Inverviu acordat pentru Buletinul de politică externă al FES/APE

Care este, în opinia dvs., principala problemă structurală a actualului sistem de administrație publică locală din Republica Moldova și de ce modelul pe care îl propuneți răspunde mai bine acestei probleme decât alternativele existente, în contextul procesului de integrare europeană și al necesității alinierii la standardele europene de guvernanță locală?

Principala problemă structurală a actualului sistemului administrație publice locale este capacitatea limitată a mai multor autorități publice locale. Mai precis, capacitatea de a furniza servicii publice moderne și de calitate care să fie mai aproape de oamenii din localități.

Multe localități au baze fiscale limitate, resurse umane insuficiente și dificultăți în planificarea și implementarea anumitor proiecte de dezvoltare care ar ajuta aceste localități să se dezvolte în funcție de necesitățile oamenilor.

Toate aceste elemente generează un nivel ridicat de dependență. În primul rând, este vorba despre dependența de transferurile financiare de la bugetul de stat. În același timp, persistă decalaje semnificative de dezvoltare între localități, precum și o capacitate limitată de implementare a standardelor europene la nivel local.

Conceptul de reformă al Guvernului, care este discutat pe larg în prezent, răspunde acestor provocări prin promovarea consolidării voluntare a unităților administrativ-teritoriale, stimularea cooperării intercomunitare și alte măsuri menite să consolideze capacitățile autorităților publice locale. Scopul este ca acestea să poată atinge obiectivele de bază și să dezvolte localitățile în funcție de necesitățile și prioritățile proprii.

Reforma urmărește crearea unor primării mai puternice, mai capabile, sustenabile în timp și competitive. În contextul competiției la nivel european, ne dăm seama că un sat din Republica Moldova nu va mai concura cu un alt sat din țară, ci cu localități din afara granițelor. De aceea, este clar pentru noi că trebuie să fim mai bine pregătiți pentru ceea ce urmează și să fim capabili să implementăm proiectele europene care vor contribui la creșterea capacității autorităților publice locale și la dezvoltarea localităților noastre.

Conceptul nostru se concentrează pe resursa umană, pe consolidarea capacităților și pe profesionalizarea echipelor din primării, astfel încât acestea să poată elabora proiecte și să acceseze fonduri destinate dezvoltării locale.

Un alt element important este reducerea disparităților și prevenirea marginalizării unor sate și orașe din Republica Moldova. În esență, reforma urmărește apropierea Republicii Moldova de principiile Cartei Europene a Autonomiei Locale și de principiile europene ale guvernanței pe mai multe niveluri, inclusiv la nivel local.

Cetățeanul în centrul interesului

Reforma administrației publice locale presupune inevitabil un echilibru dificil între eficiența administrativă și reprezentarea democratică locală. Unde considerați că trebuie trasată această linie de echilibru?

Credem că această linie de echilibru trebuie trasată exact acolo unde cetățeanul se simte reprezentat și ascultat, unde nevoile sale se află pe primul loc și unde, în același timp, beneficiază de servicii funcționale, eficiente și de calitate.

În Republica Moldova, avem astăzi o reprezentare democratică extinsă la nivelul multor localități. Cu toate acestea, capacitatea administrativă limitată a multor administrații locale devine, din păcate, o constrângere majoră pentru dezvoltarea acestora.

O administrație publică locală are nevoie atât de legitimitate democratică, cât și de instrumente reale și eficiente pentru a putea furniza servicii publice de calitate cetățenilor. Vorbim aici despre servicii esențiale precum aprovizionarea cu apă și canalizare, întreținerea drumurilor și a infrastructurii, precum și despre servicii sociale și administrative moderne.

Reforma administrației publice locale nu pune în discuție păstrarea identității locale – cultura, tradițiile sau festivalurile comunităților. Dimpotrivă, ea urmărește apropierea de cetățean atât prin consolidarea administrativă și întărirea echipei primarului, cât și prin alte mecanisme care să faciliteze accesul populației la servicii publice mai apropiate și mai accesibile.

În acest sens, vorbim despre dezvoltarea Centrelor Unificate pentru Prestarea Serviciilor Publice (CUPS), despre instituirea reprezentantului primarului ca element de reprezentare la nivel local, despre păstrarea identității comunităților, precum și despre consultarea și implicarea cetățenilor în procesul decizional.

Totodată, reforma presupune și consolidarea resurselor financiare printr-un buget mai puternic, care să permită administrației publice locale să investească și să dezvolte comunitatea. Obiectivul final al reformei este consolidarea unei democrații locale funcționale, eficiente și sustenabile.

Pregătiri pentru fondurile de pre-aderare

În ce condiții poate funcționa amalgamarea voluntară în Republica Moldova? Sunt suficiente stimulentele financiare sau este nevoie, la un anumit moment, și de intervenții mai ferme ale statului?

Amalgamarea voluntară este unul dintre instrumentele prin care Guvernul propune autorităților publice locale să își consolideze capacitățile, alături de alte mecanisme, precum asociațiile de dezvoltare intercomunitară, cooperarea intercomunitară sau cooperarea intermunicipală.

Noi considerăm că acest proces poate funcționa în anumite condiții esențiale: existența unor stimulente financiare clare, oferirea de sprijin tehnic și metodologic, precum și construirea încrederii între comunități. De asemenea, este necesară o comunicare clară și constantă cu cetățenii, precum și garanții privind îmbunătățirea serviciilor publice.

Atât legea, cât și hotărârea de Guvern adoptate în acest sens reprezintă instrumentele care au creat un cadru concret, clar, predictibil și favorabil pentru desfășurarea acestui proces. Toate acestea sunt necesare pentru a putea iniția transformarea și consolidarea administrației publice locale.

Scopul este ca, în perspectivă, capacitățile administrative să fie consolidate, iar echipele din administrațiile locale să fie pregătite pentru a accesa și valorifica fondurile de preaderare și fondurile europene.

Așa cum ne spun colegii din România și din alte state membre ale Uniunii Europene, aceste fonduri au reprezentat un sprijin esențial pentru dezvoltarea localităților care anterior se confruntau cu un nivel redus de dezvoltare. Ele au contribuit la modernizarea infrastructurii, la îmbunătățirea serviciilor publice și la reducerea decalajelor de dezvoltare dintre comunități.

Independență sau dependență financiară?

Cât de realistă este autonomia financiară reală a autorităților locale în condițiile actuale ale Republicii Moldova și ce schimbări concrete considerați prioritare în sistemul fiscal și de redistribuire a resurselor?

Autonomia financiară reprezintă una dintre cele mai importante condiții pentru ca autoritățile publice locale să își poată consolida capacitățile și să răspundă eficient nevoilor comunităților pe care le administrează.

Analiza economică și instituțională realizată în cadrul conceptului de reformă al Guvernului arată că multe administrații publice locale dispun de venituri proprii reduse și au o dependență ridicată de transferurile financiare de la bugetul de stat.

În aceste condiții, nu putem vorbi despre un nivel înalt de autonomie financiară locală. De aceea, este necesar să fie promovate reforme administrative, fiscale și bugetare care să creeze premisele unei dezvoltări locale sustenabile.

O prioritate este consolidarea unităților administrativ-teritoriale prin extinderea capacității lor financiare, consolidarea bazei fiscale locale și creșterea ponderii veniturilor proprii. Aceste măsuri trebuie să contribuie, în final, la stimularea dezvoltării economice locale și la crearea unor condiții mai bune pentru accesarea fondurilor de preaderare, a fondurilor europene și a altor investiții.

De exemplu, în domeniul turismului, Republica Moldova dispune de un potențial important. Avem o țară pitorească, cu numeroase locuri atractive și autentice. Cred că tot mai mulți europeni vor fi interesați să descopere aceste locuri, iar fiecare localitate are ceva aparte de oferit – elemente specifice, tradiții și experiențe diferite de cele întâlnite în alte regiuni.

Important este ca resursele financiare să fie corelate cu responsabilitățile și capacitățile administrațiilor publice locale. Amalgamarea voluntară și celelalte instrumente de cooperare contribuie la atingerea acestui obiectiv, ajutând localitățile să devină mai viabile din punct de vedere economic și mai capabile să gestioneze eficient resursele publice. În viziunea noastră, autonomia financiară înseamnă capacitatea administrațiilor publice locale de a-și planifica strategic resursele, de a atrage investiții și de a răspunde mai eficient nevoilor comunităților – ale satelor și orașelor pe care le administrează.

Nevoia de consens larg

Aproape toți actorii implicați în dezbaterea organizată de Fundația „Friedrich Ebert” în parteneriat cu Școala de Administrare Publică a USM au vorbit despre necesitatea unui consens politic larg pentru ca reforma să fie ireversibilă. Ce compromisuri considerați posibile și unde vedeți liniile roșii ale propriului concept de reformă?

Este o întrebare foarte bună. O reformă a administrației publice are nevoie, în primul rând, de continuitate politică, dialog instituțional și susținere publică pentru a produce rezultate durabile și pentru a avea succes pe termen lung.

Din acest motiv, considerăm că un consens politic larg reprezintă una dintre condițiile importante pentru reușita reformei. În același timp, este important ca actuala guvernare, care și-a asumat această reformă complexă și deloc ușoară, să își poată continua parcursul. Desigur, există întotdeauna spațiu pentru compromisuri și ajustări pe diferite dimensiuni ale reformei. Suntem deschiși dialogului cu toți partenerii și cu toate partidele politice care au participat la eveniment și care au prezentat, alături de conceptul Guvernului, încă trei viziuni privind reforma administrației publice locale.

În același timp, trebuie să înțelegem că reforma trebuie să păstreze direcțiile fundamentale de la care a pornit, iar acestea sunt foarte clare. În primul rând, orientarea europeană a procesului de reformă. În al doilea rând, consolidarea capacităților administrației publice și dezvoltarea autonomiei locale, nu doar din perspectivă financiară, ci și instituțională și administrativă. De asemenea, este esențială corelarea competențelor cu resursele disponibile și asigurarea unor servicii publice mai bune pentru cetățeni.

Nu contează unde locuiește un cetățean – la nord sau la sud, la Giurgiulești sau la Unguri. Oamenii au nevoie de aceleași condiții de bază: drumuri bune, acces la apă și servicii publice de calitate. Nu vorbim despre condiții de lux, ci despre standarde necesare și firești într-o țară care se află în proces de aderare la Uniunea Europeană.

Considerăm că această reformă trebuie construită exclusiv prin dialog și parteneriat. Acesta este și motivul pentru care discutăm permanent cu autoritățile locale, mergem în teritoriu și colaborăm cu grupurile de primării care au adoptat decizii de amalgamare voluntară. Până în prezent, peste 65 de primării sunt implicate în acest proces.

Discutăm cu partenerii de dezvoltare, cu cetățenii și cu aleșii locali. O reformă sustenabilă trebuie să se bazeze, înainte de toate, pe încredere, predictibilitate și rezultate concrete pentru comunități.

Cel mai puternic argument pentru continuarea reformei este faptul că beneficiile acesteia trebuie să fie resimțite direct de cetățeni. Este evident că aceste efecte nu vor apărea imediat, deoarece o reformă amplă și complexă, precum reforma administrației publice locale, produce rezultate în timp, de regulă într-un interval de trei până la cinci ani.

La finalul acestui proces, administrațiile locale vor fi mai eficiente, mai bine pregătite și mai apropiate de oameni. În același timp, ele vor crea noi oportunități de dezvoltare economică și socială pentru localitățile din Republica Moldova.

Vă mulțumim!