Justiţie

Un sat întreg încearcă să-şi recapete iazul ajuns pe mâinile fraţilor unui deputat socialist

Lacul de la hotarele satelor Tomai și Gaidar se întinde pe o suprafață de peste 70 de hectare. Foto: CIJM
Autor: Victoria Dodon
13/10/2017 13527

De mai bine de un an, frații unui deputat socialist din Parlament folosesc un lac din zona de sud a țării pentru pescuit și comercializarea peștelui chiar dacă contractul de arendă, încheiat la începutul anilor 2000 cu administrația locală, a expirat în iunie anul trecut. Zeci de adresări expediate organelor de drept regionale și centrale, apeluri, discuții și, mai nou, o petiție colectivă semnată de peste 600 de săteni în frunte cu primarul - nimic nu a dat rezultate deocamdată, toți sugerând edilului să se adreseze în instanță. A făcut-o și pe asta, doar că cele două procese de judecată bat pasul pe loc. „Am rămas fără nicio susținere, toți ne-au lăsat unu la unu cu această problemă și nu mai știm ce să facem. Ultima instanță sunteți voi, jurnaliștii…”, oftează primarul Fiodor Topciu, în lupta pentru returnarea proprietății publice. Pe de altă parte, nici deputatul socialist, nici fraţii acestuia, care folosesc iazul, nu au vrut să comenteze situaţia.

Lacul de la hotarele satelor Tomai și Gaidar, raionul Ceadîr-Lunga din UTA Găgăuzia, se întinde pe o suprafață de peste 70 de hectare. Dintre acestea, patru hectare sunt în proprietatea satului Gaidar, iar cea mai mare parte, aproape 72 de hectare, se află în proprietatea administrației de la Tomai încă din anul 2002.

Pe malul celălalt, arendașul și-a instalat cortul, bărcile și uneltele de pescuit. Foto: CIJM

Cu doi ani mai devreme, în decembrie 2000, când iazul nici nu era administrat de autoritatea locală, Consiliul sătesc de atunci a decis să-l dea în arendă lui Petru Gagauz, un locuitor al satului Gaidar. Potrivit contractului de arendă semnat în iunie 2001, arendașul a primit în gestiune cele 72 de hectare de lac pe un termen de 15 ani - până la 25 iunie 2016 - pentru activități de piscicultură și crearea unei zone de odihnă. Printre altele, potrivit înțelegerii, arendașul se obliga să informeze autoritățile locale despre popularea bazinului cu pește și să permită localnicilor din Tomai să pescuiască, contra cost, până la trei kilograme de pește per persoană. În schimb, Petru Gagauz era obligat să verse în bugetul local o plată de arendă de 6.358 de lei pe an. Între timp, bărbatul s-a mutat cu traiul la Moscova, în Federația Rusă, lăsând afacerea în gestiunea fratelui său, Stepan Gagauz. Deși contractul a expirat acum mai bine de un, acesta nu dorește nicidecum să părăsească proprietatea statului. Bărcile, uneltele de pescuit, paznicii și câinii, toate stau la locurile lor, iar pescuitul și comercializarea peștelui continuă ilegal, potrivit sătenilor.

Fiodor Topciu, primar al satului Tomai din anul 2011, își amintește că pe atunci, la începutul anilor 2000, nu exista nici cerința de a da în arendă un bun public prin licitație și nici obligația, conform legii, ca gestionarul să fie un agent economic. A fost mai degrabă o înțelegere la care au ajuns Petru Gagauz și primarul. „Odată cu expirarea contractului însă, I-am anunțat că termenul de arendă expiră și că vom organiza o licitație publică. El a răspuns că a populat iazul cu pește și nu va pleca de acolo; s-a adresat Consiliului local cu solicitarea ca contractul de arendă să fie prelungit cu un an și jumătate. Consilierii au refuzat pentru că acest fapt este contrar legii, mai ales ținând cont de faptul că Gagauz este o persoană fizică, nu un agent economic. El a contestat decizia Consiliului local în instanța de judecată. Noi, de cealaltă parte, tot l-am dat în judecată în legătură cu faptul că nu eliberează bunul public”, explică primarul.

Adresările primarului Topciu către Petru și Stepan Gagauz, cererea lui Petru Gagauz către Consiliul local privind prelungirea contractului de arendă și refuzurile consilierilor: 

Potrivit lui, ambele procese de judecată bat pasul pe loc. „Deocamdată ședințe de judecată nu au avut loc, doar amânări. Un pretext de amânare, pentru jumătate de an, a fost faptul că reclamantul (Petru Gagauz, arendașul oficial - n.r.) se află la Moscova și trebuie informat despre materialele dosarului. Îl tot caută și nu-l găsesc, iar noi nu vom mai da de capăt până nu-l vor găsi. La ședințele preliminare vine doar avocatul, care tot informează de fiecare dată că clientul lui se află în Federația Rusă. Situație absurdă!”, se indignează Fiodor Topciu.

Astfel, sătenii și autoritățile locale, în frunte cu primarul satului Tomai, sunt disperați pentru că zecile de plângeri expediate organelor de drept și factorilor decizionali nu au dat niciun rezultat, iar procesele de judecată par să nu se încheie prea curând. Între timp, sătenii susțin că nu se pot apropia cu undița de lac, pentru că imediat le ies în cale câinii care stau de pază. „Am rămas fără nicio susținere, toate adresările noastre la toate structurile sunt în van, toți ne-au lăsat unu la unu cu această problemă și nu mai știm ce să facem. Ultima instanță sunteți voi, jurnaliștii. Dacă nu ne veți ajuta, nu știm ce ne facem…”, oftează Fiodor Topciu.

Arendarea iazului cu bani puţini

Prețul anual de arendare a iazului de la Tomai s-a calculat conform unei formule speciale în care, potrivit ex-primarului Dumitru Stamat, fostul edil Dumitru Cimpoieș, care a încheiat contractul de arendă, a admis erori. „Nota de bonitate a solului, conform documentelor, a fost marcată cu 18 puncte, deși media pe țară este de 65 de puncte, iar la Tomai - de 61 de puncte. Aceste 18 puncte ex-primarul Cimpoieș le-a luat la nimereală, respectiv și suma a fost una mult mai mică decât cea reală. Cât timp am fost primar, pe parcursul a patru ani m-am judecat cu el și cu chiu cu vai am obținut să ridic plata de la 7.505 lei la 11.000 de lei. Mai târziu, actualul primar a obținut suma anuală de 16.000 de lei”, explică Stamat.

Dumitru Stamat, ex-primar și lider al grupului de inițiativă
privind rezolvarea problemei iazului de la Tomai. Foto: CIJM

De altfel, faptul că Cimpoieș a stabilit nota de bonitate de 18 puncte în mod nejustificat a fost confirmat anterior și într-o încheiere a Procuraturii raionului Cahul. Mai mult, potrivit procurorilor, în formula de calcul urma să fie inclus și costul digului, de 580.000 de lei, ceea ce nu s-a întâmplat. „Acțiunile primarului satului Tomai, Cimpoieș Dumitru, manifestate prin exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor și atitudine neglijentă, au dus la urmări grave, cauzând Primăriei Tomai, raionul Ceadîr-Lunga, prejudicii în proporții deosebit de mari”, se concluzionează în încheierea din iulie 2005. În același document este stabilit că plata anuală pentru chiria lacului trebuia să fie de cel puțin 34.113 lei pe an. Astfel, până acum, în cei 15 ani, frații Gagauz au vărsat în buget 183.214 lei. Conform estimărilor, bugetul satului a fost prejudiciat cu circa 328.000 de lei.

La sfârșitul anului 2006, Procuratura raionului Ceadîr-Lunga, reprezentând interesele administrației de la Tomai, a depus o cerere în instanță prin care solicita anularea contractului de arendă și rambursarea sumei de peste 300.000 de lei. Judecătoria raionului Ceadîr-Lunga a respins cererea, fapt atacat în apel de către Consiliul local al satului. Drept argumente, administrația locală a invocat că, la momentul încheierii contractului, lacul nu se afla în proprietatea satului Tomai, nu au fost respectate prevederile legislației în vigoare și nu a fost calculată corect mărimea plăţii pentru arendă. Curtea de Apel Cahul a dat curs solicitării, declarând contractul nul. Totodată, potrivit deciziei din iunie 2007, Petru Gagauz a fost obligat de instanță să achite administrației locale suma de 58.785 de lei. Hotărârea a fost însă anulată de Curtea Supremă de Justiție jumătate de an mai târziu, iar frații Gagauz au continuat să folosească iazul.

 

În căutarea reclamantului pierdut... la Moscova

Atât Primăria satului Tomai, cât și Petru Gagauz au depus cererile la Judecătoria raionului Ceadîr Lunga în luna iunie 2016 (după reorganizarea hărții judecătorești - Judecătoria Comrat, oficiul Ceadîr-Lunga - n.r.). Potrivit portalului instanțelor naționale de judecată, pe cazul Primăria satului Tomai versus Petru Gagauz, repartizat magistratei Alexandra Peni, s-au desfășurat până acum trei ședințe, în octombrie și noiembrie 2016. Două au fost amânate, iar la rezultatele celei de-a treia stă mențiunea „Cazul este suspendat”. În cel de-al doilea dosar, Petru Gagauz versus Consiliul local al satului Tomai, ajuns pe masa magistratei Nadejda Lazareva, au avut loc cinci ședințe, trei preliminare - anul trecut, iar altele două, de examinare nemijlocită a cauzei - în lunile martie și mai 2017. Potrivit mențiunilor, reclamantul a fost citat și i s-au trimis înștiințări la locul de trai din Federația Rusă, cunoscut autorităților moldovenești, însă fără rezultat. Ultima ședință a fost amânată în legătură cu participarea judecătoarei la un seminar al Institutului Național al Justiției, iar o altă dată nu a fost programată.

Sediul Judecătoriei Ceadîr-Lunga. Foto: CIJM

Faptul că procesele de judecată au fost suspendate ne-a fost confirmat și de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, care între timp a devenit parte în procesul intentat de Primăria satului Tomai împotriva lui Petru Gagauz. Motivul suspendării: arendașului, care se află peste hotare, urmează a-i fi înmânată citația, după care procesul ar urma să fie reluat. „Noi am atacat această decizie la Curtea de Apel, la începutul lunii septembrie, deocamdată nu a fost emisă nicio hotărâre. Totodată, ne-am adresat și la Poliție în legătură cu faptul că arendașul, Petru Gagauz, a acționat în judecată Consiliul local aflându-se peste hotarele țării. Vrem să aflăm dacă și de câte ori el a revenit în Republica Moldova. Avem dubii și referitor la faptul dacă el personal a semnat cererea prin care a solicitat prelungirea contractului de arendă, respectiv am cerut o expertizare a semnăturii. Întrebări sunt mai multe, cazul se examinează, colaborăm cu Poliția. Deocamdată așteptăm toate informațiile după care lucrurile vor lua o anumită turnură”, ne-a explicat Fiodor Gaidarji, șeful Oficiului Teritorial Comrat. 

În lunile iulie și septembrie, funcționarul a depus două sesizări la Consiliul Superior al Magistraturii pe numele judecătoarei Nadejda Lazareva, ambele respinse. „Autorul sesizării a invocat drept motiv dezacordul cu hotărârea adoptată, invocând și unele încălcări de procedură. Sesizările au fost respinse pentru că nu s-au constatat temeiuri de abateri disciplinare”, a confirmat Nicolae Clima, șeful Inspecției judiciare din cadrul CSM.  

Zeci de adresări fără rezultat

Lacul, care se întinde pe o suprafață de peste 70 de hectare, cu tot cu dig. Foto: CIJM

Înțelegând că nu vor obține prea curând dreptate prin instanțe, primarul satului Tomai, ajutat de un grup de inițiativă din localitate, au trimis adresări și solicitări de ajutor organelor de drept și factorilor de decizie de la Chișinău - cel puțin 20 în ultimul an. „Vă rugăm să ne ajutați și să luați toate măsurile permisive conform legislației în tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de folosirea ilegală a proprietății publice și pescuit, precum și eliberarea imediată a teritoriului lacului de arendator, proprietățile și utilajul acestuia”, se arată în adresările expediate inclusiv procuraturii raionale și procurorului UTA Găgăuzia, Agenției Ecologice Ceadîr-Lunga și Inspectoratului Ecologic de Stat, Inspecției Financiare Ceadîr-Lunga, Inspectoratului de poliție, șefilor Agenției „Apele Moldovei”. Astfel de adresări au mai fost trimise și administrației raionului Ceadîr-Lunga, ex-președintelui Adunării Populare a Găgăuziei Dmitrii Constantinov sau viceministrului Justiției Anatolie Munteanu.

Într-unul dintre răspunsuri, Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Ceadîr-Lunga, a refuzat pornirea urmăririi penale pe marginea cazului, „în legătură cu lipsa în acțiunile lui Petru Gagauz a componenţei de infracțiune prevăzute în Codul penal al Republicii Moldova”. „În cazul de față se întrevăd evidențe ale unor relații de drept civil, în legătură cu care recomandăm adresarea în instanța de judecată”, potrivit documentului. Același lucru, adresarea în instanță, l-au recomandat și celelalte instituții enumerate, precizând că subiectul nu ține de competența niciuneia dintre ele.

În luna mai 2017, 645 de locuitori ai satului (din totalul de circa 5.000 de persoane), împreună cu consilierii locali și primarul, au semnat o petiție colectivă, publicată inclusiv pe Harta Corupției a portalului Anticoruptie.md. În ea, semnatarii își exprimă „indignarea până la limită față de acțiunile ilegale ale locuitorului satului Gaidar Stepan Gagauz” și solicită Procuraturii Generale, Centrului Național Anticorupție și Cancelariei de Stat a Republicii Moldova să rezolve problema. „Toate încercările de rezolvare a conflictului pe cale pașnică s-au epuizat, astfel încât timp de 11 luni toate adresările primăriei către toate structurile obligate să acorde sprijin în rezolvarea conflictului și respectarea legii nu au dus la rezolvarea acestuia. Procesul de judecată din instanța or. Ceadîr-Lunga, privind redobândirea proprietății publice, se tărăgănează artificial”, se spune în petiția colectivă. Dar nici de această dată apelul nu a dat roade, instituțiile redirecționând scrisoarea Inspectoratului de Poliție Ceadîr-Lunga, conform competențelor.

„Procuratura a analizat petițiile, am reacționat, dar nu ține de competența noastră pentru că acolo e vorba de o dispută de ordin civil. Din câte știu, una dintre părți chiar tărăgănează procesul. Procuratura nu are competențe și nicio bază pentru a se implica într-o dispută de ordin civil, legată de folosirea unui lac după expirarea unui contract”, ne-a declarat Ruslan Caraivan, actualul procuror al Găgăuziei. „La momentul actual există o astfel de adresare inclusiv la Procuratura Generală. Poliția efectuează verificări, însă un rezultat final nu există. La acest moment nu a fost intentat niciun proces sau dosar penal”, l-a completat Ion Pamujac, procuror în oficiul Ceadîr-Lunga al Procuraturii UTA Găgăuzia.

De cealaltă parte, Poliția examinează cazul cel puțin din luna iulie curent, fapt confirmat inclusiv printr-un răspuns semnat de Alexandru Pânzari, șeful Inspectoratului General al Poliției. Deocamdată, oamenii legii nu ne-au oferit precizări referitoare la mersul anchetei. 

Primarul Fiodor Topciu. Foto: CIJM

 

„Toți ne trimit în judecată. Iar judecățile se ocupă cu nu știu ce, doar întind ședințele. Căutăm la nesfârșit o oarecare persoană fizică, prin toată lumea, până se va găsi și va fi posibilă întoarcerea bunului public în proprietatea statului. Dacă și Procuratura, și Poliția ne spun că nu sunt în puterea de a face ceva, nici Ecologia, nici Ministerul Justiției… Nu găsesc cuvântul potrivit ca să spun ce înseamnă asta. Nu putem folosi iazul, avem restricții de acces. Dacă există legi în acest stat, ele trebuie să lucreze!”, spune indignat Fiodor Topciu. 

 

 

Fratele din Parlament: „Suntem familii diferite, fiecare cu propriile griji”

Pe Stepan Gagauz, care actualmente locuiește în satul Gaidar, l-am găsit în fața porții în spatele căreia se ridică o casă cu două etaje. Bărbatul era pe picior de plecare și nu a dorit să vorbească cu reporterii. „Ce doriți? Nu dau niciun interviu, niciun comentariu”, a tăiat-o el scurt, în timp ce urca într-un automobil Lada Samara. În timp ce arendașul oficial, Petru Gagauz, se află la Moscova, cel de-al treilea frate rezolvă problemele țării din postura de ales al poporului.

Fiodor Gagauz este deputat în Parlament din anul 2014, din partea fracțiunii Partidului Socialiștilor. Tot el este și membru al Comisiei parlamentare drepturile omului și relații interetnice. Anterior, a fost deputat al Adunării Populare a UTA Găgăuzia. Nici el nu a dorit să ne dea detalii: „Sunați-i celui care arendează, lui Stepan, și el vă va răspunde la toate întrebările. Nu am discutat cu Petru, suntem familii diferite, fiecare cu propriile griji. Nu știu cine este avocatul, nu mă ocup cu asta. Toate cele bune.” Avocatul care îi reprezintă pe frații Gagauz în instanță, Ruslan Ahmedov, nu a fost de găsit la telefon pentru a oferi precizări.

Deputatul Fiodor Gagauz, în timpul unei ședințe a Parlamentului. Foto: CIJM

„Povestea nu se va încheia curând. Cel pe care e formulat contractul de arendă se află demult în Federația Rusă, iar cei care pretind la dreptul de folosință al bunului acvatic nu au niciun temei juridic. Teoretic, contractul trebuia demult reziliat, dar… Nici nu-l vor găsi (pe Petru Gagauz - n.r.). Din păcate, în legislația noastră există imperfecțiuni care permit astfel de cazuri. Noi nu ne putem implica, pentru că ține de competențele autorităților locale”, comentează Alexandr Chendighelean, șeful Direcției generale pentru complexul agroindustrial a UTA Găgăuzia (echivalentul local al Ministerului Agriculturii - n.r.).

El spune că în jurul lacului Tomai s-au iscat multe dispute și anterior, acesta fiind în administrarea a două primării. „Anterior, ambele administrații locale reușeau să încheie contracte de arendă cu un singur agent economic. Acum, odată ce competențele autorităților publice locale s-au lărgit simțitor, fiecare trage turta spre sine. Aproape 90% din suprafața bazinului acvatic se află în administrarea satului Tomai, alte 10-15% sunt pe teritoriul satului Gaidar. Noi anterior am venit cu inițiativa de a trece aceste lacuri sub jurisdicția Direcției generale pentru complexul agroindustrial a UTA Găgăuzia, așa ca o singură entitate să le îngrijească, să le dea în arendă etc. Din păcate, a intervenit reforma Guvrnului și, deși ex-ministrul Mediului dăduse undă verde inițiativei, actualul ministru s-a arătat împotrivă. Deocamdată, lucrurile rămân așa cum sunt și pornind de la asta se iscă foarte multe scandaluri, or lacul în cauză nu este unicul. Oamenii sunt înrăiți. Cum se va rezolva subiectul, nu știu”, a mai adăugat funcționarul.

Investigaţia a fost realizată în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sectorul Justiţiei în Republica Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii