Integritate

Afacerea cu deputați: cine sunt transfugii gata să voteze candidatul PD la funcția de premier

Cei 14 deputați au făcut anunțul într-o conferință de presă. Sursa foto: Moldpres
Autor: Anticoruptie.md
13/01/2016 12954

14 deputați au părăsit PCRM la sfârșitul anului trecut, anunțând că nu mai vor să facă jocurile formațiunii care i-a adus în Parlament. Transfugii s-au reunit în Platforma social-democratică "Pentru Moldova", iar prima întâlnire oficială au avut-o cu Vlad Plahotniuc, reîntors în politică pentru a deveni candidatul PD la funcția de premier. Toți 14 au pus umărul la crearea majorității parlamentare, fiind gata să-l voteze pe controversatul om de afaceri la șefia Executivului. Curios este însă faptul că legiuitorii, împreună cu colegii lor rămași în fracțiunea PCRM și liberal-democrații, au votat în februarie 2013 pentru lichidarea funcției de prim-vicepreședinte al Legislativului, post pe care îl ocupa Vlad Plahotniuc. Tot la sfârșitul anului, foștii comuniști au cerut Curții Constituționale să anuleze decretul președintelui Nicolae Timofti de desemnare a candidaturii lui Ion Sturza pentru funcția de prim-ministru, lipsind de la ședința la care urma să fie pus în dezbatere programul de guvernare propus de acesta. Anticoruptie.md a realizat portretele transfugilor din PCRM și vă propune să vă amintiți despre ascensiunea lor în politică, să aflați ce averi și afaceri dețin, dar și în ce dosare penale au figurat fie unii dintre ei, fie apropiații lor. 

Alexandr Bannicov

Alexandr Bannicov este unul dintre milionarii declarați din Parlament. Pentru anul 2014, deputatul a avut un venit de circa 1,5 milioane de lei. Parlamentarul este asociat în trei firme, în fiecare cu o cotă de 25%, printre acestea și Tina SRL, care deține o rețea de magazine de electrocasnice și veselă. Curios este faptul că această firmă este fondatoarea altor 20 de companii.

Foto: pcrm.md

Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anterior că firma Betalan, fondată de copiii și soția lui Bannicov, arendează 30 de hectare în Ocolul Silvic Ghidighici. Terenul nu se regăseşte însă în declaraţia deputatului cu privire la venituri şi proprietăţi. În baza de date a Moldsilva, la capitolul contacte ale persoanelor care închiriază pădurea din Ghidighici este indicat un număr de telefon fix. La acest număr au răspuns angajaţii firmei Tina, şi nu cei de la Betalan, cea cu care Moldsilva semnase contractul de arendă, potrivit investigației CIJM. 

Alexandr Bannicov este deputat din 2010, fiind membru al Comisiei agricultură şi industrie alimentară din Parlament. Anterior, în timpul Guvernului Tarlev și Grecianîi a fost directorul Departamentului de Privatizare, dar și director al Agenției Funciare și Cadastru. Mai mulți ani în urmă, Curtea de Conturi a constatat că în perioada 2004-2006, instituția condusă de Bannicov nu a efectuat un control adecvat asupra asigurării integrităţii patrimoniului public. Astfel, dacă la 24 noiembrie 2006 proprietatea transmisă în gestiune constituia 20,5 milioane de lei, la 2 iulie 2007 valoarea acesteia s-a micşorat până la 10,8 milioane de lei. În 2007 Alexandr Bannicov a fost criticat şi de Vasile Tarlev pentru că acesta nu a elaborat un sistem eficient de control la nivel central al utilizării terenurilor, inclusiv celor agricole, cu toate formele de proprietate. Tocmai din aceste motive parlamentarul a ajuns în 2010, în lista neagră a candidaților la funcția de deputat, întocmită de Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat din care face parte și Centrul de Investigații Jurnalistice.

Deputatul pare a fi șantajabil cu un dosar penal pornit pe numele fiului său, Alexandr Bannicov. În iunie 2014, tânărul în vârstă de 27 de ani, împreună cu un alt bărbat, au fost reținuți de angajații Brigăzii cu Destinație Specială “Fulger” și procurori, fiind suspectați de trafic cu substanțe narcotice. “Este un dosar încurcat şi complex, pentru că e vorba de o reţea mare de persoane implicate. Identitatea unora încă urmează a fi stabilită. Alexandr Bannicov, alături de alte persoane, are statut de învinuit", ne-a spus procurorul Artur Sârcu.

Deputatul mai deține trei imobile (două apartamente și o vilă – n.r.) în valoare totală de peste două milioane de lei și un teren. Parlamentarul a mai declarat trei automobile în valoare de peste 300.000 de lei. La alegerile parlamentare din noiembrie 2014, legiuitorul a donat PCRM 50.000 de lei, la fel și tatăl său, Ivan Bannicov. În 2008, pe când deținea funcția de director al Agenției Relații Funciare și cadastru, Vladimir Voronin, preşedintele de atunci al ţării, l-a decorat cu medalia „Meritul Civic”. 

Anatolie Zagorodnîi

Și Anatolie Zagorodnîi are imaginea șifonată. La alegerile parlamentare din 2009 şi 2010, numele deputatului a figurat în lista candidaţilor cu probleme de integritate, făcută publică de Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat.

Foto: jurnal.md

Zagorodnîi a fost inclus în lista neagră pentru că a utilizat poziţia de serviciu în interes personal şi de partid. „Deşi i-au fost alocate de la stat două loturi pentru construcţie, a obţinut spaţiu locativ foarte mare într-un cămin destinat angajaţilor bugetari fără locuinţă. A favorizat rude apropiate la obţinerea unor beneficii. În perioada alegerilor locale din 2007, a solicitat autorităţilor publice locale să acorde ajutoare materiale din Fondul de rezervă unor persoane, care, în realitate, nu erau defavorizate. Deputatul A. Zagorodnîi a semnat şi promovat proiecte de legi calificate de specialişti ca fiind supuse riscului de coruptibilitate şi care pot leza interesul public, între care cele privind privatizarea Air Moldova, a Complexului Hotelier Codru, a Cantinei Aparatului Guvernului şi a CET-urilor", potrivit constatărilor ICPC.

În 2009, reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au relatat despre faptul că deputatul comunist Anatolie Zagorodnîi şi-a făcut o locuinţă în stil european cu patru camere şi toate comodităţile în căminul Consiliului raional Hânceşti, din strada Chișinăului, 17, ocupând o suprafaţă de circa 100 de metri pătrați. În acest spaţiu ar fi putut locui cel puţin două sa trei familii din cele 70 ale tinerilor specialişti din sectorul bugetar, care, la acel moment, erau pe listele de aşteptare ale Consiliul raional pentru a primi o locuință. Tot Consiliul raional i-a repartizat și un lot în Hâncești pentru construcția casei, pe care deputatul l-a vândut la preț de piață. Tot el a favorizat rude ca să obţină ajutoare materiale de la Întreprinderea pentru Silvicultură „Hânceşti-Silva”.   

În inuarie 2013, comunistul Zagorodnîi a condus Comisia parlamentară care a cercetat cazul morţii omului de afaceri Sorin Paciu, rănit mortal la vânătoarea din decembrie 2012 la care au participat mai multe persoane cu funcţii publice, apropiate Partidului Democrat. Vânătoarea, despre care MAI a declarat că a fost una ilegală, a generat atunci disensiuni între liderii alianţei de guvernare, dar şi demisia mai multor oficiali, printre care şi cea a procurorului general Valeriu Zubco. Din 2005, de când este deputat, Anatolie Zagorodnîi a avut doar venituri din salariul de parlamentar. În declarația pe avere din 2012, Anatolie Zagorodnîi a declarat un automobil Mercedes 320 cu valoarea de 10.000 de lei (aproximativ 500 de dolari – n.r.), valoare mult sub prețul de piață al acestui automobil.   

Boris Golovin

Boris Golovin este la primul mandat de deputat, anterior fiind viceministru al Sănătății în Guvernul Grecianîi și consilier municipal. În Consiliul municipal Chișinău, Boris Golovin a fost preşedinte al fracţiunii PCRM.

Foto: moldnews.md

În mai 2010, Centrul Național Anticorupție a deschis pe numele lui Boris Golovin un dosar penal. Funcționarul era suspectat că, pe timpul când deținea funcția de viceministru al Sănătății, a autorizat cumpărarea frauduloasă pentru instituțiile medicale din Moldova a opt instalații de radiodiagnostic digital. Ofițerii Anticorupție au descoperit că aparatele nu corespundeau parametrilor incluși în actele prin care s-a perfectat tranzacția. Astfel, prejudiciul adus bugetului, anunțat atunci de oamenii legii, ar fi fost de 35 de milioane de lei.

Tot în 2010, în februarie, potrivit unei informații a CCCEC (actualul CNA), în acest caz a mai fost deschis un dosar penal, pe numele firmei care a livrat aparatajul, S&T Mold SRL. Cauza a fost pornită „pe faptul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere la realizarea instalațiilor radiologice cu trei locuri de muncă DuoDiagnostic Digital, prin care bugetul a fost prejudiciat în proporții deosebit de mari”. Un an mai târziu, la 24 februarie 2011, Procuratura Anticorupție a ajuns la concluzia că factorii de decizie ai firmei nu au comis nimic ce ar întruni elemente de infracțiune și au dispus încetarea urmăririi penale.

La fel, cauza deschisă împotriva factorilor de decizie de la Ministerul Sănătății nu s-a soldat cu rezultate. Inițial a fost scos de sub acuzare Boris Golovin. Ulterior, potrivit unei note informative a Centrului Național Anticorupție, la 30 noiembrie 2011, printr-o ordonanță a procurorului, a fost dispusă “suspendarea termenului de urmărire penală pe caz, din motivul neidentificării persoanei care poate fi pusă sub învinuire”. Experți în Drept susțin că astfel de motive pentru suspendarea urmăririi penale pot fi invocate doar dacă persoana bănuită de comiterea infracțiunii a decedat. 

Actualmente deputatul este şi profesor la Colegiul Naţional de Medicină şi Farmacie şi la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Totodată, conduce Asociația Diabeticilor „Prodiab”. Pe timpul când deținea funcția de consilier municipal, Boris Golovin a fost criticat dur și acuzat că ar orchestra din umbră reforma spitalicească în muncipiul Chișinău și că ar avea interese personale la comasarea unor spitale din Chișinău. Fracțiunea sa a votat de mai multe ori decizii în conflict de interese, prin care Asociația diabeticilor a obținut în locațiune un imobil din strada Vlaicu Pârcălab, 55 (fostul sediul al postului de radio Antena C), dar și încăperi din str. Vasile Alecsandri 103 lit. A (subsol, etajul 1). De asemenea, Boris Golovin a favorizat crearea Centrului Municipal de Diabetologie în baza spitalului extins „Sf. Arhanghel Mihail”. Fracțiunea pe care o conducea Boris Golovin a făcut de mai multe ori alianță cu fracțiunea PL atunci când s-au luat decizii suspectate de tranzacționism, cum ar fi alocarea imobilului din strada N. Iorga, 15, pentru sediul PL, dar și pentru ca Partidul Comuniștilor să privatizeze lotul aferent sediului central din strada N. Iorga, 11. Consilierii din PLDM susțineau atunci că prin deciziile respective s-a comis un atac raider asupra proprietății municipale. CNA și Procuratura Anticorupție au anunțat că au pornit anchete penale, dar până în prezent nu se cunoaște cum au evoluat. 

La sfârșitul anului 2015, Boris Golovin a fost selectat în urma unui concurs cu un singur concurent organizat de Ministerul Sănătății pentru ocuparea funcției de director la Centrul Național de Medicină Urgentă Prespitalicească. Crearea, în iulie 2015, a noii instituții ca parte a reformării Serviciului de Urgență din Moldova, a fost criticată de experți independenți în politicile de sănătate. Boris Golovin îi va lua locul unui membru al PD, Iurie Crasiuc, care a îndeplinit interimatul acestei funcții de la deschiderea Centrului. Aceasta este singura instituție din țară care preia și gestionează apelurile de urgență medicală.

În 2008, Golovin a fost decorat de preşedintele Voronin cu medalia „Meritul Civic”, pentru merite în dezvoltarea ocrotirii Sănătăţii, contribuţie la perfecţionarea procesului curativ-profilactic şi activitate metodico-organizatorică prodigioasă. Boris Golovin declară că deţine un apartament în Chişinău, un garaj şi o vilă în Rezina, și două terenuri. El are un automobil Wolkswagen Sharan din 2008 şi conturi bancare de peste 190.000 lei şi 1.000 de euro. El mai indică că este asociat la Compania cu profil stomatologic Amdent-BV SRL. În ultimii doi ani (2013-2014), venitul deputatului a fost de 124.000 de lei. În campania electorală din 2014, Boris Golovin a donat 27.000 de lei, potrivit raportului financiar al PCRM.

Anatolie Gorilă

Anatolie Gorilă este unul dintre deputații despre care putem afirma că, oficial, s-a îmbogățit odată cu obținerea mandatului de deputat. În ultimii ani acesta și-a cumpărat vilă, apartament, dar și două mașini. Anatolie Gorilă a candidat pentru prima dată în alegerile parlamentare pe lista PCRM în scrutinul din 5 aprilie 2009, fiind pe locul 42. La acel moment, el era consilier raional la Cahulб după ce anterior ocupase funcția de vicedirector al Serviciului Grăniceri. La alegerile din iulie 2009 s-a aflat pe poziţia 53, iar la anticipatele din 2010 a urcat pe locul 25. În 2014 era deja pe poziţia 17 în lista electorală a PCRM.

Foto: ziuadeazi.md

În declarația de venituri pentru anul 2014 deputatul a arătat că are împreună cu soția un venit anual de circa 470.000 de lei, bani proveniți din salarii, deponente bancare și premii. În afară de salariul de deputat, Anatolie Gorilă are și o pensie lunară de peste 8.000 de lei de la Ministerului Afacerilor Interne.

Din declarațiile de venituri reiese că cele mai multe investiții în bunuri imobile și mobile au fost făcute de deputat în anii 2012-2013. Astfel, în 2012 familia s-a ales cu o mașină și un apartament. Un an mai târziu, în 2013, Anatolie Gorilă și-a cumpărat o vilă de 56 de metri pătraţi, un teren și un alt automobil.

Astfel, în prezent, familia Gorilă deține două apartamente și o vilă, dar și un teren de 0,0678 hectare. În afară de aceasta, deputatul are două automobile - un BMW produs în anul 2002 şi un Mitsubishi Pagero din 2007. Anatolie Gorilă a cumpărat BMW-ul în 2012 cu 100.000 de lei, iar Mitsubishi în 2013, indicând că a achitat pentru acesta doar 5.000 de lei, cu toate că preţul de piaţă se ridică la câteva mii de euro.

De menționat că în momentul când a intrat în politică, deputatul a indicat un venit de 96.000 de lei, bani proveniți din salariul de consilier raional, depuneri la instituțiile bancare și pensie. În 2010, familia avea un apartament cu două camere, cu suprafața de 80 de metri pătrați, estimat la 400.000 de lei. Din declarațiile depuse în anii următori reiese că Anatol Gorilă mai avea la acel moment un apartament în Chișinău, achiziționat în anul 2008.

Deși, potrivit declarației de venit, are două apartamente și o vilă, Anatolie Gorilă este unul dintre cei 49 de deputați care au solicitat în anul 2013 „examinarea posibilității identificării unui lot de pământ pentru construirea unui bloc locativ pentru asigurarea deputaților cu spațiu locatv din cont propriu”. Alături de alți colegi de partid, Anatolie Gorilă a fost inițiatorul proiectului hotărârii privind sărbătorirea aniversării a 655 de ani de la întemeierea Statului Moldovenesc, proiect respins de majoritatea parlamentară. Totodată, a înaintat, alături de alți deputați, mai multe moțiuni de cenzură pentru Minsterul Educației, condus în acel moment de Maia Sandu, dar și pentru Ministerul Afacerilor Interne. Alături de alți colegi din fracțiunea comuniștilor a cerut demisia Guvernului Streleț.

Igor Vremea

Igor Vremea a candidat pentru prima oară la alegerile din 5 aprilie 2009, fiind pe locul 27. La scrutinul din iulie 2009 era deja pe locul 21, iar la alegerile din 2010 – pe locul 45. În cadrul campaniei electorale din noiembrie 2014 a fost inclus pe listă cu numărul 14. A fost consilier al preşedintelui Republicii Moldova în problemele juridice în perioada guvernării comuniste. În Legislativ, un timp a fost vicepreşedinte al Comisiei juridică, numiri și imunități, iar apoi preşedinte al Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică. Timp de câteva luni a fost membru al Comisiei Electorale Centrale.

Foto: privesc.eu

În declaraţiile de venit pentru anii 2011-2012, Igor Vremea arată salariile sale de deputat şi din activitatea didactică (304.000 de lei) plus salariul soţiei (aproximativ 55.000 de lei), dar şi anumite proprietăţi. Între anii 2013-2014 veniturile totale ale familiei au constituit peste 600.000 de lei. Deputatul are un automobil Nisan X Trail în valoare de 12.500 de euro, cumpărat până la venirea în Parlament – în anul 2007. În declaraţie mai apare o casă de locuit nefinalizată cu suprafaţa de 198 de metri pătrați şi un lot de patru ari, dobândit încă în 2004. În declarația pentru anul 2014, Igor Vremea a arătat că a contractat un credit în lei pe care urma să îl restituie pe parcursul anului. Și numele lui Igor Vremea se regăsea pe lista depusă de Parlament la Primăria Chişinău, în care a cerut identificarea unui teren pentru construirea unui bloc locativ pentru aleșii poporului.

Corneliu Mihalache

Corneliu Mihalache este suspectat că în toată activitatea sa, inclusiv cea de funcționar public, a făcut partizanat politic, favorizând Partidul Comuniștilor. El este politolog, însă, de-a lungul anilor, a condus diverse instituții de presă apropiate comuniștilor, una dintre acestea fiind publicația „Puls”, unde a fost redactor, și care era considerată organul de presă al Uniunii Tineretului Comunist din Moldova. Din această poziție, în anul 2006, la numai 34 de ani, Mihalache face un salt spectaculos – este ales președinte al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, cu votul a șase din cei nouă membri ai CCA. Presa scria atunci că Mihalache a trebuit să renunțe la statutul de membru al PCRM. La mai puțin de un an, a fost demis, fiind acuzat de colegi că a ascuns de ei informații oficiale și că făcea declarații politice în favoarea PCRM. Acesta a rămas membru al CCA până în noiembrie 2012. În toamna anului 2010, Mihalache făcea parte din Coaliția pentru Control Civic, apropiată Partidului Comunistilor și care era o clonă a Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte. Mihalache este suspectat că în toți cei șase ani, cât a fost membru CCA, a făcut partizanat politic, a votat decizii cu interes și la sfârșit de mandat era cât pe ce să fie demis pentru declarații politice, însă inițiativa, lansată de un deputat liberal, nu a trecut în Parlament.

Foto: Radio Chişinău

În fotoliul de deputat, Corneliu Mihalache vine după alegerile din noiembrie 2014 din postul de redactor-șef al ziarului „Nezavisimaia Moldova”. În declarația de avere depusă la Comisia Electorală Centrală, el arată că, în ultimii doi ani, a câștigat un salariu de peste 111.000 de lei. Alte 80.000 le-a obținut din vânzarea unui teren. Totodată, a primit o indemnizație de șomaj - peste 10.000 de lei. Acum un an, Mihalache a confirmat pentru Moldova Curată că a fost șomer câteva luni - după plecarea de la CCA și până la angajarea la „Nezavisimaia Moldova”. În declarația depusă la CEC, el a ascuns că are casă și active în bănci. Acestea apar abia în declarația depusă la validarea mandatului de deputat. Aici el indică un salariu de 14.000 de lei de la „Nezavisimaia Moldova”, o indemnizație de șomaj de la CTAS Ciocana de peste 12.600 de lei și o indemnizație unică de la CCA de 4.900 de lei, precum și o locuință în mun. Chișinău de 71,1 metri pătrați, care a fost cumpărată în anul 2010 și deținută în proprietate privată în două cote-părți, cu o valoare cadastrală de 979,2 lei fiecare. Surse apropiate lui Mihalache spun că acesta are casă în orașul Vadul-lui-Vodă, el având aici și viza de reședință. În aceeași declarație, mai sunt indicate active bancare simbolice, de zece dolari, trei sau 53 de lei, începând cu anul 2007.

În declarația de avere pentru anul 2014 apare deja și venitul soției – un salariu anual de 8.165 de lei de la Direcția pentru protecția drepturilor copilului din sectorul Râșcani al Capitalei, iar salariul său de deputat a fost de peste 40.000 de lei. Mihalache mai indică un credit bancar în sumă de 6.799 de lei, cu o dobândă de 12%, ce are scadența în luna mai 2015. În toate declarațiile de avere, Mihalache scrie că nu are mașină. Deși veniturie sale par modeste, Mihalache se numără printre donatorii în campania PCRM pentru alegerile locale din iunie 2015. El a scos atunci din buzunar 10.000 de lei, arată raportul financiar al formațiunii.

Cât despre activitatea parlamentară, Mihalache nu s-a remarcat aproape deloc, decât într-o ședință la care a fost surprins de un fotograf că se juca pe telefon în Clash of Clans, în loc să participe la dezbateri, precum și într-un schimb de replici, în timpul alegerii membrilor CCA, cu socialistul Vlad Bătrîncea, care l-a acuzat pe Mihalache că a devenit avocatul dictatorilor, dar și atunci când a părăsit PCRM și s-a alăturat Platformei Social-Democrate „Pentru Moldova”. Până acum, Mihalache a inițiat opt proiecte legislative, inclusiv Moțiunea de cenzură prin care a fost dat jos Guvernul Streleț.

Galina Balmoș

Foto: noi.md

Galina Balmoș a fost aleasă deputat pe listele PCRM în anul 2005 şi a fost numită secretar al Comisiei juridice numiri şi imunităţi, acum fiind membră a Comisiei drepturile omului şi relaţii interetnice. Este fostă profesoară de limbă română la un liceu din Străşeni. În perioada 2007-2009 a ocupat fotoliul de ministră a Protecţiei sociale, familiei şi copilului, în cabinetele Vasile Tarlev 2 şi Zinaida Greceanîi.

Devenind deputată, Galina Balmoș, care până în 2010 nu deținea decât un apartament cu două camere în oraşul Străşeni, a declarat în 2013 un apartament de 67 de metri pătraţi, dobândit un an mai devreme, și o Toyota Corolla produsă în 2005, pe care o conduce, prin comodat, tot din acel an. În 2014, Balmoş a obţinut circa 290.000 de lei din activitatea de deputat şi deţine un cont bancar. Într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice, reporterii dezvăluiau că în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din noiembrie 2014, Balmoş s-a regăsit printre susţinătorii financiari ai PCRM, vărsând în puşculiţa formaţiunii 30.000 de lei.

Sergiu Stati

Doctorul în istorie şi fostul ambasador Sergiu Stati este deputat pe listele Partidului Comuniştilor din anul 2010, precum şi vicepreşedinte al Comisiei politică externă şi integrare europeană. Anterior, a mai fost deputat în Legislatura 2005-2009, la fel ca exponent al PCRM, iar în 2008, Vladimir Voronin, pe atunci preşedintele ţării, l-a angajat consilier în probleme politice. În anii 2006-2008, a ocupat fotoliul de ambasador al Republicii Moldova în Ucraina, iar în perioada mai-noiembrie 2009 a fost ambasador în Turcia. Din 2005 până în 2007, a fost membru în delegația Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Foto: noi.md

Pe 30 mai 2013, în cadrul şedinţei parlamentare de alegere a preşedintelui Legislativului, Stati a fost înaintat drept candidat de către fracţiunea PCRM, în timp ce fracţiunea Partidului Democrat îl propusese pe Igor Corman. În anul 2010, fiind candidat la funcţia de deputat, Sergiu Stati se arăta convins că va rămâne în echipa PCRM. „Am o poziție foarte clară. Am fost și voi rămâne în echipa Partidului Comuniștilor, care este o echipă extraordinară”, declara atunci parlamentarul pentru unimedia.md.

De-a lungul anilor, Stati a trecut în declaraţiile sale de avere doar un apartament de 50 de metri pătraţi aflat în Chişinău, cumpărat în 1997 şi cu o valoare cadastrală actuală de aproape 278.000 de lei. Tot ce s-a schimbat în declaraţiile sale a fost venitul din activitatea de legislator, care a crescut treptat, până la 226.653 de lei în 2014. De altfel, în repetate rânduri Stati a fost catalogat de presă drept cel mai sărac deputat din Parlament.

Elena Gudumac

Elena Gudumac, originară din Glodeni, este de profesie pedagog. Anterior a fost manager în domeniul administraţiei publice, fostă asistentă a unui deputat și prim-secretar al Comitetului raional PCRM din Glodeni. Este deputată după ce, în februarie 2015, Ion Tomai a renunțat la mandat și a rămas în funcția de președinte al raionului Ocnița. Dacă este să comparăm declarațiile pe venit și interese depuse anterior la Comisia Electorală Centrală și cele depuse recent la Comisia Națională de Integritate, rezultă că în ultimii ani, Elena Gudumac și-a sporit semnificativ averea, uitând să menționeze câteva detalii. Dacă în declarația pentru anii 2008-2009, depusă la CEC înaintea alegerilor parlamentare din 2010, Elena Gudumac raporta că are doar o casă de locuit la Glodeni și o mașină de model Toyota Avensis fabricată în 2004, în următoarea declarație, pentru anul 2012, depusă la CNI, deputata indica deja că are șase terenuri, toate pe numele soțului – Oleg Gudumac – două terenuri intravilane, achiziționate în 1990 și 2011.

Foto: hr.un.md

Anul 2011 pare profitabil pentru familia Gudumac. Astfel, în afară de terenul intravilan, în 2011, prin contracte de donație, soții Gudumac intră în posesia altor patru terenuri agricole, cu o valoare cadastrală de circa 30.000 de lei și a unei case de locuit de 82,7 de metri pătrați, evaluată la doar 28.000 de lei. Tot în declarația din 2012 apare și un alt imobil, de 18 metri pătrați, cu o valoare de 10.000 de lei, cumpărat în 1990, pe care Elena Gudumac a uitat să-l raporteze în declarația de venit precedentă. De asemenea, dispare din declarația de venit mențiunea despre automobilul de model Toyota Avensis, inclus în declarația precedentă, fără a indica eventuale venituri încasate din vinderea bunului mobil. În schimb, în declarația de avere din 2012 apare un alt automobil, de model Volkswagen Passat, procurat în 2011 cu 81.000 de lei. La capitolul venituri, în 2012 familia Gudumac a încasat circa 45.000 de lei de la locurile de muncă.

Acestea s-au dublat în 2013, când soții Gudumac au încasat de la locurile de muncă 100.000 de lei cumulativ. La acestea se adaugă suma de 50.000 de lei, încasată de Elena Gudumac de la Consiliul raional Glodeni – indemnizație de consilier și de la Cancelaria de Stat – prin hotărârea instanței de judecată, ca despăgubire pentru muncă forțată. Dacă la capitolul terenuri și bunuri imobile lucrurile au rămas neschimbate, la capitolul bunuri mobile apare un nou tip de automobil și lisește cel vechi, la fel fără a fi indicate eventuale venituri încasate din vinderea mașinii. Astfel, în declarația de avere pentru 2013 apare un automobil de model Mitsubishi Outlander, fabricat în 2007, procurat în 2013 cu 97.000 de lei, adică aproape întreg venitul salarial al soților Gudumac pentru un an de zile.

În declarația depusă la CEC înainte de alegerile parlamentare din 2014, Elena Gudumac raportează venituri salariale pentru ultimii doi ani de 110.000 de lei, o casă, un garaj și un lot de pământ. De asemenea, deputata precizează că are un automobil de model Mitsubishi Outlander, doar că anul fabricării este indicat deja 2008, nu 2007 ca în declarația precedentă. În declarația de avere din 2014, depusă la CNI, Elena Gudumac indică același automobil, doar că anul fabricării apare ca 2010, iar anul dobândirii – 2014, deși mașina figurează și în declarația din 2013. De această dată, suma cu care ar fi fost procurat bunul mobil este de 135.000 de lei – asta deși în 2014, soții Gudumac au avut venituri totale de doar 112.000 de lei.

Soțul Elenei Gudumac, Oleg Gudumac, a fondat, în 1994, Întreprinderea Individuală „Ovidiu Gudumac”, specializată în comerț. Firma lipsește în toate declarațiile de avere și interese ale deputatei. Deși a fost radiată pe 30 iulie 2015, întreprinderea încă făcea subiectul declarării în momentul în care au fost completate declarațiile. O altă firmă, Licorent-Agro SRL, la care este angajat Oleg Gudumac în calitate de agronom-consultant, a câștigat două licitații organizate de instituții școlare din raioanele Râșcani și Drochia, în valoare de 110.000 de lei, pentru livrarea semințelor de floarea-soarelui

Petru Porcescu

Petru Porcescu, inginer-cadastral şcolit la Inststitutul Agricol din oraşul Lvov, Ucraina, a ajuns deputat în Parlament după ce a candidat cu numărul 13 pe lista PCRM la alegerile parlamentare din noiembrie 2014. De fapt, Porcescu a mai candidat la fotoliul de deputat şi în 2009, apoi în 2010, având numărul 44 pe lista electorală a PCRM. Atunci Porcescu a renunţat la mandatul de deputat în favoarea funcţiei de vicepreşedinte al raionului Străşeni.

Foto: unimedia.md

Cele mai controversate informaţii despre activitatea lui Porcescu ţin de perioada când acesta a ocupat funcţia de director general al Tutun-CTC, pe care a deţinut-o începând cu luna martie 2002. Deşi s-a aflat la şefia Combinatului mai puţin de un an, Petru Porcescu a reuşit să-şi construiască o casă în oraşul Străşeni. Jurnal de Chișinău a scris că la construcţia locuinței аu lucrat şi subalterni de-ai săi. În această perioadă, Porcescu a ridicat un salariu de circa 52.000 de lei. Acesta a fost temeiul pentru care Petru Porcesu a fost vizat într-un raport al Curţii de Conturi, pentru că ar fi primit salariu majorat neîntemeiat, contrar Regulamentului cu privire la salarizarea conducătorilor întreprinderilor de stat.

Porcescu a fost înlăturat de la conducerea Tutun-CTC la 10 februarie 2003, pe motiv că întreprinderea a înregistrat pierderi enorme. Însă la doar zece zile de la demitere, Petru Porcescu a dat o petrcere de zile mari cu ocazia jubileului de 50 de ani, iar şefa sidicatelor de la Tutun-CTC i-a înmânat cheile de la un apartament сu trei camere în Capitală. Asta în condiţiile în care acţionarii de la combinat nu-şi primeau dividendele, iar muncitorii salariile.

Mai mult, Petru Porescu a fost desemnat bussinesmanul anului 2002. Vladimir Voronin, președintele statului în acea perioadă, i-a asigurat lui Petru Porcescu o altă funcţie, cea de prefect al Judeţului Chişinău, pe care o deţine până la revenirea la raioane. Mai târziu, Petru Porcescu a avut mai multe posturi în Consiliul raional Străşeni. Oricum, Vladimir Voronin nu a uitat de „meritele” lui Porcescu şi în 2008 l-a decorat cu medalia „Meritul Civic” „pentru muncă prodigioasă în complexul agroindustrial şi în organele administraţiei publice locale şi contribuţie la dezvoltarea social-economică a raionului Străşeni”. 

Potrivit declaraţiei de avere, Petru Porcescu trăiește doar din salariu şi pensie. În declaraţia de avere pentru anul 2009 acesta indica un venit anual de 93.000 de lei din salariu. De asemenea, a declarat două apartamente în Chişinău, unul de 87, iar altul de doar 21 de metri pătraţi, două automobile şi un teren intravilan de șase ari în oraşul Străşeni. Pentru anul 2014, Petru Porcescu indică acelaşi venit de 93.000 de lei şi pensia de 72.000 de lei. La fel, sunt indicate cele două apartamente din Chişinău. La capitolul bunuri mobile, deputatul declară doar un automobil din cele două şi mai declară un mini tractor. Deputatul a mai scris că, în 2014, a procurat un teren agricol de zece ari şi că în acelaşi an a deschis un cont bancar în care a depus suma de 111.000 de lei. Deşi presa a scris în repetate rânduri că acesta are în proprietate o casă în Străşeni, imobilul nu figurează în declaraţia de avere.

În anul 2015, deputatul Porcescu este coautorul a zece iniţiative legislative, patru din care se referă la sistemul agricol. Fostul vicepreşedinte al raionului Străşeni, ajuns deputat, reuşeşte să obţină scutirea de taxe vamale la importul a două staţii de epurare destinate proiectului „Construcția stațiilor de epurare a apei la Tabăra de odihnă pentru copii «Codru», Școala specială și căminul din orașul Strășeni”. Petru Porcescu este şi unul din sponsorii oficiali ai PCRM în campania electorală din 2014, oferind 20.000 de lei.

Victor Mîndru

Ascensiunea politică a lui Victor Mîndru a început în 2001, odată cu venirea la putere a PCRM. Originar din satul Boşcana, raionul Criuleni, în anul 1981 absolveşte facultatea de electorfizică a Universităţii Tehnice din Chişinău şi este repartizat la Uzina „Signal” din Capitală, unde lucrează timp de 19 ani  şi avansează până la funcţia de director-adjunct. Membru activ al PCRM, în 2004 Victor Mîndru ajunge membru al Comitetului Central PCRM, în 2008 - Secretar Executiv al CC PCRM, iar în anul 2007 este numit în funcţia de şef al Aparatului Comitetului Central al PCRM.

Foto: pcrm.md

Odată cu avansarea pe scena politică, Victor Mîndru deţine mai multe funcţii publice importante. În 2001 este numit în funcția de prim-vicepreşedinteal Casei Naţionale de Asigurări Sociale, iar în 2003 devine şef al Oficiului Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat, funcţie pe care o deţine timp de doi ani. La alegerile parlamentare din 2005 este inclus cu numărul 42 pe lista PCRM, însă îşi exercită mandatul doar câteva luni, fiind numit în funcţia de ministru adjunct al Sănătăţii şi Protecţiei Sociale. În anul 2009, Victor Mîndru ajunge din nou deputat din partea PCRM. În acelaşi an preşedintele Vladimir Voronin  îl decorează cu ordinul „Gloria Muncii”.

La alegerile parlamentare din 2014, Victor Mîndru este al 12-lea pe lista PCRM. Ajuns deputat, Mîndru este înaintat membru al Comisiei parlamentare agricultură şi industrie alimentară şi membru al Delegaţiei Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană. Începând cu 2011, deputatul Victor Mîndru este coautor al 38 de inițiative legislative, dintre care șase moţiuni de cenzură asupra Guvernului, mai multe moţiuni simple de cenzură asupra unor miniştri, printre care fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuţă, şi fostul ministru al Educaţiei, Maia Sandu.

Activitatea parlamentară a avut un impact pozitiv asupra situaţiei financiare a deputatului. Victor Mîndru raporta în declaraţia de avere pentru anul 2009 două apartamente în Chişinău, cu suprafaţa de 72,3 şi 81,2 metri pătrați, un lot de 12 ari în sectorul de vile din satul Varniţa, raionul Anenii Noi, un garaj de 12 metri patraţi şi un automobil de model Volga, produs în anul 1981. Mîndru mai indica că este şi proprietarul unei societăţi cu răspundere limitatată Proiect-09, care în perioada respectivă nu activa. În declaraţia pentru anul 2014, Victor Mîndru indică din nou două apartamente în municipiul Chişinău, unul de 72 de metri pătraţi şi altul de 71 de metri pătraţi, a căror valoare cadastrală este de 17.000 de lei şi respectiv de 33.000 de lei. Automobilul Volga nu mai figurează în declaraţia de avere a lui Mîndru, în schimb deputatul indică că este porpietarul unui automobil de model Citroen, procurat încă în 1999, şi al unui automobil de model Toyota, pe care l-a procurat în anul 2011 contra sumei de 10.000 de euro. Victor Mîndru a declarat și câteva conturi bancare: în anul 2009 - de 10.000 de dolari, în 2010 - de 100.000 de lei, 2011 - de 100.000 de lei, iar în 2012 două conturi bancare de 100.000 de lei şi respectiv de cinci mii de lei. La capitolul venituri, Vctor Mîndru indică salariul de deputat de 205.876 de lei, salariul soţiei - 5.425 de lei, pensia de 18.300 de lei şi veniturile obţinute din depozitele banare de 27.000 de lei şi 500 de dolari. Victor Mîndru a contribuit la sponsorizarea PCRM în perioada alegerilor locale din 2015 cu suma de 4.500 de lei.

Violeta Ivanov

Foto: tribuna.md

Violeta Ivanov, care a fost președinta fracțiunii PCRM, are studii în domeniul mediului, protecţiei şi folosirii raţionale a resurselor acvatice. În 2008, a fost numită ministră a Ecologiei şi Resurselor Naturale, printr-un decret al lui Vladimir Voronin. Pentru activitatea la minister, fosta ministră a ajuns în 2010 în lista neagră întocmită de Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat. Violeta Ivanov ar fi favorizat primăriile conduse de reprezentanţi ai comuniştilor la repartizarea banilor din Fondul Ecologic Naţional în detrimentul altor localităţi.

Până a ajunge deputată, fosta ministră declara că în perioada 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2008 a obţinut un venit de 182.109 de lei. De asemenea, cu titlu de proprietate personală, Violeta Ivanov deţinea un apartament de 76 metri pătrați și o casă în municipiul Chişinău, dar și un vehicul de model BMW, fabricat în 1999. 

A ajuns în Parlament în 2009 și a condus Comisia pentru mediu şi schimbări climatice. În prezent este membră a Comisiei politică externă și Integrare Europeană. Potrivit celei mai recente declarații pe avere, Violeta Ivanov deţine aceeași casă de 66,8 metri pătraţi obținută prin contract de donație şi apartamentul de peste 70 de metri pătraţi, cu o valoare cadastrală de 374.000 de lei, pe care l-ar fi cumpărat încă în anul 1995. Totodată, parlamentara deţine şi un lot de pământ destinat construcţiilor, de 571 de metri pătraţi, cumpărat în 2010. De fapt, potrivit aceluiași document, în 2014 familia Violetei Ivanov a demarat construcția unei noi case. La capitolul bunuri mobile, deputata a declarat că deţine două motociclete BMW, una din 1999 și alta din 2008, dar și un automobil, tot BMW, fabricat în 2007, pe care îl deține prin comodat.

Dacă e să dăm crezare declarațiilor de venit, Violeta Ivanov este cea care întreține întreaga familie. În 2014, deputata a avut un salariu de aproape 170.000 de lei, în timp ce soţul ei a câştigat doar 42.000 de lei. Serghei Ivanov este angajat la o întreprindere individuală – „Ionel Ivanov” – , care are în gestiune o parcare pe strada Valea Crucii din sectorul Botanica. „Da, este singura firmă cu care are tangenţă. Lăsaţi aceste aberaţii ale dumneavoastră”, ne-a reproşat anterior parlamentara, întrebată cum reuşeşte să se descurce. Printr-o hotarâre a Serviciului Fiscal de Stat din 2003, această firmă a fost scutită de plata TVA. Totodată, Raisa Spinovschi, fosta deputată PCRM, a fost contabilă la Î.I Ionel Ivanov, în perioada 2001-2002.

Artur Reșetnicov

Artur Reșetnicov a fost întotdeauna unul dintre oamenii apropiați liderului PCRM, Vladimir Voronin. A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova, apoi a fost profesor la această instituţie, dar şi avocat. În noiembrie 2007, cu votul deputaţilor comunişti şi creștin-democrați, Artur Reşetnicov a fost numit în funcţia de director al Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) pe o perioadă de cinci ani. Ca și alți colegi de-ai săi, a ajuns în lista neagră a candidaților la funcția de deputat întocmită de inițiativa civică ICPC. 

Foto: pcrm.md

“În 2010, conducerea SIS a difuzat un comunicat de presă potrivit căruia, în perioada activităţii fostului director al SIS, Artur Reşetnicov a dat indicaţii în baza cărora a fost nimicită o mare parte din informaţiile operative cu privire la evenimentele din 7 aprilie 2009, ceea ce nu permite evaluarea exhaustivă a activităţii SIS în timpul evenimentelor. Documentele lipsă au făcut imposibilă aflarea integrală a adevărului despre vinovaţii pentru gravele încălcări ale drepturilor omului comise în timpul violenţelor din aprilie 2009”, se arată în buletinul ICPC.

Potrivit informațiilor din același buletin, Artur Reşetnicov figurează în lista difuzată de ministrul de Externe Iurie Leancă a foştilor funcţionari din guvernarea PCRM care nu au predat paşaportul diplomatic după plecarea lor din funcţie, ceea ce constituie o încălcare a legii.

Artur Reşetnicov este deputat din 2010, fiind membru al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică. Oficial, poate fi numit unul dintre cei mai bogați deputați. Bunăoară pentru anul 2014 a obţinut din activitatea de parlamentar peste 150.000 de lei, iar soţia sa, Ala Reşetnicov, care este notar, a încasat peste 900.000 de lei. Ala Reşetnicov a mai câştigat aproape 260.000 de lei în baza unui contract de locațiune.

Familia Reşetnicov deţine un teren pentru construcţii cu o suprafață de 615 ari, o casă de locuit de 189 de metri pătraţi cu o valoare cadastrală de peste 600.000 de lei, dar şi un un apartament, de peste 100 de metri pătraţi, la fel cu o valoare cadastrală de peste 600.000 de lei. Totodată, familia Reşetnicov mai deține două încăperi nelocative, cu o suprafaţă totală de peste 100 de metri pătraţi și cu o valoare cadastrală de peste două milioane de lei. Artur și Ala Reşetnicov conduc un autoturism de model Land Rover Freelander 2, evaluat la peste jumătate de milion de lei. Ala Reşetnicov deţine o cotă de participare de 50% la firma Cansur-Com SRL, o agenție de turism.

În noiembrie 2010, Artur Reșetnicov a fost agresat de un grup necunoscut. „Am fost răpit în centrul oraşului, bătut, urcat în maşină şi legat cu cătuşe. M-au torturat şi au înscenat împuşcarea în ceafă ca să mă convingă să dau informaţii compromiţătoare despre Vladimir Voronin. M-au lăsat în stradă cu mâinile şi ochii legaţi", a declarat Reşetnicov pe patul de spital. Deși a fost internat în stare gravă, nu se cunoaște despre finalitatea dosarului penal.

Vladimir Vitiuc

Foto: parlament.md

Vladimir Vitiuc, de profesie economist, este deputat încă din 2005. În 2015 a ajuns vicepreşedinte al Legislativului. Potrivit declarației de venit pentru anul 2014, parlamentarul deține cotă-parte în două firme, SRL „Aurant” (99%) şi SRL „Solar Engineering” (10%), şi trei maşini: două de model Mercedes și un BMW. La SRL „Aurant”, Vladimir Vitiuc este partener cu soţia sa, Iana, iar firma este condusă de nepotul Igor Vitiuc. Conform declaraţiei, familia Vitiuc nu deţine niciun imobil, asta deşi, SRL „Aurant”, fondată de soţii Vitiuc, activează pe str. Fiodor Dostoievski nr. 2, într-un sediu care-i aparţine.

Totuşi, conform informaţiilor oferite de către reprezentanţii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), funcţionarii nu sunt obligaţi să declare bunurile pe care le deţine o firmă deja declarată. La fel, legea nu-l obligă pe Vladimir Vitiuc să declare averea apropiaţilor săi, cum ar fi cea a nepotului Igor Vitiuc, care-i administrează firma SRL „Aurant”, dar care este fondator şi la alte patru firme, despre care oameni din Bălţi susţin că i-ar aparţine, de fapt, deputatului: „Dastilius”, care deţine Clubul Platinum din Bălţi, „Germes Nord”, care la rândul său deţine Radio 7, „Dialog-Media” şi „V.V.V Comerţ Service”, care administrează publicaţia Gazeta.md.

Și Vladimir Vitiuc a ajuns în lista neagră a ICPC. „În perioada 2004-2007, organizaţia teritorială Bălţi a PCRM, condusă de V. Vitiuc, a folosit oficiile aflate în proprietate publică fără a achita plata de arendă. Candidatul este autorul şi iniţiatorul mai multor proiecte de legi sensibile la corupţie, care, potrivit Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, contravin altor legi deja existente, sunt împotriva intereselor publice şi promovează privatizări dubioase”, se arată în buletinul ICPC. În 2011, Vladimir Vitiuc a acționat în judecată ziarul independent de la Bălți ESP, cerând încasarea unui prejudiciu de 1,5 milioane de lei pentru că acesta i-ar fi lezat demnitatea și onoarea atunci când a publicat articole referitoare la activitatea și afacerile sale de pe vremea când nu era candidat pe listele PCRM.

Deputații care au ajuns în 2010 în lista neagră întocmită de Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii