat la acest mandat pentru a prelua funcția de ministru al Afacerilor Interne.
În toamna aceluiași an, a participat din nou la alegerile pentru primăria Chișinău, de data aceasta din partea Blocului ACUM (Platforma DA și PAS), dar a pierdut în turul doi, fiind învins de socialistul Ion Ceban, care a câștigat cu o diferență de peste 5%.
În cadrul alegerilor prezidențiale din 2020, Năstase, candidat din partea Platformei DA, a obținut doar 3,26% din voturi. În urmă cu trei ani, conducerea Platformei Demnitate și Adevăr, inclusiv Andrei Năstase, și-a dat demisia în cadrul Biroului Politic Național. După demiterea Guvernului Sandu, Andrei Năstase a rămas activ ca consilier în cadrul Consiliului Municipal Chișinău, având acest rol până în noiembrie 2023.
CV-ul nonpolitic
Portivit anchetei Averile şi afacerile liderilor cu aspiraţii politice ai Platformei DA, în aprilie 2000, Năstase a fost numit vicedirector al Air Moldova, companie de stat care, în 2000, este reorganizată. În urma unui contract cu Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile, o companie înregistrată în Germania, Unistar Ventures Gmbh, a preluat 49% din AIR Moldova contra sumei de 2,3 milioane USD. Celelalte 51% erau deţinute de Guvern. Compania nou-creată a fost declarată succesoare de drept a Air Moldova. Năstase a lucrat la Air Moldova până în august 2002, când instanţele de judecată au decis desfiinţarea întreprinderii moldo-germane AIR Moldova. Între părţi, respectiv firma din Germania şi Guvernul R. Moldova, a urmat un proces. Punctul final l-a pus CEDO, care, în decembrie 2008, a decis despăgubirea firmei fondate în Germania cu 6,7 milioane de euro. În faţa magistraţilor de la Strasbourg, Unistar Ventures Gmbh a fost reprezentată de avocaţii Vitalie Nagacevschi şi Andrei Năstase, cel care, din noiembrie 2002, deţine licenţă de avocat. Năstase a fost cunoscut ca apărătorul lui Viorel şi Victor Ţopa (proprietarul postului Jurnal TV), condamnaţi de justiţia din R. Moldova la închisoare. Victor Ţopa este şi naşul lui Andrei Năstase. Acesta, de altfel, a fost avocat şi în alte dosare de rezonanţă, dezvăluind de-a lungul timpului mai multe scheme dubioase din justiţie.
„Da, sunt finul lui Victor Ţopa. L-am cunoscut în 1998, iar în 1999 mi-a devenit naş de cununie. De atunci, suntem într-o relaţie foarte bună. Nu sunt însă dependent de el sau de altcineva. Mă ghidez de propriile principii. Victor Ţopa şi Viorel Ţopa sunt însă doar victime ale regimului şi nu sunt nici pe departe oamenii pe care-i prezintă o parte din presă”, susţine Andrei Năstase.
Averea lui Andrei Năstase: terenuri, case din donații și datorii uriașe
În declarația de avere pentru anul 2023, Andrei Năstase și soția sa au raportat venituri de 107.844 EUR, provenind de la o companie germană. De asemenea, Năstase a menționat o indemnizație de 295.279 MDL pentru activitatea sa de consilier în Consiliul municipal Chișinău. Familia deține șase terenuri extravilane, majoritatea obținute în 2010, fie prin cumpărare, fie prin donație. La rubrica Clădiri și construcții găsim șapte averi imobiliere, din care doar un imobil a fost cumpărat, restul fiind donate, printre care o casă de locuit cu suprafața de 156 m.pătrați, evaluată la 2 239 575 lei și obținută prin donație. Totodată, candidatul are în posesie un autoturism Volvo XC90, achiziționat în 2019 cu 41.750 EUR. Năstase a menționat și două datorii semnificative, de 350.000 EUR și 566.000 EUR, contractate în 2022, cu scadențe în 2027 și 2032.
Banii au fost împrumutați de la o bancă și un prieten pentru a-și cumpăra un apartament în Germania.
„Cea mai mare parte, 600 de mii am luat de la o bancă germană…500 și ceva de mii, pentru că o parte din bani i-am pus din creditul pe care l-am contractat aici, am mai vândut un teren. Am plătit o primă rată la bancă și iată așa am obținut un credit pentru a-mi cumpăra un apartament care să aparțină și feciorilor mei. Eu când am luat un împrumut, am pus casa mea în gaj. Casa din Chișinău, care costă un milion și ceva, nu știu care sunt acum prețurile, dar costă mai mult decât creditul contractat. Dacă nu voi reuși, voi vinde această casă din Chișinău și o să-mi iau un apartament mai mic și o să-mi întorc datoria”, a declarat Andrei Năstase.
Întrebat acum nouă ani de jurnaliștii ZdG de ce casă sa de lux din or. Codru, mun. Chişinău, este înregistrată pe numele mamei sale, Anna, de 76 de ani, Andrei Năstase a declarat că niciodată nu a ascuns că are o casă:
„Imobilul a fost dată în exploatare în 2014, dar a fost construit mai devreme. Cred că, la vârsta mea, pot spune că sunt realizat, inclusiv financiar, după 13 ani de activitate în calitate de avocat şi consultant, la zeci şi sute de persoane din ţară şi din străinătate. Am acumulat surse financiare necesare pentru a-mi cumpăra terenul şi a-mi construi o casă. Am trecut în ea acum patru ani, când încă nu era gata, după mai mulţi ani de trai într-un cămin, împreună cu familia şi doi copii. Dacă am fi avut o justiţie corectă, cred că aş fi reuşit să am mai multe. De ce casa nu e înscrisă pe mine? Chiar acum sunt într-un proces de judecată privind încălcarea onoarei şi demnităţii şi nu aş vrea să mă trezesc cu vreun sechestru pe casă, într-o ţară în care justiţia este controlată. Nu am ascuns nicicând că imobilul e înscris pe mama mea. Am făcut asta pentru a evita eventuale probleme”.
Năstase și Crucifixul
În luna septembrie a anului 2019, executând funcția de Mnistru al Afacerilor Interne, Andrei Năstase a decis să instaleze un crucifix în incinta Ministerului Afacerilor Interne (MAI). La dezvelirea acestuia au fost invitați arhiepiscopii a două mitropolii din Republica Moldova, Mitropolia Moldovei și Mitropolia Basarabiei.
„Prin inaugurarea acestui crucifix amintim tuturor celor care activează în structurile MAI că oastea e creștină. Polițiștii, carabinierii, salvatorii, toți cei care poartă uniforma Republicii Moldova nu ar putea mișca nici măcar un grăunte fără puterea lui Dumnezeu și a Sfintei Cruci. Și mă bucură că de astăzi înainte, în sediul Ministerul Afacerilor Interne, depozitarul și apărătorul democrației și statului de drept, va dăinui un simbol care să ne amintească cât de trecători suntem și că toată autoritatea noastră nu ar valora nimic fără puterea hărăzită de Cel de Sus”, a spus Andrei Năstase.
La 16 decembrie 2019, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a decis că instalarea crucifixului în holul unei instituții însoțită de declarațiile ministrului de atunci Andrei Năstase, precum că „toți cei care poartă uniforma Republicii Moldova nu ar putea mișca nici măcar un grăunte fără puterea lui Dumnezeu și a Sfintei Cruci”, ar constitui acel comportament prin care un demnitar public, prin autoritatea sa, intenționat ar fi încercat să impună „celor care poartă uniforma Republicii Moldova” convingerea religioasă pe care o împărtășește.
Consiliul i-a recomandat lui Andrei Năstase să-și ceară public scuze, iar Ministerul Afacerilor Interne trebuia să înlăture simbolistica religioasă din holul instituției și să asigure protecția neutralității serviciului public și a principiului secularismului. În urma deciziei irevocabile din 17 februarie 2021, liderul Platfomei DA nu era obligat să aducă scuze publice pentru declarațiile sale din 2019.
Lansarea campaniei electorale 2024 pe scările Președinției
Pe 27 septembrie curent, Andrei Năstase și-a lansat oficial campania electorală pentru alegerile prezidențiale, organizând evenimentul pe scările Președinției.
„Împreună cu specialiștii mei am lucrat la un program realist. Vă spun doar că putem să scoatem Moldova din sărăcie cu un buget făcut pentru oameni, cu industrializarea puternică a economiei, cu investiții autohtone și străine mari. (…) Scopul meu în această campanie este să interacționez cu cât mai mulți dintre voi. (…) Scopul meu în această campanie electorală este să vă spun adevărul. (…) Cunoașteți angajamentele mele de mulți ani, iar cel mai important a fost acela de a elibera țara de hoți, de a le o da oamenilor. Am eliberat-o o dată, o voi face din nou”, a menționat candidatul.
Materialul a fost realizat grație suportului generos din partea cititorilor portalului Anticopruptie.md, care au transferat 2% din impozitul de venit către Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM).
Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.
Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.
Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.
Comentarii