Bani publici

„Reforma Filip” și nașul de la CRIS Registru

Serghei Răilean (al doilea din stânga) îi prezintă premierului ceh, Bohuslav Sobotka, realizările ÎS CRIS Registru Sursa: registru.gov.md
Autor: Mariana Rață
03/04/2017 20925

Mai multe entități publice din cadrul Guvernului ar putea să fie lichidate prin absorbție de către ÎS Centrul de Resurse Informaționale de Stat Registru. În componența întreprinderii ar putea ajunge Serviciul Stare Civilă (SSC), ÎS Camera Înregistrării de Stat (CIS) și Camera de Licențiere (CL). Proiectul vine de la Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (MTIC), fondator al CRIS Registru, în contextul reformei anunțate în vara anului trecut de premierul Pavel Filip de optimizare a structurii Guvernului. Experții consideră proiectul periculos, dat fiind faptul că statul nu poate delega unei întreprinderi astfel de atribuții, iar Inspecția Financiară și Curtea de Conturi au stabilit în repetate rânduri că ÎS CRIS Registru este gestionată prost și fraudulos. Din 2011, director al CRIS Registru este Serghei Răilean, adus la instituție de către premierul Pavel Filip.  De curând, managerul a devenit vecin cu prim-ministrul, după ce, potrivit unor surse, anul trecut, l-a cununat pe fiul mai mare al lui Filip.

Un singur argument

Elaborat cu circa o lună în urmă și plasat pe pagina web a MTIC, proiectul de hotărâre cu privire la reorganizarea CRIS Registru, prin absorbția celor trei entități publice, a rămas neobservat de presă și o bună parte a societății civile. Documentul este însoțit de o notă informativă care conține un singur argument pentru fuziunea instituțiilor - necesitatea creării „ghișeului unic”. „În cazul atribuirii CRIS Registru a competenței de prestare a serviciilor în domeniul înregistrării actelor de stare civilă, înregistrării și autorizării activității persoanelor juridice, va fi asigurată alinierea la standardele de comoditate la prestarea serviciilor, prin organizarea punctului unic de recepționare a cererilor pentru serviciile prestate actualmente de către diferite instituții, precum și reducerea la minim a participării solicitantului în procesul de colectare a certificatelor și documentelor necesare pentru comandarea serviciului”, argumentează autorii proiectului, fără a oferi nicio analiză economico-financiară a inițiativei. Potrivit notei informative, realizarea hotărârii de Guvern nu va necesita cheltuieli financiare din bugetul de stat, dar va permite optimizarea cheltuielilor privind întreținerea instituțiilor cu finanțare din buget.

Nereguli la ÎS Registru, depistate de Inspecția Financiară

Documentul nu explică raționamentul în baza căruia a fost selectată ÎS Registru drept „umbrelă” pentru această fuziune. Cert este că, potrivit mai multor rapoarte ale Curții de Conturi și Inspecției Financiare, instituția se confruntă de mai mulți ani cu probleme de administrare defectuoasă.

În 2013, în contextul situației în care se pomenise ÎS CRIS Registru, obligată printr-o decizie judecătorească să achite despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari companiei off-shore Intercomsoft LTD, printr-o dispoziție a premierului Iurie Leancă a fost decisă efectuarea unui audit financiar al întreprinderii. Raportul Inspecției Financiare efectuat atunci, și care a ajuns în posesia Centrului de Investigații Jurnalistice, scoate la iveală mai multe nereguli și deficiențe în gestionarea resurselor financiare, efectuarea cheltuielilor și administrarea patrimoniului companiei, în perioada 2011-2013.

Inspecția constata că, în 2012, profitul net al ÎS Registru a fost cu 72% mai mic decât cel din 2011 (8,7 milioane de lei, față de 24,2 milioane de lei). Mai mult, profitul de 8,7 milioane de lei din 2012 este declarativ, fiind obținut din contul trecerii la venituri a sumelor datoriilor creditoare cu termen expirat din anii 1996-2007, în mărime de 24,2 mil. lei. Dacă aceste datorii nu ar fi fost trecute la venituri, Registru ar fi trebuit să raporteze pentru prima dată de la înființare un rezultat negativ la capitolul profituri. Asta deși rapoartele financiare ale companiei arată că în 2012 ÎS Registru a înregistrat venituri din vânzări de 396 de milioane de lei. Potrivit Inspecției Financiare, acești bani au fost cheltuiți pentru acoperirea creșterii considerabile a cheltuielilor administrative.

Cheltuielile nejustificate umflă tarifele pentru serviciile prestate cetățenilor

Veniturile (prima coloniță) și profiturile (a doua coloniță) ÎS Registru din perioada 2011-2015

În 2011 și 2012, compania de stat a cheltuit câte 19 milioane de lei pentru sponsorizări, alimentația personalului, întreținerea bazei de odihnă, salarizarea unor colaboratori și întreținerea automobilelor pentru MTIC. Aceste încălcări au fost semnalate anterior în repetate rânduri de Curtea de Conturi, dar nu au fost înlăturate. De asemenea, potrivit contractului colectiv de muncă pentru 2012 - 2016, salariații Registru care activează cu durata zilnică de muncă mai mare de șase ore pe zi la computer sau Xerox primesc suplimentar câte 250 de lei lunar. Numai în perioada 2011 - 2013 pentru aceasta au fost achitate suplimentar 8,7 milioane de lei.

„Majorarea neîntemeiată a cheltuielilor a adus la necalcularea și neachitarea în bugetul public a defalcărilor din profitul net - în 2011 - 3,1 milioane de lei (40% din suma achitată), în 2012 - 2,1 milioane de lei sau 25% din suma profitului defalcat”, se constată în raportul Inspecției Financiare.

Mai mult, controlorii au constatat că deficiențele și neregulile stabilite influențează direct la mărirea tarifelor la serviciile prestate populației și sunt o consecință a neasigurării principiilor unei bune guvernări și nivelul scăzut al răspunderii manageriale.

O bună parte din aceste constatări se regăsesc un an mai târziu, în 2014, în raportul de audit al Curții de Conturi, efectuat la ÎS Registru (detalii AICI).

„SRL-uri căpușă”

Baza de odihnă IT-Relax. Foto: itrelax.md

Atât Inspecția Financiară, cât și Curtea de Conturi mai notează că în condițiile situației financiare precare, Registru a trebuit să țină în spate și două SRL-uri (IT-Cafe și IT-Relax) pe care le-a fondat, dar care nu i-au adus niciodată profituri. În 2012, CRIS Registru a acordat un împrumut de două milioane de lei companiei IT-CAFE SRL, apelând pentru asta la un credit bancar contractat de la Victoriabank, cu dobânda de 13%. Inspecția Financiară a constatat că și decontările serviciilor comunale primite, IT-Cafe le efectua tot prin intermediul ÎS Registru. Concomitent, fără autorizația MTIC, Registru a transmis bunuri imobile în comodat IT -Cafe SRL, ratând astfel veniturilor în sumă de circa 500 de mii de lei doar în 2013 pentru darea în locațiune a acestor spații.

Din contul mijloacelor financiare proprii, ÎS Registru a construit Baza de odihnă „Vântuleț” din or. Vadul lui Vodă, cheltuind pentru asta circa 50 de milioane de lei, iar ulterior, în 2007, a transmis-o  companiei IT-Relax SRL. La momentul efectuării auditului Curții de Conturi, cheltuielile de întreținere a imobilelor bazei de odihnă erau acoperite din veniturile CRIS Registru, obținute din serviciile prestate populației, în timp ce IT-Relax contabiliza doar venituri din utilizarea bunurilor fondatorului.

„Constatările s-au regăsit și în raportul de auditul efectuat de către Curtea de Conturi în anul 2011, fiind înaintate unele recomandări, spre implementare, privind  «excluderea practicii de finanțare a activității neprofitabile a întreprinderilor-fiice», însă până în prezent situația a rămas neschimbată, întreprinderea suportând în continuare cheltuieli ineficiente”, se arată în raportul Curții de Conturi din 2014.

Credite bancare de sute de milioane de lei

Mai multe încălcări în administrarea ÎS Registru au fost depistate și în 2015 de către First Audit International SRL. În raportul de audit efectuat de companie  se arată că în acel an Registru a contractat o linie de credit de la Victoriabank în valoare de 100 de milioane de lei pentru 24 de luni, pentru completarea mijloacelor circulante, acoperirea cheltuielilor curente și efectuarea investițiilor. Banii au fost acordați cu o dobândă flotantă de 4,5% anual pentru suma valorificată în dolari și euro și cu o dobândă de 16% anual pentru suma valorificată în lei. La 31 decembrie 2015, soldul creditului era de 77,8 milioane de lei. Plățile aferente rambursării creditelor  și împrumuturilor a constituit în 2015 173,6 milioane de lei. La sfârșitul anului 2015, ÎS Registru avea contractate credite în valoare totală de 218 milioane de lei.

Culmea e că, potrivit auditorilor, în 2015 Registru dispunea de trei fonduri de rezervă în valoare totală de 231 de milioane de lei: Fondul de rezerve statutare (9,8 milioane de lei), Fondul de dezvoltare a activității de producere (214 milioane de lei) și Fondul de dezvoltare a societății și stimulare (7,1 milioane de lei). Tot pe parcursul anului 2015, Registru a efectuat investiții de circa 15,6 milioane de lei în IT-Cafe SRL.

Un proiect inoportun?

Pornind de la aceste constatări ale instituțiilor de control și audit, expertul economic Veaceslav Negruța, ex-ministru al Finanțelor, consideră inoportun proiectul de hotărâre privind absorbția de către ÎS Registru a Serviciului Stare Civilă, ÎS Camera Înregistrării de Stat și Camera de Licențiere.

„Registru este un manager prost. Are păcate mari, constatate atât în actele de verificare ale Inspecției Financiare, cât și în cele ale Curții de Conturi, unde vedem credite luate în situații financiare dificile pentru a plăti salariații. O parte dintre credite erau folosite pentru a credita entități afiliate întreprinderii Registru. Problemele sunt atât de gestiune generală, cât și de gestiune financiară păguboasă. Respectiv, orice porniri de acest fel, trebuie precedate de un audit sever, adăugător la Registru. Ca să nu ne pomenim că Registru încearcă să își rezolve niște probleme financiare preluând structurile statului în gestiunea sa”, ne-a declarat expertul.

Întrebat despre argumentul ghișeului unic, Negruța a precizat că acest concept, așa cum este scris în nota informativă, este deformat. „Ghișeul unic nu însemnă că trebuie să aduci totul sub acoperișul unei entități. E vorba despre un loc unde cetățeanul depune cereri, iar ulterior vine și își ridică actele după coordonări, după principiul ghișeului unic, între instituțiile statului”, explică sursa.

Veaceslav Negruța, expert Transparency International-Moldova:

„Se vede foarte clar că decizia este luată în altă parte”

„Vorbim despre o întreprindere de stat care preia funcții și atribuții ale statului. În general, nu este recomandat ca o întreprindere de stat să preia funcții și atribuții ale statului, cu atât mai mult cu perspectiva de a fi transformată în societate pe acțiuni și a trece în spațiul privat. Este riscantă această schimbare. Se vede foarte clar că decizia este luată în altă parte, iar în ghidajul acestei creaturi este interesul unor grupuri care încearcă să centralizeze mai multe baze de informații, inclusiv Camera de Licențiere. Să nu uităm că în competența ÎS Registru deja se află Registrul populației, Registrul unităților de transport. Mai dăm acolo și Camera Înregistrării de Stat, Camera de Licențiere și Serviciul Stare Civilă și se creează o mega-entitate de atribuții ale statului delegate către o întreprindere de stat. Văd mai multe riscuri din această creatură și evident nu vedem nicio expertiză anticorupție, nicio evaluare economico-financiară. Nu vedem continuarea activității în eventuala comasare a acestor entități. În plus, în cazul întreprinderilor de stat nu mai există concurs public de angajare, sunt evitate toate aceste proceduri și directorul va selecta acele cadre care îi vor fi totalmente loiale. În plus, cred că vor fi active pentru care va exista motivația că nu sunt folosite în procesul de producere a noii companii și vor fi vândute altfel decât prin proceduri transparente. Să nu uităm că achizițiile la întreprinderile de stat nu se fac conform normelor legale.”

Un proiect cu riscuri de ordin legal, financiar şi patrimonial

Într-o Notă de poziţie cu privire la cadrul legal privind activitatea întreprinderilor cu capital de stat, elaborată de Transparency International-Moldova (TI-Moldova), se arată că reprezentanţii Transparency International-Moldova şi IDIS Viitorul consideră inadmisibilă transmiterea unor funcţii/atribuţii specifice ale autorităţilor publice către întreprinderile de stat (de ex., ţinerea Registrului subiecţilor de drept, Registrului populaţiei, înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile). Practica statelor membre ale UE, precum Germania, România, Lituania, arată că evidenţa drepturilor reale, inclusiv ţinerea registrelor publice este prerogativa autorităţilor/instituţiilor publice şi nu a întreprinderilor de stat. De aceea, în proiectul Legii privind întreprinderile de stat ar trebui stabilit un termen rezonabil în care Guvernul să reorganizeze în instituţii publice întreprinderile de stat care activează în domenii ce nu pot fi activitate de întreprinzător (ÎS Registru, ÎS Cadastru, ÎS Camera Înregistrării de Stat).

În aceeaşi ordine de idei, experţii TI-Moldova și IDIS Viitorul consideră că nu ar trebui susţinută recenta iniţiativă a Guvernului de a reorganiza ÎS Registru, ÎS Camera Înregistrării de Stat, Camera de licenţiere și Serviciul Stare Civilă, astfel încât succesor de drepturi ale acestor entităţi să fie ÎS Registru. De rând cu multe neclarităţi conceptuale şi lipsa unor politici clare din partea statului în acest domeniu, acest proiect implică o serie de riscuri de ordin legal, financiar şi patrimonial. Anterior, TI-Moldova a publicat și un aviz detaliat la acest proiect de hotărâre de Guvern.

Viceministrul MTIC: „Proiectul are nevoie de îmbunătățiri”

Viceministrul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, Vitalie Tarlev. Sursa: ITU, canal YouTube

În replică, viceministrul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, Vitalie Tarlev, susține că este devreme să vorbim despre o variantă finală a proiectului de hotărâre de Guvern pe care l-a semnat. „Noi pornim de la necesitatea creării unui ghișeu unic. Am vorbit mult despre acesta și mai facem o tentativă. Ideea e nobilă. Sunt trei entități care cândva au fost împreună, ele au fost digitizate pe baza Registru. Toate trei entități dețin registre electronice. Resursa informațională se acumulează la Registru. Toate folosesc același mod de operare, aceeași locomotivă, dar administrativ stau cumva deoparte, trei entități, trei sedii. Pentru cetățeni asta este mai puțin clar”, și-a argumentat oficialul inițiativa.

Întrebat despre ce se va întâmpla cu funcționarii de stat care acum activează în cadrul unora dintre structurile care vor fi absorbite de ÎS Registru, dacă va beneficia întreprinderea de stat pe viitor de subvenții de la buget și pe ce optimizări financiare mizează statul urmare a acestei reorganizări, viceministrul MTIC a recunoscut că proiectul hotărârii de Guvern nu este definitivat și are nevoie de îmbunătățiri.

O nouă agenție de stat?

„Acum suntem la etapa de obținere a avizelor la proiect și în unele dintre acestea există obiecții legate de aceste aspecte. Una dintre propunerile făcute pe parcursul dezbaterilor este de înființare a unei Agenții de servicii publice. Este totuși devreme să vorbim despre o soluție finală. Mai suntem în căutare. Deocamdată avem o variantă iniţială și în procesul consultațiilor îl vom completa. Corect ar fi să discutăm despre acest proiect după ce el va trece toate etapele de avizare. Sunt niște chichițe ale juriștilor și eu le agreez în totalitate” a mai precizat Vitalie Tarlev.

Referindu-se la nota de poziție a Transparency International-Moldova, oficialul a precizat că a găsit acolo „poziții rezonabile” care vor fi luate în calcul. Cât privește problemele financiare și de management defectuos de la ÎS Registru, viceministrul are o altă opinie decât experții. „ÎS Registru este cel mai avansat. Din punct de vedere tehnologic, noi știm mai bine. Situația economică de la Registru e destul de stabilă. Proiectele naționale pe care le-au realizat ei, inclusiv cele care au permis liberalizarea regimului de vize și care a necesitat investiții considerabile, au fost implementate cu succes. Acolo au fost făcute optimizări drastice, economii”, ne-a răspuns oficialul.

Diana Tacu, director adjunct al Serviciului Stare Civilă:

„Nu știm nimic despre un astfel de proiect. Ceea ce ține de reformarea instituțiilor publice este responsabilă Cancelaria de Stat. Oficial, nu a parvenit niciun document în adresa instituției. Știm că va fi o reformă, dar în ce condiții, în ce va consta aceasta, care instituții vor fuziona sau vor fi reorganizate, nu știm. Noi ne aflăm în subordinea Ministerului Justiției și doar ne exercităm atribuțiile de bază și nu suntem competenți pe segmentul reformelor”.

 

Victor Cebotari, directorul ÎS Camera Înregistrării de Stat:

„Noi am susținut mereu reformele promovate de Guvern, dar trebuie să ne grăbim încet. E nevoie de o analiză concretă a situației care să ne permită să elaborăm un concept în baza căruia să intervenim în cadrul legal, în procedură. Sunt întrebări care pot să apară post-reformă. Trebuie să stabilim în cadrul discuțiilor pe marginea proiectului care este sensul și avantajele pentru cetățeni ale acestei inițiative”.

 

Veaceslav Ioniță, expert IDIS Viitorul:

„Întreprinderile de stat sunt în general anticonstituționale. Nu poate fi discriminare pe formă de proprietate. Dacă statul vrea să delege cuiva prestarea unui serviciu - anunță concurs public și cine îl câștigă acela îl prestează. Faptul că ei încearcă să optimizeze și din trei întreprinderi să creeze una, pot admite că e benefic, că are loc în contextul inițiative de reducere a instituțiilor publice, altceva e că a fost aleasă o întreprindere care are o imagine proastă pentru a se face în jurul ei optimizarea”.

Averile directorului ÎS Registru

Premierul Pavel Filip, alături de Serghei Răilean, director al ÎS Registru 

Toate încălcările constatate în rapoartele Curții de Conturi, Inspecției Financiare și companiei de audit redate mai sus au fost comise în perioada în care CRIS Registru a fost administrată de actualul director Serghei Răilean. Fostul director financiar al Tutun-CTC a ajuns la Registru la scurt timp după ce Pavel Filip, anterior director al Tutun-CTC, a preluat conducerea MTIC. Răilean a fost desemnat, în martie 2011, câștigător al unui concurs pentru funcția de director al ÎS Registru care a fost criticat de presă și societatea civilă.

Directorul întreprinderii de stat ridică un salariu lunar care în 2015 era de peste 28.000, potrivit unui răspuns oferit de companie la o solicitare adresată de Transparency International-Moldova.

În cei șase ani de administrare a întreprinderi de stat, au crescut considerabil și proprietățile soților Răilean. După ce, la sfârșitul anului 2010, soții Serghei și Ana Răilean și-au procurat o casă luxoasă în sectorul Buiucani al Capitalei, pe care o estimează la prețul de 1,2 milioane de lei, în 2012, ei au achiziționat o mașină nouă KIA Sorento,la prețul de 200 de mii de lei. În 2015, soția lui Răilean a înstrăinat automobilul la același preț cu care l-a procurat și, adăugând încă 200 de mii de lei, și-a cumpărat o mașină similar nouă, plătind pentru ea 400 de mii de lei.  

Casă nouă în mahalaua premierului

Tot în 2015, soacra lui Serghei Răilean, Ludmila Purcel, medic pediatru din Cricova, mun. Chișinău, a procurat o casă cu teren aferent de șase ari, tot în sectorul Buiucani al Capitalei, pe str. G. Călinescu. Imobilul este situat într-un cartier de lux. Potrivit siteurilor de anunțuri, un lot de patru ari în această locație costă astăzi circa 35.000 de euro. În decembrie 2016, după ce soacra șefului de la Registru a obținut autorizații de demolare a casei și a construcțiilor auxiliare de pe teren și le-a demolat, terenul a fost transmis în proprietatea soților Răilean. Contractul de vânzare-cumpărare a fost semnat la doar două zile după înregistrarea la Cadastru a documentelor de demolare a construcțiilor de pe lot, pe 28 decembrie 2016.

În prezent, pe acest teren este ridicată o casă nouă, cu acoperiş plat, în stil high-tech. Construcția seamănă izbitor de mult cu vila premierului Pavel Filip, situată în același cartier, la o distanță de nici o sută de metri.

Casa lui Serghei Răilean din 2010, casa pe care directorul ÎS Registru o construiește în mahalaua premierului și casa prim-ministrului Pavel Filip

 Un proiect bazat pe interese?

Surse din cadrul Guvernului ne-au dezvăluit că Serghei Răilean l-ar fi cununat în vara anului trecut pe fiul mai mare al premierului Pavel Filip. Nunta lui Iulian Filip, organizată în unul dintre cele mai luxoase hoteluri din Capitală, a fost ținută departe de ochii presei. Aleasa inimii fiului premierului este Nicoleta Eni, fiica unor oameni de afaceri din Republica Moldova.  

Am încercat să obținem un comentariu din partea lui Serghei Răilean referitor la proiectul hotărârii de Guvern, criticile aduse situației financiare de la ÎS Registru, ultimele achiziții și relațiile apropiate cu premierul Pavel Filip, dar directorul întreprinderii nu a răspuns nici la telefonul de serviciu, nici la mobil. Secretara lui Răilean ne-a comunicat că acesta se află în deplasare. Am adresat aceleași întrebări prin intermediul Serviciului de presă al întreprinderii și am primit următorul răspuns: „La moment, proiectul Hotărârii de Guvern cu privire reorganizarea unor persoane juridice este transmis pentru definitivare și analiză suplimentară. În acest sens, a fost actualizată și secțiunea Consultări publice a paginii oficiale MTIC”.

Întrebat dacă proiectul Hotărârii de Guvern ar fi putut fi influențat de relația de prietenie dintre premierul Pavel Filip și directorul CRIS Registru, Serghei Răilean, vicepremierul MTIC, Vitalie Tarlev ne-a răspuns: „Dumneavoastră ce reacție așteptați de la mine? Asta nu ține de activitatea mea. Nu pot spune nici da, nici nu. Nimic. Adresaţi-mi întrebări la care eu din oficiu trebuie să vă răspund”.

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii