Un sat întreg încearcă să-şi recapete iazul ajuns pe mâinile fraţilor unui deputat socialist
Lacul de la hotarele satelor Tomai și Gaidar se întinde pe o suprafață de peste 70 de hectare. Foto: CIJM
Autor: Victoria Dodon
13/10/2017 15304
De mai bine de un an, frații unui deputat socialist din Parlament folosesc un lac din zona de sud a țării pentru pescuit și comercializarea peștelui chiar dacă contractul de arendă, încheiat la începutul anilor 2000 cu administrația locală, a expirat în iunie anul trecut. Zeci de adresări expediate organelor de drept regionale și centrale, apeluri, discuții și, mai nou, o petiție colectivă semnată de peste 600 de săteni în frunte cu primarul - nimic nu a dat rezultate deocamdată, toți sugerând edilului să se adreseze în instanță. A făcut-o și pe asta, doar că cele două procese de judecată bat pasul pe loc. „Am rămas fără nicio susținere, toți ne-au lăsat unu la unu cu această problemă și nu mai știm ce să facem. Ultima instanță sunteți voi, jurnaliștii…”, oftează primarul Fiodor Topciu, în lupta pentru returnarea proprietății publice. Pe de altă parte, nici deputatul socialist, nici fraţii acestuia, care folosesc iazul, nu au vrut să comenteze situaţia.
Lacul de la hotarele satelor Tomai și Gaidar, raionul Ceadîr-Lunga din UTA Găgăuzia, se întinde pe o suprafață de peste 70 de hectare. Dintre acestea, patru hectare sunt în proprietatea satului Gaidar, iar cea mai mare parte, aproape 72 de hectare, se află în proprietatea administrației de la Tomai încă din anul 2002.
Pe malul celălalt, arendașul și-a instalat cortul, bărcile și uneltele de pescuit. Foto: CIJM
Cu doi ani mai devreme, în decembrie 2000, când iazul nici nu era administrat de autoritatea locală, Consiliul sătesc de atunci a decis să-l dea în arendă lui Petru Gagauz, un locuitor al satului Gaidar. Potrivit contractului de arendă semnat în iunie 2001, arendașul a primit în gestiune cele 72 de hectare de lac pe un termen de 15 ani - până la 25 iunie 2016 - pentru activități de piscicultură și crearea unei zone de odihnă. Printre altele, potrivit înțelegerii, arendașul se obliga să informeze autoritățile locale despre popularea bazinului cu pește și să permită localnicilor din Tomai să pescuiască, contra cost, până la trei kilograme de pește per persoană. În schimb, Petru Gagauz era obligat să verse în bugetul local o plată de arendă de 6.358 de lei pe an. Între timp, bărbatul s-a mutat cu traiul la Moscova, în Federația Rusă, lăsând afacerea în gestiunea fratelui său, Stepan Gagauz. Deși contractul a expirat acum mai bine de un, acesta nu dorește nicidecum să părăsească proprietatea statului. Bărcile, uneltele de pescuit, paznicii și câinii, toate stau la locurile lor, iar pescuitul și comercializarea peștelui continuă ilegal, potrivit sătenilor.
Fiodor Topciu, primar al satului Tomai din anul 2011, își amintește că pe atunci, la începutul anilor 2000, nu exista nici cerința de a da în arendă un bun public prin licitație și nici obligația, conform legii, ca gestionarul să fie un agent economic. A fost mai degrabă o înțelegere la care au ajuns Petru Gagauz și primarul. „Odată cu expirarea contractului însă, I-am anunțat că termenul de arendă expiră și că vom organiza o licitație publică. El a răspuns că a populat iazul cu pește și nu va pleca de acolo; s-a adresat Consiliului local cu solicitarea ca contractul de arendă să fie prelungit cu un an și jumătate. Consilierii au refuzat pentru că acest fapt este contrar legii, mai ales ținând cont de faptul că Gagauz este o persoană fizică, nu un agent economic. El a contestat decizia Consiliului local în instanța de judecată. Noi, de cealaltă parte, tot l-am dat în judecată în legătură cu faptul că nu eliberează bunul public”, explică primarul.
Adresările primarului Topciu către Petru și Stepan Gagauz, cererea lui Petru Gagauz către Consiliul local privind prelungirea contractului de arendă și refuzurile consilierilor:
Potrivit lui, ambele procese de judecată bat pasul pe loc. „Deocamdată ședințe de judecată nu au avut loc, doar amânări. Un pretext de amânare, pentru jumătate de an, a fost faptul că reclamantul (Petru Gagauz, arendașul oficial - n.r.) se află la Moscova și trebuie informat despre materialele dosarului. Îl tot caută și nu-l găsesc, iar noi nu vom mai da de capăt până nu-l vor găsi. La ședințele preliminare vine doar avocatul, care tot informează de fiecare dată că clientul lui se află în Federația Rusă. Situație absurdă!”, se indignează Fiodor Topciu.
Astfel, sătenii și autoritățile locale, în frunte cu primarul satului Tomai, sunt disperați pentru că zecile de plângeri expediate organelor de drept și factorilor decizionali nu au dat niciun rezultat, iar procesele de judecată par să nu se încheie prea curând. Între timp, sătenii susțin că nu se pot apropia cu undița de lac, pentru că imediat le ies în cale câinii care stau de pază. „Am rămas fără nicio susținere, toate adresările noastre la toate structurile sunt în van, toți ne-au lăsat unu la unu cu această problemă și nu mai știm ce să facem. Ultima instanță sunteți voi, jurnaliștii. Dacă nu ne veți ajuta, nu știm ce ne facem…”, oftează Fiodor Topciu.
Arendarea iazului cu bani puţini
Prețul anual de arendare a iazului de la Tomai s-a calculat conform unei formule speciale în care, potrivit ex-primarului Dumitru Stamat, fostul edil Dumitru Cimpoieș, care a încheiat contractul de arendă, a admis erori. „Nota de bonitate a solului, conform documentelor, a fost marcată cu 18 puncte, deși media pe țară este de 65 de puncte, iar la Tomai - de 61 de puncte. Aceste 18 puncte ex-primarul Cimpoieș le-a luat la nimereală, respectiv și suma a fost una mult mai mică decât cea reală. Cât timp am fost primar, pe parcursul a patru ani m-am judecat cu el și cu chiu cu vai am obținut să ridic plata de la 7.505 lei la 11.000 de lei. Mai târziu, actualul primar a obținut suma anuală de 16.000 de lei”, explică Stamat.
Dumitru Stamat, ex-primar și lider al grupului de inițiativă
privind rezolvarea problemei iazului de la Tomai. Foto: CIJM
De altfel, faptul că Cimpoieș a stabilit nota de bonitate de 18 puncte în mod nejustificat a fost confirmat anterior și într-o încheiere a Procuraturii raionului Cahul. Mai mult, potrivit procurorilor, în formula de calcul urma să fie inclus și costul digului, de 580.000 de lei, ceea ce nu s-a întâmplat. „Acțiunile primarului satului Tomai, Cimpoieș Dumitru, manifestate prin exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor și atitudine neglijentă, au dus la urmări grave, cauzând Primăriei Tomai, raionul Ceadîr-Lunga, prejudicii în proporții deosebit de mari”, se concluzionează în încheierea din iulie 2005. În același document este stabilit că plata anuală pentru chiria lacului trebuia să fie de cel puțin 34.113 lei pe an. Astfel, până acum, în cei 15 ani, frații Gagauz au vărsat în buget 183.214 lei. Conform estimărilor, bugetul satului a fost prejudiciat cu circa 328.000 de lei.
La sfârșitul anului 2006, Procuratura raionului Ceadîr-Lunga, reprezentând interesele administrației de la Tomai, a depus o cerere în instanță prin care solicita anularea contractului de arendă și rambursarea sumei de peste 300.000 de lei. Judecătoria raionului Ceadîr-Lunga a respins cererea, fapt atacat în apel de către Consiliul local al satului. Drept argumente, administrația locală a invocat că, la momentul încheierii contractului, lacul nu se afla în proprietatea satului Tomai, nu au fost respectate prevederile legislației în vigoare și nu a fost calculată corect mărimea plăţii pentru arendă. Curtea de Apel Cahul a dat curs solicitării, declarând contractul nul. Totodată, potrivit deciziei din iunie 2007, Petru Gagauz a fost obligat de instanță să achite administrației locale suma de 58.785 de lei. Hotărârea a fost însă anulată de Curtea Supremă de Justiție jumătate de an mai târziu, iar frații Gagauz au continuat să folosească iazul.
În căutarea reclamantului pierdut... la Moscova
Atât Primăria satului Tomai, cât și Petru Gagauz au depus cererile la Judecătoria raionului Ceadîr Lunga în luna iunie 2016 (după reorganizarea hărții judecătorești - Judecătoria Comrat, oficiul Ceadîr-Lunga - n.r.). Potrivit portalului instanțelor naționale de judecată, pe cazul Primăria satului Tomai versus Petru Gagauz, repartizat magistratei Alexandra Peni, s-au desfășurat până acum trei ședințe, în octombrie și noiembrie 2016. Două au fost amânate, iar la rezultatele celei de-a treia stă mențiunea „Cazul este suspendat”. În cel de-al doilea dosar, Petru Gagauz versus Consiliul local al satului Tomai, ajuns pe masa magistratei Nadejda Lazareva, au avut loc cinci ședințe, trei preliminare - anul trecut, iar altele două, de examinare nemijlocită a cauzei - în lunile martie și mai 2017. Potrivit mențiunilor, reclamantul a fost citat și i s-au trimis înștiințări la locul de trai din Federația Rusă, cunoscut autorităților moldovenești, însă fără rezultat. Ultima ședință a fost amânată în legătură cu participarea judecătoarei la un seminar al Institutului Național al Justiției, iar o altă dată nu a fost programată.
Sediul Judecătoriei Ceadîr-Lunga. Foto: CIJM
Faptul că procesele de judecată au fost suspendate ne-a fost confirmat și de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, care între timp a devenit parte în procesul intentat de Primăria satului Tomai împotriva lui Petru Gagauz. Motivul suspendării: arendașului, care se află peste hotare, urmează a-i fi înmânată citația, după care procesul ar urma să fie reluat. „Noi am atacat această decizie la Curtea de Apel, la începutul lunii septembrie, deocamdată nu a fost emisă nicio hotărâre. Totodată, ne-am adresat și la Poliție în legătură cu faptul că arendașul, Petru Gagauz, a acționat în judecată Consiliul local aflându-se peste hotarele țării. Vrem să aflăm dacă și de câte ori el a revenit în Republica Moldova. Avem dubii și referitor la faptul dacă el personal a semnat cererea prin care a solicitat prelungirea contractului de arendă, respectiv am cerut o expertizare a semnăturii. Întrebări sunt mai multe, cazul se examinează, colaborăm cu Poliția. Deocamdată așteptăm toate informațiile după care lucrurile vor lua o anumită turnură”, ne-a explicat Fiodor Gaidarji, șeful Oficiului Teritorial Comrat.
În lunile iulie și septembrie, funcționarul a depus două sesizări la Consiliul Superior al Magistraturii pe numele judecătoarei Nadejda Lazareva, ambele respinse. „Autorul sesizării a invocat drept motiv dezacordul cu hotărârea adoptată, invocând și unele încălcări de procedură. Sesizările au fost respinse pentru că nu s-au constatat temeiuri de abateri disciplinare”, a confirmat Nicolae Clima, șeful Inspecției judiciare din cadrul CSM.
Zeci de adresări fără rezultat
Lacul, care se întinde pe o suprafață de peste 70 de hectare, cu tot cu dig. Foto: CIJM
Înțelegând că nu vor obține prea curând dreptate prin instanțe, primarul satului Tomai, ajutat de un grup de inițiativă din localitate, au trimis adresări și solicitări de ajutor organelor de drept și factorilor de decizie de la Chișinău - cel puțin 20 în ultimul an. „Vă rugăm să ne ajutați și să luați toate măsurile permisive conform legislației în tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de folosirea ilegală a proprietății publice și pescuit, precum și eliberarea imediată a teritoriului lacului de arendator, proprietățile și utilajul acestuia”, se arată în adresările expediate inclusiv procuraturii raionale și procurorului UTA Găgăuzia, Agenției Ecologice Ceadîr-Lunga și Inspectoratului Ecologic de Stat, Inspecției Financiare Ceadîr-Lunga, Inspectoratului de poliție, șefilor Agenției „Apele Moldovei”. Astfel de adresări au mai fost trimise și administrației raionului Ceadîr-Lunga, ex-președintelui Adunării Populare a Găgăuziei Dmitrii Constantinov sau viceministrului Justiției Anatolie Munteanu.
Într-unul dintre răspunsuri, Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Ceadîr-Lunga, a refuzat pornirea urmăririi penale pe marginea cazului, „în legătură cu lipsa în acțiunile lui Petru Gagauz a componenţei de infracțiune prevăzute în Codul penal al Republicii Moldova”. „În cazul de față se întrevăd evidențe ale unor relații de drept civil, în legătură cu care recomandăm adresarea în instanța de judecată”, potrivit documentului. Același lucru, adresarea în instanță, l-au recomandat și celelalte instituții enumerate, precizând că subiectul nu ține de competența niciuneia dintre ele.
În luna mai 2017, 645 de locuitori ai satului (din totalul de circa 5.000 de persoane), împreună cu consilierii locali și primarul, au semnat o petiție colectivă, publicată inclusiv pe Harta Corupției a portalului Anticoruptie.md. În ea, semnatarii își exprimă „indignarea până la limită față de acțiunile ilegale ale locuitorului satului Gaidar Stepan Gagauz” și solicită Procuraturii Generale, Centrului Național Anticorupție și Cancelariei de Stat a Republicii Moldova să rezolve problema. „Toate încercările de rezolvare a conflictului pe cale pașnică s-au epuizat, astfel încât timp de 11 luni toate adresările primăriei către toate structurile obligate să acorde sprijin în rezolvarea conflictului și respectarea legii nu au dus la rezolvarea acestuia. Procesul de judecată din instanța or. Ceadîr-Lunga, privind redobândirea proprietății publice, se tărăgănează artificial”, se spune în petiția colectivă. Dar nici de această dată apelul nu a dat roade, instituțiile redirecționând scrisoarea Inspectoratului de Poliție Ceadîr-Lunga, conform competențelor.
„Procuratura a analizat petițiile, am reacționat, dar nu ține de competența noastră pentru că acolo e vorba de o dispută de ordin civil. Din câte știu, una dintre părți chiar tărăgănează procesul. Procuratura nu are competențe și nicio bază pentru a se implica într-o dispută de ordin civil, legată de folosirea unui lac după expirarea unui contract”, ne-a declarat Ruslan Caraivan, actualul procuror al Găgăuziei. „La momentul actual există o astfel de adresare inclusiv la Procuratura Generală. Poliția efectuează verificări, însă un rezultat final nu există. La acest moment nu a fost intentat niciun proces sau dosar penal”, l-a completat Ion Pamujac, procuror în oficiul Ceadîr-Lunga al Procuraturii UTA Găgăuzia.
De cealaltă parte, Poliția examinează cazul cel puțin din luna iulie curent, fapt confirmat inclusiv printr-un răspuns semnat de Alexandru Pânzari, șeful Inspectoratului General al Poliției. Deocamdată, oamenii legii nu ne-au oferit precizări referitoare la mersul anchetei.
Primarul Fiodor Topciu. Foto: CIJM
„Toți ne trimit în judecată. Iar judecățile se ocupă cu nu știu ce, doar întind ședințele. Căutăm la nesfârșit o oarecare persoană fizică, prin toată lumea, până se va găsi și va fi posibilă întoarcerea bunului public în proprietatea statului. Dacă și Procuratura, și Poliția ne spun că nu sunt în puterea de a face ceva, nici Ecologia, nici Ministerul Justiției… Nu găsesc cuvântul potrivit ca să spun ce înseamnă asta. Nu putem folosi iazul, avem restricții de acces. Dacă există legi în acest stat, ele trebuie să lucreze!”, spune indignat Fiodor Topciu.
Fratele din Parlament: „Suntem familii diferite, fiecare cu propriile griji”
Pe Stepan Gagauz, care actualmente locuiește în satul Gaidar, l-am găsit în fața porții în spatele căreia se ridică o casă cu două etaje. Bărbatul era pe picior de plecare și nu a dorit să vorbească cu reporterii. „Ce doriți? Nu dau niciun interviu, niciun comentariu”, a tăiat-o el scurt, în timp ce urca într-un automobil Lada Samara. În timp ce arendașul oficial, Petru Gagauz, se află la Moscova, cel de-al treilea frate rezolvă problemele țării din postura de ales al poporului.
Fiodor Gagauz este deputat în Parlament din anul 2014, din partea fracțiunii Partidului Socialiștilor. Tot el este și membru al Comisiei parlamentare drepturile omului și relații interetnice. Anterior, a fost deputat al Adunării Populare a UTA Găgăuzia. Nici el nu a dorit să ne dea detalii: „Sunați-i celui care arendează, lui Stepan, și el vă va răspunde la toate întrebările. Nu am discutat cu Petru, suntem familii diferite, fiecare cu propriile griji. Nu știu cine este avocatul, nu mă ocup cu asta. Toate cele bune.” Avocatul care îi reprezintă pe frații Gagauz în instanță, Ruslan Ahmedov, nu a fost de găsit la telefon pentru a oferi precizări.
Deputatul Fiodor Gagauz, în timpul unei ședințe a Parlamentului. Foto: CIJM
„Povestea nu se va încheia curând. Cel pe care e formulat contractul de arendă se află demult în Federația Rusă, iar cei care pretind la dreptul de folosință al bunului acvatic nu au niciun temei juridic. Teoretic, contractul trebuia demult reziliat, dar… Nici nu-l vor găsi (pe Petru Gagauz - n.r.). Din păcate, în legislația noastră există imperfecțiuni care permit astfel de cazuri. Noi nu ne putem implica, pentru că ține de competențele autorităților locale”, comentează Alexandr Chendighelean, șeful Direcției generale pentru complexul agroindustrial a UTA Găgăuzia (echivalentul local al Ministerului Agriculturii - n.r.).
El spune că în jurul lacului Tomai s-au iscat multe dispute și anterior, acesta fiind în administrarea a două primării. „Anterior, ambele administrații locale reușeau să încheie contracte de arendă cu un singur agent economic. Acum, odată ce competențele autorităților publice locale s-au lărgit simțitor, fiecare trage turta spre sine. Aproape 90% din suprafața bazinului acvatic se află în administrarea satului Tomai, alte 10-15% sunt pe teritoriul satului Gaidar. Noi anterior am venit cu inițiativa de a trece aceste lacuri sub jurisdicția Direcției generale pentru complexul agroindustrial a UTA Găgăuzia, așa ca o singură entitate să le îngrijească, să le dea în arendă etc. Din păcate, a intervenit reforma Guvrnului și, deși ex-ministrul Mediului dăduse undă verde inițiativei, actualul ministru s-a arătat împotrivă. Deocamdată, lucrurile rămân așa cum sunt și pornind de la asta se iscă foarte multe scandaluri, or lacul în cauză nu este unicul. Oamenii sunt înrăiți. Cum se va rezolva subiectul, nu știu”, a mai adăugat funcționarul.
Investigaţia a fost realizată în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sectorul Justiţiei în Republica Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA.
Investigaţii din aceeaşi categorie:
Răfuială la comandă sau cine răspunde pentru arestările neîntemeiate
Câțiva agenți economici și persoane fizice din orașul Rezina acuză poliția și procuratura locală de persecuții și hărțuiri. Ei cred că toate acestea s-ar face la indicația administrației raionului, care luptă astfel cu adversarii săi. Oamenii de afaceri sunt îngrijorați că în ultimul timp se recurge la controale neîntemeiate, se inițiază dosare fără suport factologic, ajungându-se chiar la rețineri, arestări și întemnițarea anumitor persoane. Chiar dacă unii reușesc să dovedească nevinovăția lor, aproape că este imposibil să obțină tragerea la răspundere a celor care au admis abuzuri și au sfidat legea.
Este și cazul lui Alexandru Răileanu, registrator în cadrul
Cum a ajuns finul de cununie al unui magistrat la Curtea Supremă de Justiție vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău
Judecătorul Corneliu Guzun a ajuns vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău la trei ani după ce a început să poarte robă, fiind singurul candidat la funcția respectivă. Guzun a fost recomandat pentru funcția de judecător de către nașul său de cununie, Oleg Sternioală, care este vicepreședinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ din cadrul Curții Supreme de Justiție și membru al Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Odată cu promovarea în funcție, în bugetul judecătorului au început să curgă donații ... de la soacră, care lucrează în străinătate.
Corneliu Guzun. Foto: CIJM
Corneliu Guzun a fost numit la 24 aprilie 2015
Judecători cu apartamente de pomană
Pe parcursul ultimilor cinci ani (2012-2017), din bugetul municipiului Chișinău au fost alocați peste 127 de milioane de lei pentru asigurarea cu apartamente a unor persoane care au dat Primăria în judecată cerând locuințe sau pentru încheierea cu aceasta a unor tranzacții de împăcare. Printre beneficiari de astfel de apartamente, dar și de bani, sunt și magistrați. Unii, deși au primit apartamente gratuite din fondul locativ al municipiului Chișinău, s-au îmbogățit între timp și cu alte locuințe: unele achiziționate la prețuri preferențiale, alte - cumpărate la preț de piață. Sunt și judecători care au părăsit sistemul judecătoresc la scurt
Pensionarii de lux ai Justiției moldovenești
Câteva modificări legislative operate în ultimii ani, prin care au fost schimbate condițiile de pensionare și de achitare a indemnizației viagere pentru justițiarii moldoveni, au determinat mai mulți judecători și procurori pensionați să se adreseze în judecată pentru a cere pensii mai mari. Astăzi, fiecare al doilea procuror pensionar are sau a avut un proces în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care cere pensie în valoare de 75% din salariul procurorului în ultima funcție deținută. Mai mulți dintre foștii procurori identificați de Centrul de Investigații Jurnalistice, care au obținut în instanță dreptul la pensii de peste 11.000
Femeile bătute, singure în fața agresorilor și a sistemului de justiție
Victimele violenței în familie, majoritatea femei, depind adesea, de un sistem de justiție care nu le protejează și nu manifestă clemență atunci când, din disperare, acestea ajung să se apere singure sau să contraatace, spun avocați și activiști pentru drepturile omului.
Angela Gojan. Foto: CIJM
Angela Gojan avea puțin peste 20 de ani când căsnicia a devenit pentru ea un coșmar presărat cu abuzuri, dar a trebuit să treacă zece ani, până să se decidă să rupă lanțul vicios. Femeia spune că era bătută crunt pentru te miri ce: ba că se uita cineva la ea, ba că nu era atentă
Magistrați cu onoarea pătată, distinși cu diplome și titluri onorifice
Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă
Cum (nu) se face justiție în cazul persoanelor cu dizabilități psihosociale
La zece ani de la adoptarea Convenției ONU cu privire la persoanele cu dizabilități, statul Republica Moldova încă nu are un mecanism de reprezentare a intereselor oamenilor cu nevoi speciale în justiție. Fie că interacționează cu polițiști, procurori sau judecători, de multe ori spusele acestor persoane nu sunt luate în serios de oamenii legii, iar cazuri grave de abuz nu mai ajung în justiție. Ca să demonstreze că mint sau nu pot depune declarații, instituțiile de drept trimit persoanele cu dizabilități cu zecile la expertize psihiatrice, spun avocații.
Ion are 22 de ani și suferă de schizofrenie. Cazul acestuia ne-a fost semnalat
„50 de umbre” ale dosarelor miliardului furat
„Dosarul Șor”, „dosarul Filat” și „dosarul Platon”, trei cauze penale pe care le invocă de fiecare dată procurorii atunci când sunt întrebați despre investigarea furtului miliardului, au avut „destine” diferite din momentul pornirii urmăririi penale. În două dintre aceste cauze au fost semnalate mai multe încălcări procedurale, excese din partea procurorilor și judecătorilor, rele tratamente și încălcarea drepturilor omului în arest și detenție. În cazul lui Șor, primul vizat într-un dosar penal privind furtul de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, cauza a „încremenit” pe masa judecătorilor din prima
Persoane cu dizabilități psihosociale, „jefuite” de rude, cu acordul tacit al justiției
Sute de persoane cu dizabilități psihosociale au rămas fără case și bunuri după ce rudele le-au plasat în internate psihoneurologice și le-au vândut proprietățile. Acest lucru a fost posibil cu implicarea unor instanțe de judecată care le-au lipsit de capacitatea de exercițiu, retrăgându-le dreptul de a lua decizii în mod independent. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au analizat mai multe cazuri de acest fel și au ajuns la concluzia că, de multe ori, oamenii nici nu au fost prezenți la procesele de judecată unde le-a fost decisă soarta.
O lege, în vigoare până anul trecut, prevedea că o persoană
Proiect al Guvernului, îngropat pe șantier. Centrul de medicină sportivă, între afaceri private și litigii în lanț
De zeci de ani, angajaţii Centrului de Medicină Sportivă „Atletmed”, singurul de acest fel din Republica Moldova, își doresc condiții decente de muncă pentru a putea acorda asistență medicală de cea mai înaltă calitate sportivilor din țară. Oportunitatea a apărut acum trei ani, când Guvernul a inițiat un proiect investițional care permitea ca pe lotul unde se afla anterior instituţia să fie ridicat un bloc nou, cu spații destinate acestui centru, dar și cu apartamente pe care antreprenorul să le vândă. Deși firma Inamstro SRL a fost găsită rapid, iar toate actele permisive au fost eliberate de municipalitate, inițiativa s-a transformat într-o epopee interminabilă de plângeri,
Moldova penală
În cinci ani, din 2013 până în 2017, procurorii au intentat peste 100 de dosare penale în privința primarilor și președinților de raioane. Este un calcul elementar al reporterilor Centrului de Investigaţii Jurnalistice care au analizat informaţiile din surse deschise şi au discutat cu mai mulţi edili. Cel mai des, în atenția instituțiilor de drept ajung aleși locali care reprezintă partidele de opoziție. Unii dintre ei susțin că au și câte opt doare penale deschise într-un singur mandat. De regulă, doar o mică parte din aceste dosare ajung în judecată, iar numărul primarilor condamnați penal pentru infracțiunile care le sunt incriminate
Scăpați de justiție în Moldova, doi abuzatori de copii au ajuns pe banca acuzaților în Grecia și Danemarca
Un politician și un preot - clienți ai unei rețele de traficanți copii, vizați într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice - care acum șase ani au fost „scăpați” de pedeapsă penală în Republica Moldova, sunt judecați, pentru infracțiuni similare, în Grecia și Danemarca. Nick Georgiadis, cetățeanul cu imunitate diplomatică, care venise în 2010 la Chișinău pentru a fi consilierul ministrului Economiei, în cadrul unei misiuni internaționale, este judecat la Atena pentru că ar fi abuzat sexual băieți moldoveni. În Danemarca, o anchetă penală scoate la iveală comportamentul indecent al unui preot danez, client al rețelei de traficanți, dar care nici
„Masa tăcerii” a Justiţiei
Judecătorii din Republica Moldova urmează să-şi aleagă vineri, 20 octombrie, reprezentanţii în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), singurul organ de autoadministrare judecătorească. Pentru cele şase funcţii de membri ai CSM candidează opt magistraţi. Doi au fost propuşi de Curtea Supremă de Justiţie, doi de curţile de apel, doi de instanţele de fond, iar alții doi şi-au făcut singuri loc în cursă. Trei judecători candidează la funcţiile de membri supleanţi. Ei vor rămâne pe „banca de rezervă” şi vor veni să-şi înlocuiască colegii în cazul în care, de exemplu, unii vor demisiona.
Alegerile în CSM sunt marcate în acest an de critici atât din interiorul
Datoriile de sute de mii ale judecătorilor, între riscuri pentru sistem şi fentarea legii
Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm
„Arborele genealogic” al justiției (II)
Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Deși afirmă că relațiile de colegialitate din perioada studenției nu le influențează în niciun fel activitatea profesională, mai multe cazuri concrete demonstrează că unii judecători și procurori au fost promovați în carieră tocmai în perioada în care colegii lor de facultate dețineau funcții importante în sistem. Vedeți în continuare cine au fost colegii de promoție ai președintelui Curții Supreme de Justiție Mihai Poalelungi, ai procurorului general Eduard Harunjen și ai fostului ministru al Justiției Oleg Efrim.
Colegii de promoție ai președintelui
„Arborele genealogic” al justiției
Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții - soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.
În 2013, Ziarul de Gardă (ZdG) dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său,
Chilipiruri imobiliare pentru judecători, pe terenurile statului
Magistraţii și alţi angajați ai sistemului judecătoresc vor beneficia din nou de apartamente la prețuri preferențiale, de această dată într-un nou ansamblu rezidenţial care urmează să fie construit în sectorul Ciocana al Capitalei. Locuințele vor fi ridicate pe un teren de 77 de ari, transmis în arendă Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) încă la sfârșitul anului 2014, printr-o hotărâre a Consiliului Municipal Chişinău (CMC). Aleşii locali au adoptat această decizie după ce, în 2013, autorităţile au transmis în folosință CSM două terenuri în sectorul Râșcani, tot pentru construcția unor case destinate reprezentanţilor sistemului judecătoresc. Acum trei ani, în scopuri similare, CMC
Judecătorii miliardului furat
Datorii de sute de milioane de lei ale unor agenți economici care au contractat pe parcursul anilor 2010-2013 credite de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank riscă să nu fie recuperate niciodată din cauza unor hotărâri judecătorești prin care fie sunt anulate contractele de împrumut, fie este legalizată lichidarea acestor companii cu transferarea activelor spre zone off-shore. Deși cunosc despre astfel de cazuri, procurorii nu au inițiat deocamdată niciun dosar penal privind implicarea judecătorilor în scheme de eschivare a unor companii de la restituirea creditelor contractate de la cele trei bănci aflate în proces de lichidare. Potrivit
AUDIO, DOC // Bancherul „fantomă” din dosarul lui Vlad Filat
Un cunoscut bancher rus s-a pomenit atras, fără știrea sa, în controversatul dosar al ex-premierului Vlad Filat. Fostul președinte executiv al băncii rusești Petrocomerț bank este acuzat că s-ar fi întâlnit, în februarie 2013, cu fostul secretar general al Guvernului Victor Bodiu și ar fi pus la cale preluarea unei părți a activelor neperformante de la Banca de Economii. Potrivit raportului Kroll, preluarea creditelor neperformante în valoare de circa un miliard de lei de către Roseau Alliance LLP ar fi constituit primul pas în schema de preluare a BEM. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice l-au găsit pe bancher, iar acesta nu știe
Apartamente la preț redus pentru mama și rudele magistratului Oleg Melniciuc, în blocul destinat judecătorilor
În blocul locativ de pe strada Hristo Botev 6, din Chișinău, care se construiește în prezent pentru magistrații Judecătoriei sectorului Râșcani din Capitală și copiii acestora, s-au ales cu apartamente și chiar spații comerciale mama și câteva rude ale președintelui instanței, Oleg Melniciuc. Însuși magistratul, care anunța inițial că, deși deține spații locative, ar mai vrea apartamente pentru a le oferi copiilor săi, nu și-a procurat acolo locuințe, ci doar un spațiu comercial. În același bloc, printr-o decizie separată și fără să fi solicitat, a primit apartament și președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu.
Oleg Melniciuc, la Adunarea generală a judecătorilor. Foto:
Magistrați cu probleme de integritate și decizii controversate vor la funcții de conducere la Judecătoria Chișinău
Odată cu reorganizarea sistemului judecătoresc, mai mulți magistrați - unii cu probleme de integritate - s-au lansat în cursa pentru funcții de conducere în noile instituții. Bunăoară, Oleg Melniciuc, actualul președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani al Capitalei, a solicitat promovarea în postul de președinte sau vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. Și magistrații Ion Țurcan, de la Judecătoria sectorului Centru, Ghenadie Pavliuc sau Dorin Dulghieru, de la Judecătoria sectorului Buiucani, își doresc funcția de vicepreședinte al aceleiași instanțe. Anterior, candidaturile unora au fost însă respinse de către președintele Republicii Moldova din cauza că ar fi participat la luarea unor decizii dubioase sau ar
Doc, audio // Martori falși în dosarul lui Vlad Filat
Trei tinere din Federația Rusă, care par să nu știe nici cu spatele despre situația din Republica Moldova, figurează în calitate de martori-cheie în răsunătorul dosar de corupție în cadrul căruia este judecat Vlad Filat. Potrivit declarațiilor depuse de Ilan Șor în instanță, ele ar fi intermediat pretinsa mituire cu 320 de milioane de lei a fostului prim-ministru. Aceste declarații au fost acceptate de prima instanță și incluse în sentința de condamnare, fără ca tinerele să fie invitate pentru a depune mărturii. Centrul de Investigații Jurnalistice a reușit să afle numele acestor femei și să ia legătura cu două dintre
Deputat prins în „capcana” creditelor bancare
Familia unui deputat din Moldova riscă să ajungă în stradă. Banca de la care a luat mai demult un credit, în valoare de 1 500 000 de lei, își vrea toți banii înapoi. Iar pentru că între timp au crescut penalitățile, familia este obligată să dea tot ce are, până și locuința în care stă. Banca a câștigat procesul în judecată și nu mai vrea amânare, în timp ce soția parlamentarului, cea care conduce firma ce a luat împrumutul, spune că nu a semnat niciun contract pentru garantarea creditului, așa că deja cheamă ea banca în judecată, pentru fals în
VIDEO// Decizie a CSJ „imposibil” de executat
O femeie din Criuleni se zbate de aproape patru ani să fie restabilită la locul de muncă, însă degeaba. Fostul angajator i-a lichidat funcția, după ce fabrica pe care o conducea s-a închis. Deși are decizia finală a Curții Supreme de Justiție, Veronica Filipescu continuă să bată la ușile autorităților pentru că hotărârea nu este executată. Femeia a chemat și Ministerul Justiției în judecată, iar statul a fost obligat să-i plătească despăgubiri morale. Cu toate acestea, nimeni nu poate face nimic – funcția de director nu mai există pentru că fabrica s-a lichidat demult, se apără angajatorul.
Articolul a fost
Respinși de președinte, fiii a doi foști magistrați compromiși insistă să devină judecători
Corneliu Crețu și Petru Harmaniuc, fiii foștilor judecători Gheorghe Crețu și Valeriu Harmaniuc, s-au înscris în cursa pentru funcția de magistrat la Judecătoria sectorului Centru al Capitalei, unde sunt trei posturi vacante. Cei doi absolvenți ai Institutului Național al Justiției (INJ) au decis să-și încerce din nou norocul, după ce anterior candidaturile lor au fost respinse de președintele Nicolae Timofti. Atunci Corneliu Crețu a fost repartizat la Judecătoria sectorului Centru, iar Petru Harmaniuc - la Judecătoria sectorului Râșcani.
“În viziunea mea, la examinarea candidaturilor sus-menționate, înaintate pentru numirea în funcția de judecător, Consiliul Superior al Magistraturii a scăpat din vedere unele
Cariera, studiile, dosarele controversate şi averea judecătorului Pavliuc
Judecătorul Ghenadie Pavliuc a devenit, în ultimele luni, principala figură din justiţia R. Moldova. În luna mai i-a aplicat lui Ilan Şor, actualul primar al oraşului Orhei, un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv în penitenciar. Peste trei săptămâni, l-a eliberat şi din arestul la domiciliu. În octombrie, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, iar recent, l-a salvat de puşcărie pe fostul deputat Valeriu Guma, condamnat în România la 4 ani de închisoare cu executare.
Ziarul de Gardă a făcut o investigație despre cariera, studiile, dosarele controversate şi averea judecătorului Pavliuc. Potrivit publicației,
Prin intermediul sistemului judecătoresc din R. Moldova au fost spălate 18 miliarde de dolari din 2010 încoace (II)
Circa 18 miliarde de dolari, 17 judecători, trei dosare „fantomă” ai căror semnatari lipsesc, un dosar nimicit și un judecător implicat fără voie în schema legalizării banilor „negri” din Federația Rusă.
Continuare din 20 noiembrie
În perioada anilor 2010-2014, R. Moldova s-a transformat într-o adevărată „spălătorie” a unor sume mari de bani proveniți din Federația Rusă. În schemă au intrat cel puțin 17 magistrați moldoveni care au legalizat profituri care ar fi fost obținute ilegal, scrie presa rusească. Pe de altă parte, responsabilii din cadrul Centrului Național Anticorupție susțin că nu pot vorbi de „spălare de bani” în acest caz, fiindcă
Prin intermediul sistemului judecătoresc din R. Moldova au fost spălate 18 miliarde de dolari din 2010 încoace (I)
Începând cu anul 2010, R. Moldova a devenit un veritabil sistem de spălare a banilor în regiune prin intermediul instanțelor judecătorești. Această „faimă” ni s-a dus în întreaga lume, iar jumătate dintre cei 20 de judecători care au dictat verdicte rușinoase continuă să judece și „să facă dreptate” până azi.
Mulți dintre judecătorii care au „legalizat” banii negri proveniți din Rusia au mai fost și ulterior implicați în scandaluri. Cu toate acestea, sistemul se încăpățânează să se „curețe”, iar unii dintre judecătorii care au participat în schema de spălare a banilor au fost chiar numiți președinți de instanțe.
Ordonanțe, la indigo
Schemele
Averea declarată de judecători: case și mașini la prețuri de nimic
O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.
Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și
Judecătorii „cu nouă vieţi”
Vladimir Voronin, Marian Lupu, Mihai Ghimpu şi Nicolae Timofti au atenţionat în actele trimise la CSM că cei respinşi nu-și au locul în sistemul judecătoresc deoarece discreditează Justiţia, nu sunt obiectivi, deţin averi nejustificate, au probleme de integritate, relaţii cu businessmeni care conduc afaceri dubioase. De cele mai multe ori, constatările s-au bazat pe avizele Serviciului de Informaţii şi Securitate. În pofida argumentelor expuse de mai-marii ţării, CSM a lăsat în funcţie sau chiar a promovat circa 55 de judecători. Între timp, unii au plecat onorabil din sistem cu tot cu păcate, iar cel puţin 30 continuă şi astăzi
Judecători cu lipici la donații
Din numărul total de 426 de judecători, 85 declară că au obținut cel puțin un bun din donații. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri, apartamente și case. Este și cazul președintei Judecătoriei Șoldănești, Elvira Lavciuc. La puțin timp după ce a fost numită în funcție, în 2010, aceasta a primit sub formă de donație o cotă-parte dintr-un apartament. Judecătoarea ne-a declarat că rudele i-au făcut acest cadou (care însă nu figurează ca moștenire, ci ca donație, în declarația de avere). Ea a refuzat să precizeze de cât timp dețineau părinții ei imobilul.
Printre magistrații cu cele mai valoroase
Dreptate după ce s-a făcut „justiţie” sau Cum face dreptate judecătoria Teleneşti?
Câţiva locuitori de la Ordăşei, raionul Teleneşti ne-au rugat să le ajutăm să se descurce într-un caz ieşit din comun. Potrivit acestora, 31 de persoane din Ordăşei, printr-o decizie a Judecătoriei Teleneşti au fost deposedate de titlurile de autentificare a dreptului deţinătoruluii de teren. În investigarea acestui caz s-au antrenat colegii noştri de la publicaţia “Cuvintul”, editată la Rezina şi distribuită în raioanele Rezina, Şoldăneşti, Teleneşti şi Orhei.
Între acestea este şi Valeriu Gorun, secretarul Consiliului Local Ordăşei, dar şi 9 săteni care au decedat în perioada 1994-2009. Cei vii abea nu demult au aflat că au fost deposedaţi de terenurile
Luxul procuroarei Neaga
Procurorul adjunct din sectorul Buiucani al capitalei, Elena Neaga, şi-a etalat zilele trecute, pe o reţea de socializare, luxul şi bogăţia în care trăieşte. Cu un venit anual de 82 mii de lei, omul legii reuşeşte să trăiască regeşte. Dânsa şi-a construit în 2012 o locuinţă cu trei nivele, cu o suprafaţă de peste 270 de metri pătraţi, imobilul fiind unul dintre cele mai luxoase şi se află în centrul oraşului Străşeni.
Decorată “Pentru Merit”
Omul legii a primit şi titlul de Crucea “Pentru Merit” în legătură cu aniversarea a XXII-a de la formarea Procuraturii R. Moldova.
Pozele procuroarei, descoperite de Jurnal TV,
Partidul Democrat, favorizat în instanţele de judecată
Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC), formată dintrun grup de organizaţii neguvernamentale, reunite în 2009, pentru a monitoriza integritatea candidaţilor de pe listele electorale ale partidelor în cadrul alegerilor parlamentare, a obţinut câştig de cauză în procesul pornit de Partidul Comuniştilor, după ce 22 de candidaţi de pe listele formaţiunii au intrat în Lista neagră pentru că aveau restanţe la capitolul integritate. Curtea Supremă de Justiţie a dat câştig de cauză societăţii civile, după un lung proces de judecată, iniţiat de PCRM în noiembrie 2010. Această decizie vine, după ce ICPC a obţinut câştig de cauză în alte două
Judecătorul Oleg Melniciuc, „spălat” şi promovat din nou
Magistratul Oleg Melniciuc, care, întro şedinţă publică, a numit jurnaliştii „răpănoşi”, se pare, nu va repeta soarta colegului său magistratul Ion Muruianu, care, după ce a numit presa „câini turbaţi”, a generat o reacţie dură din partea societăţii civile, a comunităţii media, dar şi a politicienilor, şi, în consecinţă, a fost înlăturat de la şefia Curţii Supreme de Justiţie.
Candidatura magistratului Melniciuc, respinsă acum două săptămâni de preşedintele Nicoale Timofti pe motiv că acesta a încălcat codul de etică de mai multe ori şi a judecat aflându-se în conflict de interese, a fost din nou promovată la şefia Judecătoriei sectorului
Magistrată suspectată de falsuri, avansată în funcţie
Judecătoarea Nelea Budăi se află în vizorul Serviciului de Informaţii şi Securitate pentru că ar fi admis probe false într-un proces. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va anunţa astăzi un concurs pentru funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău. Până în ianuarie 2013, acest post a fost ocupat de Gheorghe Creţu, care şi-a dat demisia după ce a fost declarat principalul suspect în cazul omorului din Pădurea Domnească. De atunci, interimatul este asigurat de judecătoarea Nelea Budăi, care s-ar putea înscrie în cursă pentru a deveni oficial adjuncta preşedintelui Curţii de Apel, Ion Pleşca.
Magistrata apare frecvent în rapoartele CSM
Terenul atribuit colegului l-a costat funcția
Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Grigore Zubati, în vârstă de 59 de ani, a fost demis săptămâna trecută de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru că a pus umărul la împroprietărirea colegului său, Mihai Ciugureanu. Magistratul a obligat Primăria Chișinău să-i vândă acestuia un teren din proprietate publică. În timp ce această decizia l-a constat funcția pe Zubati, Mihai Ciugureanu a scăpat nepedepsit.
Totul a pornit încă în luna septembrie 2001, când Mihail Ciugureanu a depus o cerere la Primărie, cerând, în baza Legii cu privire la statutul judecătorului, să-i fie repartizat un teren pentru a-și contrui o casă.
Consiliul Superior al Magistraturii ajută judecătorii compromiși să plece din sistem onorabil?
În ultimii ani mai mulţi judecători care aveau probleme disciplinare au fost lăsaţi să plece din sistem onorabil, în loc să fie demişi. Faptul că magistraţii pleacă fără sancţiuni le permite să încaseze zeci de mii de lei ca indemnizaţie unică prevăzută de lege, dar şi să se încadreze în avocatură. Cel care are rolul principal în curăţirea sistemului de elemente ce prejudiciază imaginea justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pare să fi devenit un paravan pentru demisia onorabilă a judecătorilor compromişi. Mai mult, o bună parte din sancţiunile dictate de Colegiul Disciplinar al Judecătorilor (CDJ) sunt anulate sau “înmuiate”
Avocatura, refugiu pentru judecătorii compromişi
Majoritatea judecătorilor care au fost nevoiţi să plece din sistem în ultimii ani după ce s-au compromis şi-au găsit refugiu în avocatură. De cele mai multe ori, Uniunea Avocaţilor a refuzat să le acorde licenţă, însă i-a acceptat după ce foştii judecători se adresau în instanţă. La tranferul acestora într-o altă breaslă a contribuit și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care, în loc să-i demită, le-a acceptat demisiile depuse din proprie inițiativă.
Aureliu Colenco
Fostul preşedinte al Curţii de Apel Economice, Aureliu Colenco, care a renunţat la mantia de judecător după ce au fost desfiinţate instanţele specializate, a decis şi el
Cât CNI nu are preşedinte Cazul judecătorului Sergiu Arnăut pune în dificultate Procuratura Anticorupţie şi Centrul Anticorupţie
Cât de oneşti sunt magistraţii atunci când îşi declară averile şi în ce măsură pot fi pedepsiţi acei care mint, lucru inadmisibil, s-ar părea, în cazul judecătorilor? Întrebarea a devenit actuală mai ales după ce jurnaliştii de la Centrul de Investigații Jurnalistice au dezvăluit că magistratul Sergiu Arnăut de la Curtea de Apel ar locui într-o casă cu trei nivele, evaluată, oficial, împreună cu terenul, la peste două milioane de lei, proprietăţi pe care magistratul le-a omis din declaraţiile de avere. Cazul Arnăut pune însă în dificultate Procuratura Anticorupţie şi Centrul Anticorpţie, care s-au sesizat, dar, recunosc, că nu
Articolul precedent la aceeaşi temă
Articolul următor la aceeaşi temă
Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.