Integritate

„Bogații care plâng” din justiția moldovenească

dramă de Crăciun în șase episoade

Colaj CIJM
Autor: Viorica Mija
30/12/2023 18645

Judecați sau cercetați penal pentru îmbogățire ilicită, mai mulți actuali sau foști magistrați continuă să ducă un trai pe picior larg, iar dosarele lor au încremenit practic în instanțe. Nici singurul judecător condamnat pentru acest păcat penal nu pare afectat de faptul că integritatea sa este pusă pe cântar. Oleg Melniciuc reușește anual să-și rotunjească veniturile cu aproximativ jumătate de milion de lei din contractele de locațiune a imobilelor donate de mama sa pensionară. Alți colegi ai săi, suspectați sau judecați pentru aceeași faptă, spun că articolul 303/2 din Codul Penal, introdus în 2014 pentru a oferi procurorilor un instrument pentru pedepsirea demnitarilor și funcționarilor publici „cu mână lungă”, este folosit ca bâtă politică de clanurile din justiție pentru a-i reduce la tăcere.  În timp ce bănuiții sau învinuiții în robă încearcă să demonstreze că și-au dobândit în sudoarea frunții averile, acuzatorii se lovesc de „fragilitatea legislației”, atunci când înaintează și susțin învinuirile. Unii experții spun că, pe lângă un cadru legal neadaptat la multitudinea de portițe pe care eludează „îmbogățiții ilicit”, dosarele de acest gen inițiate pe numele magistraților ar fi viciate și de... solidaritatea de breaslă, fenomen care nu poate fi neglijat într-un sistem de justiție încă bântuit de abuzuri și care în unele cazuri emite sentințe cel puțin suspecte. 

 

Episodul 1 - „Logica cifrelor și... răzbunarea”

Procurorii au pornit urmărirea penală pe numele lui Oleg Melniciuc în vara anului 2017. Judecătorul era acuzat că, în perioada 2013 –2017, ar fi inclus intenţionat date incomplete sau false în declaraţia de avere şi interese personale, dar și că deține bunuri valoarea cărora depăşeşte substanţial plafonul de cheltuieli pe care și l-ar fi permis din salariul de judecător. Pe lângă faptul că a omis includerea unui venit de 48 de mii de lei, Melniciuc ar fi inclus date incomplete și false privind înstrăinarea unui imobil, indicând o valoare mai mare cu aproximativ 10.000 de lei decât declarase anterior. În același timp, magistratul ar fi indicat o valoare mai mică de preț la dobândirea unui automobil de 450 mii de lei, prețul real de cumpărare fiind de 41 mii de euro (895.555 de lei, potrivit ratei BNM la data procurării).

Acuzatorii mai declară că magistratul și soția sa, deși indicau în declarațiile de avere pentru 2014–2016 venituri totale obținute în mărime de 1.444.958 de lei,  au efectuat plăți în valoare totală de peste 2.000.000 de lei.

 

Oleg Melniciuc este singurul magistrat condamnat de prima instanţă la 7 ani cu executare pentru îmbogăţire ilicită. Sentinţa a fost pronunţată de Judecătoria Anenii Noi, oficiul Varniţa, la 3 septembrie 2021, la distanță de patru ani de la inițierea urmăririi penale. Așa cum sentința nu este una definitivă, magistratul îşi poate exercita în continuare mandatul. Melniciuc a contestat decizia la Curtea de Apel Chișinău, dar examinarea dosarului nu-și poate lua turații, astfel că în doi ani s-a ajuns abia la etapa cercetării judecătorești. Și ședința din data de 15 decembrie a fost întreruptă, aceasta urmând să fie continuată în noul an, și anume pe 26 ianuarie.

Până la o condamnare definitivă a fost menținut și sechestrul pe anumite bunuri ale familiei sale, în valoare totală de peste un milion de lei. Este vorba despre un spaţiu comercial, cu suprafaţa de 109 metri pătraţi, estimat la peste 863 de mii de lei, de pe bulevadrul Mircea cel Bătrân din Chişinău, primit drept donație din partea mamei sale pensionare, în anul 2018. La averea imobiliară a familiei Melniciuc se adaugă și jumătate dintr-un spaţiu comercial cu suprafaţa de 232,7 metri pătraţi, cu valoarea de 1.659.107 de lei, la fel pe bulevardul Mircea cel Bătrân, primit cadou cu un an mai târziu.

Oleg Melniciuc mai are în proprietate a treia parte dintr-un spaţiu comercial de 256,6 metri pătraţi, pe strada Hristo Botev 6, din capitală. Cealaltă parte din imobil este înregistrată pe numele Olgăi Moraru, sora mai mare a magistratului, locuitoare a oraşului Drochia. Anticorupție.md a deconspirat cum în acest bloc locativ, destinat judecătorilor, s-au ales cu apartamente mama și câteva rude ale lui Oleg Melniciuc.

Foto: CIJM

Imobilele nu au fost confiscate, deoarece au fost procurate înainte de anul 2013, iar perioada care se referă la dosarul penal pentru îmbogățire ilicită sunt anii 2013-2016.

„Au fost proprietăţile mamei mele. După ce mi s-a intentat dosarul, ea a decis să mi le doneze mie. Era o perioadă grea pentru mine şi familia mea şi mama m-a ajutat. A fost un ajutor substanţial”, a comentat Oleg Melniciuc pentru Anticoruptie.md..

Bunurile continuă să-i aducă magistratului venituri anuale consistente. Conform Declarației de avere și interese personale pentru anul 2022, în afară de salariul de peste 151 mii lei de la Judecătoria Chișinău, Melniciuc și-a rotunjit veniturile cu aproximativ jumătate de milion de lei din darea în locațiune a spațiilor pe care le deține. Contractele au fost încheiate cu trei srl-uri. Este vorba despre  SRL Karcher, SRL Mega Mobilă și SRL ISAID Textil.

Oleg Melniciuc a declarat pentru portalul Anticoruptie.md că dosarul inițiat pe numele său a fost fabricat de anumite persoane în scop de răzbunare. „Am eu nişte informaţii, dar nu pot să le spun, fac parte din strategia de apărare. Ei nu-s din sistem, nici de la guvernare, dar sunt influenţi”, a declarat Melniciuc.

Episodul 2 - „Retragere în... paradis”

La 24 octombrie, 2019, Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) a admis ridicarea imunității în cazul lui Ion Druță, în acea perioadă președinte al CSJ. În aceeași zi, procurorii din cadrul Procuraturii Anticorupție, în comun cu angajații CNA, au efectuat percheziții în biroul judecătorului.  

Potrivit actului de acuzare, Druță este învinuit că, în perioada anilor 2014-2019,  ar fi încheiat contracte de vânzare-cumpărare, investiții în construcție, leasing, prin intermediul rudelor și ar fi organizat și dobândit bunuri imobile și mobile, pe care le deține prin intermediul lor, a căror valoare depășește substanțial mijloacele dobândite de el și membrii familiei sale.

 

Dosarul inițiat pe numele lui Ion Druță pentru îmbogățire ilicită a ajuns pe masa magistraților în 2022, după o perioadă de urmărire penală de aproximativ trei ani. Conform rechizitoriului, Druță deține personal sau prin intermediul rudelor și apropiaților imobile în valoare totală de 4,5 milioane de lei, în timp ce prețul real al acestora ar fi de 12,7 milioane de lei. Până la o decizie definitivă a instanței, cinci încăperi nelocative, două - locative și un autoturism, valoarea cărora este estimată la această sumă, au fost puse sub sechestru. Între timp, procesul care ar urma să limpezească lucrurile în ceea ce privește imperiul imobiliar al magistratului a ajuns la etapa audierii martorilor acuzării,următoarea ședință fiind planificată pentru 22 ianuarie 2024.

Perspectivele examinării în prima instanță depind și de rezultatul acțiunilor întreprinse de magistrat împotriva deciziilor CSM în privința sa. Situația devine și mai încurcată, după ce, în luna martie curent, Curtea de Apel Chișinău a admis cererea sa de anulare a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de eliberare a acordului de efectuare a unor acțiuni de urmărire penală. Chiar dacă nu anulează acțiunile de urmărire penală și nici nu eliberează de răspundere penală, decizia „pune umbră” asupra unor proceduri aplicate în adresa sa. Litigiul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), care a planificat pentru luna aprilie a viitorului an o primă ședință pe acest caz.

Ion Druță a plecat din funcție după ce, la 19 decembrie 2019, Parlamentul a aprobat, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), demisia sa. Fostul magistrat locuiește, împreună cu soția sa, Lilia, într-o casă de lux, situată in cartierul Malina Mică din capitală.

Episodul 3 - „Caracatița din... justiție și răfuiala”

Alexandru Gheorghieș, fost președinte al Curții de Apel Bălți, a fost pus sub învinuire pe două capete de acuzare - fals în declarația de avere și neincluderea intenționată a unor date în declarația de avere și interese persoanele.

Gheorghieș este acuzat că, începând cu 2014, a deținut și folosit prin intermediul unor persoane bunuri care nu au fost incluse în declarația de avere și interese personale. Conform acuzatorilor, valoarea acestora depășesc substanțial mijloacele financiare dobândite oficial pe parcursul exercitării funcției de judecător. Bunuri identificate includ: trei automobile luxoase, o casă de locuit, precum și alte imobile.  

 

Fostul președinte al Curţii de Apel Bălţi a fost reținut, după ce CSM a încuviințat efectuarea acțiunilor de urmărire penală în privința sa, pentru săvârșirea infracțiunii de îmbogățire ilicită.  

Magistratul a fost luat prin surprindere, atunci când  o echipă mixtă, formată din procurori anticorupție și ofițeri SIS, a descins în biroul său. După efectuarea perchezițiilor, magistratul a fost plasat în arest la domiciliu. Imagini din timpul acțiunilor oamenilor legii au fost publicate de Nord News. Atunci, judecătorul a declarat că nu-și recunoaște vinovăția și că „se pregătește o platformă pentru Adunarea Generală a Judecătorilor, pentru a mă intimida și pentru a astupa gura celorlalți judecători, care au intenția de a participa în Consiliul Superior al Magistraturii. Este evident. Eu am participat la adunarea judecătorilor din septembrie 2019 și asta este doar o răzbunare”.

Pentru a asigura o eventuală executare a pedepsei, precum și în scopul unei eventuale confiscări speciale, la 4 iulie 2022, procurorii anticorupție, în comun cu reprezentanții Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale, cu autorizația judecătorilor de instrucție, au pus sub sechestru mai multe bunuri imobile.

terenul pentru construcții, casa de locuit individuală, depozitul și construcția accesorie, amplasate în mun. Bălți, în valoare totală de 1.744.828 de lei

două automobile, dintre care unul în valoare de 445.325 de lei, conform prețului mediu de piață, și altul în valoare de 380.056 de lei

 

Alexandru Gheorghieș a ajuns la Curtea Suprermă de Justiție (CSJ) cu litigiile împotriva Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM). În luna martie curent, Curtea de Apel Chișinău a anulat decizia prin care CSM și-a dat acorul pentru urmărirea sa penală. Litigiul se află momentan la Curtea Supremă de Justiție, deoarece hotărârea a fost contestată. 

Pe 22 martie 2022, Alexandru Gheorghieș a depus cerere de demisie. Surse Anticoruptie.md apropiate magistratului au declarat că decizia sa a fost generată de pressing-ul la care a fost supus după ce a participat, alături de alți colegi, la organizarea Adunării Generale Extraordinare a Procurorilor din 2019 și chiar a fost ales președinte al Adunării.

În toamna anului 2019, Alexandru Gheorghieș a fost unul dintre judecătorii care a „forțat” organizarea unei Adunări extraordinare. Mai exact, pe 13 septembrie, un grup din 87 de magistrați a cerut CSM să convoace, la 20 septembrie, Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor pentru ridicarea mandatelor celor pe care i-au ales anterior ca să îi reprezinte. Magistrații și-au argumentat solicitarea prin necesitatea reformării sistemului din interior. CSM s-a opus, argumentând că ar fi vorba de o manipulare a majorității magistraților de un grup restrâns care urmărește anumite interese. 

Pe 20 septembrie, un complet de judecată de la Curtea de Apel Chișinău a obligat CSM să dea curs cererii magistraților de a convoca Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor. În cadrul Adunării, organizate la 27 septembrie, peste 200 de magistrați au decis ridicarea mandatelor membrilor permanenți și membrilor supleanți ai CSM, aleși din rândul magistraților. 

Gheorghieș ar fi expediat pe adresa tuturor instanțelor un mesaj privind organizarea, pe 25 octombrie, a ședinței extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor, asta deși agenda și convocarea Adunării ține, de fapt, conform legii, de competența CSM. Magistratul preciza în mesajul expediat că unul dintre subiectele de pe ordinea de zi se referă la alegerea noilor membri ai CSM. Întrebat în baza căror împuterniciri a dispus ordinea de zi a Adunării Generale a Judecătorilor și dacă acest fapt nu reprezintă o depășire a atribuțiilor de serviciu, Alexandru Gheorghieș susținea că nu ar fi încălcat legea.

Ridicarea mandatelor membrilor CSM nu a fost recunoscută de Guvern. Ulterior, ședințele CSM au fost amânate în repetate rânduri, din lipsă de cvorum, iar conducerea de atunci a CSM acuza că ședințele sunt intenționat boicotate și „se încearcă blocarea activității organului de autoadministrare judecătorească”.

Episodul 4: „Penthouse-ul din vârful... învinuirilor”

Pornirea cauzei penale pe numele judecătoarei Tatiana Avasiloaie s-a făcut în baza unei sesizări a Autorității Naționale de Integritate (ANI) cu privire la rezultatele controlului respectării regimului juridic al declarării averii și intereselor personale.

Autoritatea a constatat existența în cazul magistratei a unei diferențe substanțiale între veniturile obținute și cheltuielile efectuate în valoare de circa 1.268.450 de lei admise de către judecător.

Conform rechizitoriului, magistrata a procurat și înregistrat un penthouse pe numele unor persoane apropiate, însă locatară de facto este ea însăși, serviciile comunale fiind achitate cu regularitate de pe cardul său bancar. 

 

Acțiunile de urmărire penală au fost inițiate pe numele magistratei pe 9 noiembrie 2021, după ce CSM a dat acordul pentru desfășurarea perchezițiilor, în urma unui demers depus de procurorul general interimar de atunci, Dumitru Robu. El a cerut efectuarea perchezițiilor și la domiciliul Tatianei Avasiloaie. Confor ANI, ar fi vorba despre un penthouse în centrul capitalei. 

Magistrata Tatiana Avasiloaie a negat ilegalitățile care i se impută și a contestat în instanță Actul de constatare emis de ANI. Pe 4 ianuarie 2024 ar putea avea loc un deznodământ în acest litigiu, deoarece Judecătoria Criuleni a programat ședința de pronunțare a verdictului.

Episodul  5 - „Casa, masa și... alte bunuri de lux”

În noiembrie 2019, CSM și-a dat acordul ca Oleg Sternioală să fie cercetat penal pentru îmbogățire ilicită. Procurorii declarau că judecătorul și-a procurat imobilul în care locuia cu familia, având o procură de la tatăl său, decedat între timp, iar banii folosiți în această tranzacție ar proveni din surse ilegale. Totodată, conform acuzatorilor, familia Sternioală a raportat venituri oficiale în valoare de 7,08 milioane de lei, dar, concomitent, a achiziționat mai multe bunuri de lux, valoarea estimativă a cărora depășește suma de 13,8 milioane de lei. 

 

Oleg Sternioală, ex-vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, se judecă de trei ani cu Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Acesta a cerut anularea hotărârilor CSM cu privire la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința sa, dar și a Hotărârii cu privire la examinarea în ședință închisă a sesizării Procuraturii Generale, referitor la eliberarea acordului pentru efectuarea unor acțiuni de urmărire penală.

Litigiul a fost pe rolul Curții de Apel Chișinău, care a respins cererea magistratului. 

Magistrata Angela Bostan a formulat o opinie separată,  menționând că ședința CSM s-a desfășurat în lipsa lui Oleg Sternioală, iar „la materialele dosarului administrativ nu se regăsește confirmarea faptului că ulimul ar fi fost informat în modul prevăzut de lege despre data, locul și ora ședinței Consiliului, la care urma a fi pus în discuție demersul Procurorului general interimar”.

Sternioală a atacat decizia la CSJ. Examinarea a fost reprogramată de zeci de ori, pe parcurs fiind înaintate o acțiune de recuzare și o declarație de abținere. Următoarea ședință este programată pentru luna ianuarie a anului viitor.

La începutul lunii decembrie 2020, Oleg Sernioală a depus cerere de demisie, care a fost acceptată de Consiliul Superior al Magistraturii. Pe 12 ianuarie, 2020, procurorii au reușit să intre în gospodăia fostului magistrat, pentru a-i evalua bunurile. Acesta a deschis singur porțile, după ce a văzut echipa de intervenție pregătită să pătrundă forțat în gospodăria sa. Cu o zi înainte însă, Sternioală nu le-a permis oamenilor legii accesul în curtea sa.

Oleg Sternioală pledează nevinovat și consideră că procesul penal și învinuirile Procuraturii Anticorupție au avut drept scop înlăturarea sa din sistemul judecătoresc.

Episodul 6 – „Dinastia”

La 25 mai, anul 2021, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a anunțat încheierea procedurii de control a averii pe numele lui Denis Guzun, judecător din cadrul Judecătoriei Chișinău. Inspectorul de integritate a constatat prezența unei diferențe substanțiale între venituri și averea magistratului. La acel moment, era vorba despre cel mai mare decalaj identificat de către ANI, în mărime totală de aproximativ 3 milioane de lei. Suma depășea de 23.7 ori plafonul admis de lege, de 20 de salarii lunare pe economie. Instituția a sesizat Procuratura Generală și a dispus confiscarea averii.

 

Diferența substanțială a fost stabilită pentru anul 2018, anul în care tânărul judecător a achiziționat șapte bunuri mobile și imobile în capitală, în valoare totală de peste 3 milioane de lei, inclusiv două construcții nelocative din sectorul Buiucani al Chișinăului, casa de locuit cu terenul aferent și o construcție accesorie, teren pentru construcții și încă un autoturism de model BMW X5. Toate aceste bunuri, pe care judecătorul le deține în proprietate, ar avea „un caracter nejustificat”, fapt pentru care ANI a dispus confiscarea averii în valoare totală de aproximativ 3 milioane de lei.

De asemenea, Guzun ar fi inclus date false și eronate despre cadourile bănești în mărime de 2.200.000 de lei și 192.000 de lei, dar și mijloace financiare păstrate sub formă de economii, în cuantum de aproximativ 113.000 de euro. Deoarece, aceste încălcări au caracter penal, inspectorul de integritate a sesizat Procuratura Generală pentru inițierea unei cauze penale sub aspectul falsului în declarații.

La data de 9 iunie 2021, Autoritatea Națională de Integritate, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Denis Guzun, cu privire la confiscarea averii nejustificate. Totodată, instituția a solicitat aplicarea măsurii de asigurare prin interzicerea vânzării, donării, gajării sau a altui mod de înstrănare a dreptului de proprietate asupra unor bunuri aflate în patrimoniul lui Denis Guzun și al membrilor familiei sale. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 30 iunie 2021, s-a respins cererea ANI, care ulterior a contestat actul.

Dosarul a fost distribuit aleatoriu magistratei Ala Malîi, care făcea parte din completul în care președinte era mama judecătorului, Maria Guzun. Ultima a declarat abținere, care a fost acceptată de instanță. În luna decembrie, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul ANI, iar din completul care a pronunțat hotărârea făceau parte Ruxanda Pulbere, Ina Dutca și Ala Malîi.

 Denis Guzun a contestat actul de constatare al ANI la Curtea de Apel Chișinău, în luna februarie curent, negând comiterea vreunei ilegalități. După patru ședințe eșuate, examinarea apelului magistratului urmează să fie reluată în data de 24 ianuarie 2024.

Denis Guzun este fiul magistraților Ion și Maria Guzun și fin al fostului președinte al CSM, Dorel Musteață și a fost promovat în funcția de magistrat pe un termen de cinci ani, în noiembrie 2018. El a fost numit de CSM în funcție în pofida faptului că a acumulat la evaluarea profesională doar 77 de puncte dintr-o sută, fiind devansat de 10 contracandidați, care au obținut un punctaj mai mare.

Anticoruptie.md a dezvăluit că, la 21 de ani, Denis Guzun a fost implicat într-un accident de mașină, în urma căruia a decedat o femeie. Deși experții au constatat că impactul putea fi evitat dacă Guzun nu ar și depășit limita de viteză, acesta a fost absolvit de pedeapsă de procurorii din Strășeni și judecătorul Ghenadie Morozan, iar victima a fost găsită vinovată.

Îmbogățire ilicită… fără finalitate

Procurorii au obținut posibilitatea de a înainta învinuiri de îmbogățire ilicită în 2014, odată cu introducerea în Codul Penal a articolului care se referă la „îmbogățirea ilicită”. Sunt prevăzute pedepse între 3 și 7 ani de închisoare pentru funcționarii cu averi care depășesc în mod semnificativ veniturile. Aceștia pot fi pedepsiți chiar dacă își înregistrează casele și mașinile pe numele unor intermediari, iar bunurile dobândite ilegal le pot fi confiscate.

Totuși, în opinia celor vizați de o potențială îmbogățire ilegală, legea oferă pârghii prea largi procurorilor. Totodată, aceștia spun că o problemă serioasă este reprezentată de faptul că legea nu are caracter retroactive, iar veniturile accumulate înainte de intrarea în vigoare a legii nu se iau în considerare de către acuzatorii de stat. 

L-am întrebat pe juristul Sergiu Bozianu de ce cauzele de îmbogățire ilicită de multe ori nu ajung la o finalitate, majoritatea „eroilor negativi” ai dosarelor penale pe acest articol fiind achitați, iar averea lor considerată dobândită ilegal și pusă sub sechestru fiindu-le restituită.

„Noi, societatea, vedem doar începutul (pornirea urmăririi penale și după caz reținerea sau suspendarea din funcție), iar ulterior în calitate de finalitate pe caz, se prezintă transmiterea în instanța de judecată și punerea sechestrului. Astfel nouă, în calitate de consumatori ,,infantili” de informații, ni se permite să avem așteptarea de aplicare a pedepsei cât de curând posibil. Însă în realitate, problema este mult mai profundă și ține de mai mulți factori obiectivi: 1. voința și competența legiuitorului de a stabili cerințe legale previzibile și exhaustive; 2. capacitatea și echidistanța organelor de aplicare a legii cum ar fi ANI și Procuratura – care prin exercitarea atribuțiilor sale, să excludă spațiul de manevră și nu pentru a evita pedeapsa dar pentru a stabili cu adevărat cazurile de încălcare”, spune Bozianu.  

Expertul în justiție  s-a referit și la ambiguitățile legislative care ar urma să fie clarificate, astfel încât în procesul de urmărire penală, dar și de examinare în instanță, să nu existe loc pentru interpretări.

„Cadrul legal este vag și lasă marjă largă de interpretare, iar aceste lacune pot fi utilizate atât cu bună credință prin ne/luarea în calcul, cât și cu rea credință în calitate de ,,bâtă de constrângere”. La moment există o dualitate, necondiționată a competențelor ANI și a Procuraturii cu privire la cazurile de îmbogățire ilicită, iar în unele situații, există divergențe esențiale cu privire la modul de aplicare a metodologiilor de investigare dar și de încadrare a cadrului legal, unii nu găsesc faptul încălcării iar alții înaintează învinuirea. Astfel, avem două organe autonome și independente, însă, ale căror decizii în practică, adesea generează discordanță și care nu contribuie la unificare conduitei subiecților depunerii acestor declarații. Mai mult, trebuie să recunoaștem că și procesul de depunere a declarațiilor conține mai multe vicii, cum ar fi: înțelesul noțiunii de ,,venituri” din punct de vedere fiscal și cel al regimului declarării veniturilor și intereselor personale, libertatea de a contracta prevăzută de legislația civilă și estimarea costurilor acestor bunuri la preț de piață, declararea bunurilor soț/ie, concubin/ă sau a copiilor, lipsa legăturii dintre capetele de acuzare: îmbogățire ilicită, fals în acte publice, falsul în declarații. Astfel, dacă mai adăugăm la această ,,înșiruire” de vicii, statutul și influența subiecților declarării, vom obține exact fenomenul existent, ședințe interminabile de judecată și așteptarea unor soluții miraculoase din partea instanțelor de judecată” , a conchis Sergiu Bozianu.

Investigația este realizată în cadrul proiectului „Jurnalism de investigație pentru transparență și bună guvernare”,  desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice, cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA în Moldova.  Conținutul investigației este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu corespunde neapărat cu punctul de vedere al Ambasadei SUA în Moldova.

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii