Bani publici

Negoț cu terenuri publice

Sute de hectare de terenuri din proprietatea statului sunt vândute la prețuri derizorii, din cauza unor prevederi legislative ce le permit autorităților să comită fraude cu tranzacții funciare.

FOTO: „Metalferos” nu poate pune mâna pe cele 4 ha de pământ, după ce Judecătoria Centru a suspendat decizia CMC
Autor: Stela Mihailovici
02/11/2015 15719

Agenții economici din Republica Moldova au găsit o modalitate prin care pot acapara terenurile publice contra unor sume de bani de câteva ori mai mici decât prețul de piață al pământului. Schema este simplă: arendează de la autoritățile locale terenurile pe care au pus ochii, construiesc pe ele imobile cu destinație economică, iar ulterior solicită să cumpere pământul la preț normativ ca fiind aferent construcțiilor private. Curtea de Conturi dă alarma de ani de zile, atenționând că această practică reduce drastic veniturile bugetare și poate fi calificată drept „risc de producere a fraudei”, însă nimeni nu ia atitudine.

Cele mai râvnite sunt terenurile din Chișinău, pentru care, în mod normal, un agent economic ar trebui să plătească milioane de lei. Consiliul Municipal Chișinău (CMC) aprobă aproape la fiecare ședință decizii cu privire la privatizarea unor terenuri. Recordul a fost stabilit pe 19 mai, la ultima ședință a CMC în fosta componență. Atunci, consilierii au votat 480 de proiecte funciare, care vizau în total 36 de hectare de teren public.

Compania „Diuran” a ajuns proprietara celor 51 de ari de teren la o lună după decizia consilierilor

Preț redus de patru ori

Unul dintre proiectele scandaloase aprobate de CMC vizează vânzarea unui lot de 51 de ari pe strada Mihai Viteazul 19/2 companiei „Diuran”, specializată în construcții. Firma a luat în arendă pământul în anul 2002 și a ridicat pe el un magazin și un depozit. Potrivit actelor de la Î.S. „Cadastru”, în martie 2006, cele două imobile au fost date în exploatare și în scurt timp gajate la o bancă pentru un credit de 6,5 milioane de lei. Pe 8 decembrie 2010, compania și-a înnoit contractul de arendă pentru încă cinci ani, fiind calculată o taxă anuală de chirie de numai 26.000 de lei. Peste două luni, firma a scris cerere de vânzare-cumpărare a terenului. Pe 19 mai 2015, CMC a acceptat ca 51 de ari de pământ, aflat aproape în centrul capitalei, să fie vândut la preț normativ cu 800.600 de lei, ca teren „aferent obiectivului privat”. Ultima estimare făcută de „Cadastru” în 2009 arăta că acest teren ar costa 3,7 milioane de lei, adică e de patru ori mai scump, în timp ce experții imobiliari îl evaluează în prezent la un preț dublu față de cel cadastral.

Atribuite fără licitație

Câțiva foști consilieri municipali au sugerat că Direcția arhitectură, urbanism și relații funciare ar admite încălcări la stabilirea hotarelor terenurilor scoase la vânzare și la calcularea prețului acestora, acuzații respinse de cei vizați. „Se stabilește suprafața terenului necesar în procesul tehnologic al agentului economic, iar prețul se calculează după o formulă care nu poate fi influențată. Nu e necesară o licitație de vânzare a pământului pentru că acesta a fost anterior atribuit în arendă. Se scot la licitație doar terenurile care nu sunt atribuite nimănui sau în cazul când deținătorii nu și-au oficializat relațiile funciare cu Primăria”, explică Igor Cristal, șef de secție în cadrul Direcției funciare a Primăriei Chișinău.

Firma implicată în scandalul de la BEM

Surse din cadrul Primăriei ne-au declarat că SRL „Diuran” ar avea persoane influente în spate, care „pot obține ușor nu numai un teren municipal”. Numele acestei firme figurează și în scandalul legat de Banca de Economii (BEM), în dosarul inițiat pe numele fostului președinte al instituției Grigore Gacichevici. Presa a scris anterior că, în iulie 2009, compania „Tomaili Argo” ar fi primit cu acordul lui Gacichevici 40 de milioane de lei de la BEM, deși mai avea de rambursat 42 de milioane de lei dintr-un credit mai vechi. Peste câteva zile, banii au fost transferați în conturile unor companii intermediare. SRL „Diuran”, administrată de Alexei Buzenco, ar fi primit 20 de milioane de lei. În aceeași zi, banii au fost virați înapoi în contul „Tomaili Argo” și utilizați pentru achitarea vechiului credit. Astfel, compania a înlocuit un credit care se apropia de scadenţă, cu o rată a dobânzii de 20%, cu un credit nou, cu rata de 12,5%

Metalferos a vrut să cumpere 4,3 ha de teren în zona industrială Vatra

Patru hectare de teren pentru „Metalferos”

Pe 19 mai, CMC a aprobat și solicitarea întreprinderii „Metalferos” - despre care se spune că s-ar afla în sfera de influență a controversatului om de afaceri și politician Vlad Plahotniuc - de a cumpăra 4,3 ha de teren în zona industrială Vatra, la preț normativ de 5,6 milioane de lei, adică doar 13.000 de lei pentru un ar. Pământul a fost estimat în 2009 de „Cadastru” la 9,4 milioane de lei, iar prețul actual de piață ar fi de cel puțin 15 milioane de lei, potrivit experților imobiliari. Potrivit actelor, pământul este aferent bazei de producție și depozitare de pe strada Feroviarilor 1/3 și era arendat de „Metalferos” cu 155.000 de lei pe an. Deși contractul de arendă era valabil până în 2017, Direcția funciară a Primăriei Chișinău s-a grăbit să propună pe agenda CMC vânzarea terenului.

„Proiectul era murat. În 2013 l-am scos de câteva ori de pe ordinea de zi a ședințelor. Există dubii vizavi de mărimea terenului oferit pentru procesul de producție. Trebuie de verificat dacă limitele sunt în baza contractului de arendă sau terenul a fost mărit cu vreun hectar, cum a fost calculat coeficientul de vânzare. Pot fi utilizate diferite șmecherii. Pe 19 mai exista vot de conjunctură între PL și PCRM și au pus acest proiect repede pe ordinea de zi”, afirmă fostul consilier municipal Oleg Cernei.

Anchetă la CNA

Acesta a sesizat organele de drept în privința celor 480 de proiecte funciare aprobate în mare grabă pe 19 mai de CMC, iar Centrul Național Anticorupție a inițiat o anchetă și a ridicat chiar în acea zi proiectele de decizii de la Primărie. După cinci luni, ancheta bate pasul pe loc. Ofițerul de presă al CNA, Angela Starinschi, a precizat că nu a fost deschisă o cauză penală și a refuzat să ne spună ce verificări se fac pe acest caz. Din cauza anchetei CNA, agenții economici care au primit în luna mai dreptul de a privatiza terenuri municipale nu au încheiat încă tranzacțiile cu Primăria. O excepție este SRL „Diuran” care a devenit peste o lună proprietar cu acte în regulă al terenului din strada Mihai Viteazul. Administratorul firmei nu a fost de găsit pentru a explica cum a fost posibil acest lucru. La telefonul indicat la adresa juridică a companiei a răspuns o femeie care ne-a recomandat să sunăm a doua zi. Ulterior, nimeni nu a mai răspuns la telefon.

Nici conducerea „Metalferos” nu a dorit să comenteze învinuirile care i se aduc, potrivit cărora ar exista o înțelegere de acaparare a patru hectare de teren la preț de nimic. Secretara ne-a spus zile la rând că persoana responsabilă de relații cu presa este în concediu și că nu ne poate pune în legătură directă cu administratorul întreprinderii. 

Decizii suspendate de instanța de judecată

Și Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a sesizat mai multe nereguli admise de CMC la adoptarea proiectelor funciare în ședința din 19 mai și s-a adresat în judecată. „Până la examinarea cauzei, am depus o cerere de asigurare a acțiunii. Pe 28 septembrie, Judecătoria sectorului Centru a suspendat din oficiu mai multe decizii ale CMC. Până nu va exista o hotărâre finală a judecății, „Metalferos” nu-și poate înregistra dreptul asupra lotului”, confirmă Arcadie Grama, jurist în cadrul Cancelariei de Stat.

Tranzacția unui consilier raional

Terenurile publice se vând la prețuri derizorii nu numai în capitală. În timpul auditului, Curtea de Conturi identifică astfel de cazuri în toate raioanele. De exemplu, anul trecut, Consiliul Raional Dondușeni a vândut două construcții în valoare de 216.000 de lei companiei „Cvacons-Lux”. Legea prevede că „terenurile pe care sunt amplasate construcțiile și instalațiile inginerești urmează a fi vândute concomitent cu înstrăinarea bunurilor imobiliare”. În pofida acestei norme, terenul de 15 ari n-a fost cumpărat de agentul economic. Iar după șapte luni, Consiliul Orășenesc a vândut pământul la preț normativ, cu 27.000 de lei, calificându-l ca aferent construcțiilor privatizate anterior. Evaluarea făcută de „Cadastru” arăta că terenul costă de zece ori mai mult și trebuia vândut cu cel puțin 279.000 de lei.

Potrivit datelor de la Camera Înregistrării de Stat, compania „Cvacons-Lux” a fost fondată în 2012 de Vasile Curmei, care este consilier raional la Dondușeni. Acesta neagă că ar fi influențat decizia Consiliului de privatizare a construcțiilor. „Ele au stat doi ani la vânzare și nimeni nu s-a interesat. Eu le-am cumpărat la licitație absolut legal. A mai participat atunci un agent economic, dar eu am ridicat pasul de două ori și am câștigat licitația. Nici nu știam că trebuie să cumpăr separat terenul. Ulterior am aflat și am plătit cât a decis Consiliul Orășenesc. Acolo eu nu puteam influența nimic. Chiar sunt în relații nu prea bune cu cei de la Primărie”, a motivat Vasile Curmei.

Bărbatul spune că nu-i prea mulțumit de tranzacție pentru că „imobilele erau într-o stare deplorabilă și era o mizerie de nedescris pe acel teren”. „Am luat un credit și am investit vreo 300.000 de lei ca să fac curat. Am construit niște garaje și un depozit de materiale de construcție. Am creat locuri de muncă. Dacă aveam un scop meschin, aș fi vândut demult imobilele altcuiva. Dar eu fac investiții și vreau să las afacerea copiilor”, adaugă consilierul raional.

Fără concurenți

În raionul Criuleni au fost vândute anul trecut terenuri publice în valoare totală de opt milioane de lei, multe dintre ele fiind comercializate la preț normativ. Iar ultimul audit efectuat la Bălți a depistat că municipalitatea a vândut într-un an, prin licitație, 135 de loturi cu o valoare de 14 milioane de lei, dar legalitatea tranzacțiilor a fost pusă la îndoială. În urma examinării proceselor-verbale, s-a constatat că în 123 de cazuri (91%) la licitație s-a înscris câte un singur participant, care a și fost desemnat câștigător.

Risc de fraudă

Reprezentanții Curții de Conturi afirmă că „darea în arendă a terenurilor publice pentru construcții pentru comercializarea ulterioară a lor reprezintă o metodă de eschivare de la legislație și de diminuare a costului pământului”. „Acest model de comercializare a terenurilor nu doar reduce veniturile bugetare, dar poate fi calificat drept risc de fraudă” atenționează auditorii.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei Jurnaliştii pentru transparenţă în gestionarea banilor publici, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, cu suportul Ambasadei SUA în Republica Moldova.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii