Social

„Tabla de șah” a propagandei rusești în Republica Moldova, Georgia și Armenia: regi, regine și pioni

Colaj CIJM
Autor: Tatiana Gherța (Republica Moldova), Teo Kavtaradze (Georgia), Margarita Ghazaryan (Armenia)
27/12/2023 6358

Politicienii moldoveni apropiați Kremlinului și-au adaptat mesajele publice în funcție de evoluția evenimentelor din regiune. Dacă la începutul războiului declanșat de Federația Rusă în Ucraina, figurile de pe tabla de șah a Moscovei la Chișinău  inoculau metodic ideea așa-numitei operațiuni militare a lui Vladimir Putin, în ultima perioadă narativul acestora a deviat spre... avantajele economice și sociale pe care le poate asigura o apropiere de Rusia. Schimbarea tactică este generată și de interesul tot mai crescut pentru integrarea europeană, exprimat la unison atât de autorități, cât și de simplii cetățeni. Sondajul realizat de National Democratic Institute (NDI), datele căruia au fost oferite în exclusivitate pentru anticoruptie.md, arată că televiziunile și internetul rămân cele mai populare platforme de diseminare a informației. Respectiv, agenții propagandei ruse nu ezită să le uzeze din plin. Rusia își propagă mesajele în funcție de interes nu doar în Republica Moldova. Georgia și Armenia sunt alte două state rămase cu sechele în urma acțiunilor „separatiștilor”, care au rolul de intermediari în încercarea Kremlinului de a-și extinde și acolo controlul.  

Regii și reginele: „Autoritățile vor să atragă Moldova în război...”

Artileria grea folosită de ruși în războiul hibrid operat în Republica Moldova sunt partidele loiale Kremlinului – Partidul Socialiștilor (PSRM), Partidul Comuniștilor (PCRM) și Partidul declarat neconstituțional Șor, dar care și-a asigurat prezența în scena publică prin formațiunile Renaștere și Șansă.

Mesajele transmise de Moscova sunt ulterior tirajate la scară largă, prin intermediul liderilor acestor partide de emanație pro-rusă. Narativul lansat de Federația Rusă, legat de faptul că guvernarea de la Chișinău, președinta Maia Sandu, și partidul de guvernământ Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) fac tot posibilul ca Moldova să fie atrasă în război, a fost imediat preluat de opoziția de la Chișinău, după ce a fost lansat de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

De exemplu, în august curent, aceasta a declarat că „autoritățile moldovenești continuă să împingă cu încăpățânare țara spre abis”, iar „Occidentul colectiv face tot posibilul să atragă Republica Moldova în conflictul din Ucraina”.

„Chișinăul, imediat după începerea operațiunii militare speciale, a început livrările pe scară largă către Ucraina de diverse mărfuri – combustibili și lubrifianți, medicamente, alimente. […] Nu întâmplător, sub supravegherea SUA și a UE și pe cheltuiala lor, astăzi se desfășoară activități active pentru îmbunătățirea infrastructurii feroviare și rutiere de importanță critică a Moldovei. Cu o regularitate de invidiat, inspectorii americani evaluează posibilitățile de a primi aeronave de mare capacitate pe aeroportul din Chișinău. În acest sens, aș dori să avertizez Chișinăul împotriva unei implicări mai profunde în procesul de „sprijinire” a Ucrainei care, nu numai că va pune în pericol stabilitatea și securitatea în regiune, dar va transforma, de fapt, Moldova într-un complice la crimele de război de la Kiev”, adaugă ea.

În timpul campaniei electorale pentru alegerile locale generale, fostul președinte al Republicii Moldova și secretar executiv PSRM, Igor Dodon, a avut o retorică asemănătoare. Bunăoară, după o întâlniri cu electoratul din satul Molovata, Dodon susține că principala îngrijorare a oamenilor „este legată de prețurile și tarifele ridicate și de riscul implicării Moldovei într-un conflict armat. Într-o altă postare, fostul preșdinte întreabă guvernarea dacă vrea să între în istorie „ca cei, care au declanșat aici un război?”.

sursa: 

„Maia Sandu și PAS guvernează Moldova după un scenariu elaborat de către curatorii externi. Închiderea surselor media, înlăturarea partidelor și politicienilor incomozi, aderarea la NATO și militarizarea Moldovei, divizarea bisericii – Sandu ne duce pe această cale. Blocarea în această săptămână pe teritoriul Moldovei a celor 22 site-uri rusești - face parte din aceeași strategie: a fi pe placul Vestului, a diviza societatea moldovenească și a atrage într-un război”, a spus Dodon.

sursa video: facebook.com/dodon.igor1 / 27 octombrie 2023

Partidul Socialiștilor refuză în continuare să condamne invazia militară rusă în Ucraina. Mai mult, Dodon numește războiul din Ucraina drept „conflict militar”, care este  „o tragedie a două popoare frățești” și „acesta poate fi soluționat doar la masa de tratative”. 

sursa: facebook.com/dodon.igor1 / 30 noiembrie 2023

Odată cu pierderea puterii, socialiștii au pierdut și încrederea Kremlinului. Motiv pentru care tatonează un nou drum spre Moscova. În data de 3 octombrie 2023, ex-președintele Igor Dodon s-a întâlnit la Budapesta cu Ministrul Afacerilor Externe al Ungariei, Péter Szijjártó.

În cadrul discuțiilor, Dodon a menționat că Ungaria este un partener important al Republicii Moldova, inclusiv în sfera comerțului. „Apreciez mult faptul că Ungaria, fiind membră a Uniunii Europene, își menține cu fermitate pozițiile în chestiuni de principiu”, a precizat acesta, făcând cel mai probabil trimitere la contactele premierului ungar Viktor Orban cu preşedintele rus Vladimir Putin. Cu câteva săptămâni înainte de ședința Consiliului European unde urma să fie decisă deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Republica Moldova și Ucraina, ceea ce s-a și întâmplat în data de 14 decembrie 2023, Orban a precizat pentru presă faptul că Ungaria „are o opinie diferită de cea a majorităţii, diferită de strategia de aici. Voi aveţi o strategie de război, noi avem o strategie de pace şi dorim să facem totul pentru a obţine pacea", a spus Orban.

Igor Dodon a continuat discuțiile și la Chișinău cu ambasadorul Ungariei în Republica Moldova, Sándor Szabó (28 noiembrie 2023), cu ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov (21 noiembrie 2023), dar și cu șeful Delegației UE în Republica Moldova, Ambasadorul Jānis Mažeiks (22 noiembrie 2023). Ultimului i-a spus „că ideea vehiculată de actuala guvernare în privința integrării în UE fără Transnistria, este o trădare a intereselor naționale iar deciziile referitor la integrarea în oricare uniuni trebuie să fie luate doar de cetățenii acestei țări și doar prin referendum”.

sursa: facebook.com/dodon.igor1 22 noiembrie 2023

Totuși, Moscova a căutat între timp și alte figuri pe tabla de șah a propagandei. Cu aceeași retorică, îndreptată agresiv spre compromiterea apropierii Republicii Moldova de UE,  a intrat în scenă oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat de instanța moldovenească la 15 ani de închisoare.  Fuga din țară nu l-a împiedicat să continue să facă politică de la distanță, să meargă la Moscova și ulterior să desfășoare campanii sociale din surse dubioase. Prin intermediul său, Rusia face o nouă mișcare tactică, începând să transmită ideea că nivelul scăzut de trai și criza energetică sunt cauzate de neglijare a potențialului rusesc.

Șor promitea gaz la un tarif de 10 lei pentru gaze naturale și sute de kilometri de drumuri reparate, dar spune că banii provin de la donatori generoși. De fapt, sursele financiare ar fi pompate din Federația Rusă.

sursa: captura video

Conform unui raport al Serviciului de Informații și Securitate, publicat pe 3 noiembrie curent, serviciul „a intrat în posesia informațiilor care atestă indici de pregătire și realizare, începând cu a doua jumătate a anului 2022, pe teritoriul Republicii Moldova, a unui scenariu subversiv de imixtiune externă în afacerile interne ale țării, cu scopul de preluare a controlului politic/ decizional. Organizatorii acestui scenariu sunt afiliați structurilor de proiectare și implementare a unor tehnologii politice din Federația Rusă, conectați la Administrația Președintelui FR și serviciile ruse de securitate. În calitate de autor pe teritoriul RM au fost stabiliți a fi exponenţi ai grupului criminal organizat conduse de cetăţeanul Ilan ȘOR – persoană inclusă în lista de sancţiuni naţionale şi internaţionale şi condamnat la 15 ani privaţiune de libertate – sub acoperirea mai multor proiecte politice, în special PP Șansă”.

Caii: „Nu Putin a ridicat de patru ori prețul pentru electricitate...”

După ce i-a fost radiat partidul, Ilan Șor a acționat prin formațiunile sale de buzunar. Partidul Renaștere este cunoscut pentru ambițiile de neclintit pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală și apropierea de Rusia. Convingerile sunt întărite și prin dialogul consecvent purtat cu actorii politici din Moscova.

În una dintre vizitele în capitala Rusiei, președinta formațiunii, Natalia Parasca, s-a întâlnit cu reprezentanta oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova. Ambele au făcut declarații la unison că „apropierea de Rusia este o chestiune de supraviețuire pentru economia moldovenească, care are mare nevoie de resurse energetice și piețe accesibile”. Tot la Moscova, Parasca s-a plâns pe faptul că șefa statului „impune o integrare europeană agresivă”. De cealaltă parte, Zaharova a menționat că „Rusia este întotdeauna alături și gata să ajute” și că „ este pregătită să construiască un viitor mai bun în interesul ambelor țări”.

Parasca și colegii ei de partid vorbesc în mod constant „despre recesiunea economică, sărăcirea populației, atragerea Republicii Moldova într-un conflict militar”, merite care, potrivit lor, aparțin actualei guvernări, motiv pentru care solicită plecarea conducerii în demisie. 

Deputatul socialist Bogdan Țîrdea, unul dintre cei mai vocali politicieni ai PSRM, tirajeajă zilnic mesaje în care vorbește despre „dezastrul economic adus de actuala guvernare”. Acesta are și calitatea de fondator al filialei Clubul Izborsk din Republica Moldova, care, potrivit centrului independent de cercetare Laboratorul de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS) este un laborator de propagandă a Rusiei.

Exact din cauza „răspândirii propagandei Kremlinului”, Țîrdea a ajuns în baza de date a platformei „Mirotvoreț”, înființată de Centrul de Cercetare a Crimelor contra Securității Naționale a Ucrainei. 

„Controlul Occidentului asupra puterii de la Chișinău”, „gestionarea proastă a lucrurilor”, „atragerea Republicii Moldova în război” sau „conflictul transnistrean” sunt doar câteva mesajele transmise celor aproape 9 mii de urmăritori de pe canalul său de Telegram. Totodată, deputatul socialist republică sau recomandă deseori alte canale de Telegram.

Pe lângă rețelele de socializare, Țîrdea folosește drept tribună și instituțiile media pro-Kremlin. În unul din comentariile făcute de Țîrdea în luna martie curent la postul TV de propagandă al Rusiei - Россия 1, despre protestele organizate de simpatizanții lui Șor, deputatul moldovean a declarat că „nu Putin a ridicat de patru ori prețul pentru electricitate, dar Maia Sandu. Nu Putin a provocat creșterea inflației cu 30%, dar Maia Sandu. Nu Putin a crescut salariul profesorilor cu doar 5%, iar al miniștrilor cu  peste 30%”.

sursa: facebook.com/bogdan.tirdea.9 / 15 martie 2023

Narativul legat de faptul că puterea de decizie la Chișinău este în mâinile Occidentului, alimentat de critica abuzivă față de guvernare este propagat și de deputatul opoziției parlamentare, Vladimir Odnostalko. La două luni distanță de la începutul invaziei Federației Ruse în Ucraina, deputatul a fost invitatul emisiunii „Соловьев LIVE” moderată de „propagandistul nr.1 al Kremlinului”, Vladimir Soloviov. Cei doi au abordat mai multe subiecte, printre care decizia Moldovei de a interzice simbolurile rusești. 

În discuție cu Soloviov, deputatul Odnostalco, care se declară ucrainean, a transmis mai multe falsuri, pe care portalul Stopfals.md le-a dezmințit.

Vladimir Soliviov, jurnalist rus / Vladimir Odnostako, deputat Blocul Comuniștilor și Socialiștilor 

„În anul 2021 am propus în Parlament să interzicem prin lege propaganda fascismului și nazismului. Au refuzat să voteze și iată că suntem acum în 2022 este interzisă purtarea simbolurilor victoriei”, a menționat Odnostalko fără a aduce în prim plan adevăratul motiv pentru care au fost introduse simbolurile pro-ruse și anume în semn de protest față acțiunile violente ale Rusiei în Ucraina. 

Deputatul nu s-a limitat doar la critici în adresa guvernării, dar și în adresa refugiaților ucraineni. Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a anunțat atunci că s-a autosesizat din oficiu și vor investiga inclusiv toate acțiunile intenționate îndreptate spre ațâțarea vrajbei, diferențierii sau dezbinării - ilegalități prevăzute la articolul 346 din Codul Penal. Contactat de anticoruptie.md, purtătorul de cuvânt al PCCOCS ne-a comunicat că este investigat fenomenul. 

Între timp, procuratura l-a citat pe liderul Partidului Regiunilor, Alexandr Kalinin, pentru atribuirea statutului procesual-penal după ce acesta a anunțat despre formarea unui contingent militar internațional cu care își propune să lupte în Ucraina și, eventual, în Moldova.

Invocând apropierea Moldovei de UE și NATO, pe 1 decembrie 2023, Aleksandr Kalinin a anunțat pe o pagină de Telegram și, ulterior, pe media pro-Kremlin, Ria Novosti, despre formarea unei unități militare internaționale din cetățeni moldoveni și ai Federației Ruse cu care își propune să lupte în Moldova. 

„Noi, ca cetățeni străini, susținem politica președintelui Federației Ruse. Noi susținem, absolut, operațiunea specială din prima zi. Am decis de a forma un pluton internațional, detașamentul „Nistru” cu numele Dimitrie Cantemir. (…) Noi vom forma un detașament care va instrui cetățenii care vor să-și apere țara, dar nu au cunoștințe. (…) Cel mai important ce trebuie să înțeleagă cetățenii Republicii Moldova este că nici Federația Rusă, nici noi, nu luptăm cu poporul ucrainean. Acesta este un popor frățesc. Noi luptăm cu fascismul de pe teritoriul Ucrainei. Noi avem acum și un comandant al detașamentului nostru și sunt sigur că în cel mai scurt timp vom aduna câteva mii de oameni pentru a desfășura deja exercițiile de luptă și cel mai important de a obține experiență de luptă”, a spus Alexandr Kalinin.

Kalinin a anunțat pe canalul său de telegram că încă nu a fost chemat la procuratură, întrucât „se tem că dacă mă vor chema, atunci voi veni”. Acesta i-a rugat pe jurnaliști să le transmită procurorilor, pe un ton amenințător, că va venit în curând. 

Președintele Partidului Regiunilor a făcut acest anunț după ce șefa statului, Maia Sandu, i-a retras cetățenia Republicii Moldova.

Alexandr Kalinin este un promotor învederat al războiului Rusiei împotriva Ucrainei. El organizează evenimente în cadrul cărora colectează încălțăminte și haine călduroase pentru militarii ruși care luptă în Ucraina.

În octombrie, autoritățile canadiene l-au inclus pe Kalinin în lista persoanelor și entităților din Republica Moldova supuse sancțiunilor.

În iunie, Kalinin a fost inclus în listele de sancțiuni internaționale ale UE, SUA, Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pentru acțiuni ce au urmărit destabilizarea situației interne din Republica Moldova.

Procuratura a precizat că Aleksandr Kalinin este urmărit penal în continuare pentru declarațiile de propagare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Alexandr Kalinin a atras atenția opiniei publice în 2016, când i-a cerut lui Vladimir Putin să „salveze de la dispariție poporul moldovenesc”, care ar fi, după părerea lui, „ultimul popor slav”.

Conflictul transnistrean este veriga folosită de Moscova pentru a șantaja Chișinăul. Iată de ce, subiectul legat de metoda de „succes” propusă de Kremlin pentru reintegrarea țării este adesea adusă în discuție. Bunăoară, fostul consilier prezidențial al lui Vladimir Voronin, Mark Tkaciuk, s-a remarcat în noiembrie curent printr-o opinie împărtășită cu publicul, care vizează Memorandumul Kozak.

„Pe de o parte 20 de ani este foarte mult, pe de alta au trecut ca o clipă. Memorandumul care nu a fost semnat rămâne, din păcate, cea mai nerealizată și de succes posibilitate care a trecut pe lângă noi. De ce nu a fost semnat memorandumul, este o întrebare complicată, sunt mai multe versiuni. În prezent trebuie să fie pusă altfel întrebarea: De ce în ultimii 20 de ani subiectul legat de reglementarea conflictului transnistrean, unificarea Republicii Moldova este tot mai puțin abordat? Este cea mai cruntă lecție pe care trebuie să o acceptăm. Asta pentru că renunțarea forțelor politice de a mai discuta acest subiect, nu înseamnă altceva decât renunțarea la propriul stat. Nu a fost nici o încercare de a reintegra Moldova. De altfel, în ultimii ani cuvântul federalizare a devenit unul negativ. Federalizarea, care-i face pe toți să tremure nu înseamnă altceva decât statut special pentru Transnistria”, așa sună comentariul făcut de Mark Tkaciuc pentru presa din Republica Moldova afiliată Kremlinului.

sursa: facebook.com/CongresulCivic 

Comentariul făcut de Tkaciuk despre ocazia de succes ratată de Chișinău în 2003, pare tras la indigo cu informația publicată cu o zi înainte, 24 noiembrie 2023, pe site-ul ministerului rus de externe.

„…Atunci, în 2003, Chișinăul și Tiraspolul se aflau la un pas de semnarea Memorandumului, dar procesul a fost torpilat de autoritățile moldovenești sub presiunea Occidentului. Toate acțiunile practice de a se apropia reciproc au încetat imediat. Dacă s-ar fi semnat atunci, până în 2020 s-ar fi pus punct procesului îndelungat de reglementare a problemei transnistrene, așa cum prevedea perioada de tranziție a Memorandumului”, se arată în comunicatul triumfător al Moscovei.

Turele: „Trebuie să facem tot posibilul ca această legătură fragilă să fie mai puternică”

Prin intermediul Lumii Ruse ("РУССКИЙ МИР"), înființată în baza decretului semnat de președintele rus, Vladimir Putin, semnat la 21 iunie 2007, răspândește viziunile sale în 39 de state, printre care și Republica Moldova. 

În Republica Moldova, activează patru astfel de centre în regiunile cu cea mai mare concentrare de vorbitori de limbă rusă. Este vorba de: Centrul rus din cadrul Universității de Stat din Republica Moldova, Centrul rus din cadrul Universității de Stat Alecu Russo din Bălți, Centrul rus din cadrul Universității de Stat din Tiraspol și Centrul Rus din cadrul Universității de Stat din Comrat.

Pe lângă centrele distribuite strategic în instituțiile universitare, un rol esențial în promovarea intereselor rusești pe teritoriul Republicii Moldova o are Centrul rus pentru știință și cultură, deschis la Chișinău în februarie 2009.

Principalele direcții de activitate a centrului sunt interacțiunea cu compatrioții, întărirea poziției limbii ruse, popularizarea culturii rusești în Moldova, colaborarea cu organizațiile neguvernamentale și implicarea tinerilor în diverse activități. Activitatea Centrului se concentrează pe dezvoltarea legăturilor culturale, educaționale, științifice, tehnologice și informaționale ale Federației Ruse și Republicii Moldova, oferirea serviciilor de consiliere cu compatrioții cu privire la drepturile civile, politice, economice, sociale, culturale și de altă natură și interese legitime în țara de reședință, menținerea și dezvoltarea relațiilor cu patria istorică.

Una dintre figurile-cheie ale Centrului este preşedinta Comunităţii Ruse din Republica Moldova, Liudmila Lașcionova. Cu 10 ani în urmă, Lașcionova a fost decorată cu Ordinul Prieteniei de către preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, în semn de înaltă apreciere pentru consolidarea prieteniei și cooperării cu Federația Rusă, dezvoltarea relațiilor științifice și culturale.

Cooperare nu se rezumă însă doar organizarea și participare la diferite evenimente, dar și la îndemnurile către comunitatea rusă să facă tot posibilul pentru a promova istoria adevărată.

„În calitate de președinte al Comunității Ruse din Republica Moldova fac tot posibilul ca acele legături (n.r. cu Rusia) să se întărească pentru a nu forma acele crăpături care deja s-au format. Trebuie să facem tot posibilul ca această legătură fragilă să fie mai puternică. Aceasta este sarcina noastră cea mai importantă. (...) Încerc să analizez tot ce se întâmplă în țara noastră. Suntem atât de mulți deștepți, care înțeleg situația. Noi trebuie să facem ce avem de făcut, asta se va întâmpla în câteva săptămâni, dar nu voi intra acum în detalii. (...) Noi trebuie să ne vedem mai des cu istoricii, să le oferim posibilitate să se adreseze audienței. De exemplu, în instituțiile de învățământ”, a precizat Lașcionova în cadrul "Congresului Moldovenesc-664" care a avut loc la Chișinău la începutul lunii noiembrie curent. 

„Este important să se înțeleagă că influența acestor centre ale comunității ruse nu se promovează doar la aspectele culturale, ci are implicații semnificative asupra viziunilor politice și a orientărilor strategice ale acestor comunități. Prin intermediul acestor centre, Rusia reușește să mențină și să întărească o conexiune profundă și durabilă cu segmente importante ale societății noastre, influențând, astfel, pe multiple niveluri, dinamica politică și socială a țării”, a spus pentru anticoruptie.md  experta Institutului pentru Inițiative Strategice, Victoria Olari.

Pionii – cum funcționează propaganda și dezinformarea pe rețelele de socializare

Sondajul de opinie „Percepții privind dezinformarea și măsuri de combatere a acesteia în Moldova", realizat de echipa National Democratic Institute (NDI), datele căruia au fost oferite spre publicare în exclusivitate pentru anticoruptie.md, arată că principalele surse folosite de moldoveni pentru a se informa despre evenimentele curente este TV și rețelele sociale.

49% dintre cei 2162 de respondenți susțin că folosesc cel mai des Facebook, această platformă se poziționează pe prima poziție în topul preferințelor. Un rezultat similar a fost înregistrat și pe parcursul anului trecut.

Totodată pe parcursul acestui an, un număr mai mare de urmăritori sunt pe Instagram, Tiktok și Telegram.

sursa: NDI Moldova

Odată cu progresul tehnologic, și propaganda și-a schimbat platformele. De exemplu, mai multe instituții media blocate de SIS, au migrat spre alte platforme, cum ar fi Telegram, a completat experta, Victoria Olari.

„Telegram, datorită lipsei de moderare, a devenit o adevărată insulă de refugiu pentru propagandiști. Unii acționează deschis, administrând canale publice sub nume propriu, dar majoritatea operează în anonimat, fiind sprijiniți de un grup mai larg de persoane care gestionează canalele. Analizele noastre relevă că aceste canale anonime lucrează adesea coordonat, lansând idei și narative similare sau citându-se reciproc pentru a consolida mesajul propagandistic. Este o evoluție semnificativă în dinamica propagandei, adaptându-se la schimbările tehnologice și la strategiile de contracarare implementate de autorități”, a precizat Olari pentru anticoruptie.md.

O bună parte din resursele financiare ale grupului criminal organizat condus de Ilan Șor au fost folosite pentru promovarea on line în campania electorală. În luna octombrie, pentru promovarea formaţiunii „ŞANSA” (candidaţi, program etc.) de pe pagini anonime create pe platforma Facebook au fost cheltuiți peste 40.000 Euro. Așa arată cel puțin datele aproximative desprinse din evaluările făcute de investigatori.

Una dintre tacticile aplicate în vederea finanțării publicațiilor on-line este crearea paginilor anonime, iar după rularea publicității pe rețelele de socializare timp de câteva zile, paginile sunt dezactivate, cu crearea în paralel a altora. În acest mod, rezultă că suma real cheltuită pentru finanţarea publicităţii on-line este mult mai mare. Paginile de troli se evidențiază prin bifa fan activ, o singură fotografie sau lipsa lor pe profil, în schimb cu zeci de postări preluate de pe paginile, în acest caz, lui Șor.

O altă platformă utilizată pentru a influența și modela indirect opinia publică și care a prins teren în ultima perioadă este Tik Tok-ul, remarcă experta.

„Contentul generat pe această rețea vine să discrediteze autoritățile centrale de la Chișinău, să exploateze subiecte sensibile cum ar fi prețul la gaze, războiul, să incite frică și ură, să promoveze narațiuni anti-UE si anti-NATO. Pentru a se integra în specificul acestei platforme, propaganda rusă de la Chișinău de asemenea utilizează contentul de divertisment, sketch-uri, satiră, pentru a-și promova ideile. Capacitatea de a utiliza conținutul de divertisment și strategiile de manipulare online subliniază eforturile constante ale propagandei ruse de a se adapta la mediul digital și de a influența opinia publică în diverse moduri”, a conchis Victoria Olari.

Tot Tik-tok-ul a fost platforma care a aruncat în aer un deep fake, cu imaginea șefei statului, Maia Sandu. În filmuleț apare o persoană care seamănă cu președinta țării, purtând un hijab pe cap și care îi îndeamnă pe oameni să voteze la alegerile din 5 noiembrie pentru candidații susținuți de fugarul Ilan Șor.

Videoclipul a reușit să adune mii de comentarii distribuiri, iar rezultatul acestui deep-fake a arătat o situație cruntă. Elementul îngrijorător al acestui deep-fake este că marea majoritate dintre persoanele care au comentat au crezut că filmulețul este unul real.

Am încercat să vorbim cu una din persoanele care a avut o asemenea părere. Întrebată dacă chiar a crezut în cele văzute pe internet, doamna ne-a răspuns că „nu doar eu am văzut această postare. Și ce am făcut rău dacă am comentat? Fiecare are dreptul să comenteze. Iar încrederea în ziua de azi e zero”. Atunci când i-am spus că filmulețul este un fals, femeia a spus că a înțeles mai târziu acest lucru.

„Pe narative din acestea se induc oamenilor frici și când omul este mai puțin informat și nu este educat în domeniul rezilienței informaționale, lor le reușește...”

Membrul Comisiei parlamentare "Comisia securitate națională, apărare și ordine publică", Andrian Cheptonar, a declarat pentru anticorupție.md că agentura rusă folosește toate pârghiile pentru a eroda încrederea cetățenilor în guvernare și în direcția europeană. Efectul propagandei l-a văzut personal în timpul campaniei electorale.

„De exemplu, în campanie am întâlnit oameni care îmi spuneau că ar vota un anumit candidat pentru că este gospodar, dar nu-l votez pentru că e de la  PAS. Îl întreb, ce v-a făcut PAS?  Pentru că PAS a adus războiul. Și atunci când întreb, dar unde vedeți război, îmi spun că nu e război, dar îl aduc americanii.  Nu am văzut niciun american, dar las că știm noi că ei sunt. Iată pe narative din acestea se induc oamenilor frici și când omul este mai puțin informat și nu este educat în domeniul rezilienței informaționale, lor le reușește”, a spus Cheptonar.

Deputatul partidului de guvernământ susține că o soluție de luptă împotriva războiului hibrid ar fi „introducerea rezilienței contra propagandei ca obiect de studiu în învățământ”.

 

„Propaganda nu e neapărat una de mobilizare ca oamenii să voteze într-un anumit fel, să iasă în stradă, să se ducă să se înroleze voluntari în armata rusă, dar inclusiv să nu facă nimic...”

Cele mai mari riscuri ale războiului hibrid nu reprezintă modul prin care ajunge o anumită informație la cetățean, dar care este rolul acestei informații, este de părere  expertul  „WatchDog.md”, Valeriu Pașa.

„Nu trebuie să analizăm propaganda din perspectiva canalelor de distribuție, trebuie să analizăm din perspectiva ce vor ei să impună ca opinie? Ce vor ei să-i facă pe oameni să creadă și să acționeze sau inacționeze. Propaganda nu e neapărat una de mobilizare ca oamenii să voteze într-un anumit fel, să iasă în stradă, să se ducă să se înroleze voluntari în armata rusă, dar inclusiv să nu facă nimic. De exemplu, să nu se implice în viața socială și politică a țărilor lor, să nu iasă la vot sau să dea dovadă fie pur și simplu de un scepticism generalizat. Să nu mai creadă în nimic, să nu mai distingă dintre bine și rău”, a menționat președintele think-tank-ului comunitar „WatchDog.MD”,  susține Valeriu Pașa.

Șah și mat-ul propagandei în Georgia și Armenia

Jurnaliștii din Georgia au documentat cine sunt lansatorii de mesaje pro-ruse în țara lor. În rezultat, aceștia au descoperit că principalele instrumente folosite de Kremlin sunt forțele politice. La opt luni de la intervenția pe scară largă a Rusiei în Ucraina, pe fondul războiului, cinci lideri ai "Mișcării Conservatoare - Alt Info" - Konstantine Morgoshia, Zurab Makharadze, Giorgi Kardava, Shota Martynenko și Irakli Martynenko, au mers la Moscova. Potrivit acestora, scopul vizitei a fost de a consolida relațiile dintre Georgia și Rusia. Vizitele politicienilor georgieni au fost, de asemenea, reflectate de mass-media guvernamentală rusă, iar fotografiile care înfățișează întâlnirile au fost distribuite pe rețelele de socializare. Fotografiile îi arată pe liderii Alt-Info întâlnindu-se cu mai mulți membri ai Dumei Ruse, cu fostul consilier al lui Putin, Serghei Glazev, și cu colonelul Igor Morozov de la Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse.

La scurt timp după încheierea vizitei de 20 de zile la Moscova, partidul pro-rus s-a întors în Georgia și a anunțat public că se pregătește în mod activ pentru a participa la alegerile parlamentare din 2024.

Una dintre schimbările fundamentale cerute de mișcarea politică pro-rusă, antiliberală și homofobă Alt Info este schimbarea vectorului extern al Georgiei, în ciuda faptului că integrarea Georgiei în Uniunea Europeană și NATO este garantată de articolul 78 din Constituție. 

În Georgia, înființarea de partide pro-ruse și anularea acestora în câteva luni sau ani din cauza sprijinului scăzut al populației este o practică politică obișnuită. Ratingul unor astfel de partide nu depășește, de obicei, 1%. O excepție a fost rezultatul de 5% al "lianței Patrioților la alegerile parlamentare din 2016, deși și susținerea pentru acest partid a scăzut semnificativ în 3-4 ani. Trebuie de remarcat faptul că mulți politicieni cu o viziune anti-occidentală au fost la Moscova, au exprimat în mod repetat o retorică homofobă, cu toate acestea,  Mișcarea Conservatoare - Alt Info este singura care își cheamă în mod deschis susținătorii la violență fizică. Ceea ce o deosebește de alte partide și mișcări pro-ruse este faptul că, în prezent, partenerii occidentali își exprimă așteptările ca guvernul georgian să ia măsuri eficiente împotriva Alt-Info ca entitate extremistă în timp util. 

Tamar Kintsurashvili, director executiv al Media Development Fund și cercetător al propagandei rusești, explică faptul că încercarea de a face din ideologia Alt Info un curent principal pentru o anumită parte a societății este o tendință periculoasă.

"Grupările pro-ruse din Georgia erau mai puțin populare până acum, dar vedem o încercare de a le integra. Acest lucru este facilitat de Alt-Info, care pare să se poziționeze astfel - suntem aici pentru a proteja interesele statului nostru, iar astăzi politica externă a Rusiei este în acord cu noi", spune Tamar Kintsurashvili.

Tamar Kintsurashvili, director executiv al Media Development Fund// Sursa foto: Cornelia Cozonac, CIJM

Anatomia violentă a Alt-Info

Alt-Info, o mișcare de ideologie pro-rusă, care a apărut în 2019 drept o sursă de informare în masă, iar ulterior s-a transformat într-un partid politic.

Numele Alt-Info este asociat cu unul dintre cele mai sângeroase evenimente din ultimii ani. Pe 5 iulie 2021, liderii Alt-info, împreună cu 10.000 de susținători și zeci de clerici, s-au adunat în fața clădirii Parlamentului din Georgia pentru a cere anularea evenimentului LGBTQ+ Pride. În acea zi, ei au amenințat două organizații neguvernamentale și mass-media și au rănit fizic peste 50 de jurnaliști veniți să relateze. Mai mulți dintre ei au fost grav răniți. Printre aceștia s-a aflat și operatorul "TV First" Lekso Lashkarava, care a murit acasă câteva zile mai târziu.

"5 iulie - ziua în care a început sfârșitul dictaturii liberale în Georgia", - a declarat atunci  fondatorul Alt-Info, omul de afaceri Konstantine Morgoshia, prezentâd simultan și noul partid - Mișcarea Conservatoare - Alt Info.

Pe parcursul unui singur an formațiunea a reușit să deschidă aproximativ 70 de birouri pe teritoriul Georgiei și a organizat mitinguri de mai multe ori. La aceste mitinguri se aud adesea scandări antioccidentale, antiliberale și homofobe, sunt arse steaguri ale UE și SUA, iar jurnaliștii care vin să relateze sunt atacați de susținătorii Alt-Info.

Un alt miting homofob organizat de Alt-Info a avut loc pe 8 iulie 2023, pentru a perturba Festivalul Pride. Pentru a perturba festivalul planificat într-o zonă privată, departe de centrul orașului, membrii "Mișcării conservatoare - Alt Info" au reușit să aducă câteva sute de persoane din regiuni și să invadeze teritoriul Festivalului Pride. Grupul radical și homofob nu a fost întâmpinat la fața locului de participanții la festival, deși materialele video arată cum aceștia au răscolit și jefuit teritoriul festivalului anulat.

Etnicii armeni cu viză de reședință la Moscova

Potrivit jurnaliștilor de investigație locali, în Armenia, Rusia face propagandă în mod constant, folosind diferite metode, diseminând-o prin diferite surse: politicieni, mass-media, experți și alți actori. În funcție de situație și de evenimente, această propagandă devine uneori mai intensă sau ia amploare. Cele mai răspândite narative răspândite sunt legate de faptul că guvernul trebuie schimbat, deoarece acesta face propagandă occidentală, condusă de Soros, nu este demn de poporul său, este un trădător și a cedat Nagorno-Karabakh. 

În septembrie și la începutul lunii octombrie 2023, au avut loc o serie de evenimente, în urma cărora Rusia și-a folosit întregul set de instrumente de propagandă și a intensificat-o și mai mult.

Spre deosebire de propaganda dusă de Rusia în mai multe țări, propaganda rusă din Armenia are o particularitate: este realizată în principal prin intermediul etnicilor armeni care sunt cetățeni ruși. Personalități publice care locuiesc în Rusia, inclusiv bloggeri, editori, personalități publice, care au participat la demonstrații și mitinguri organizate în Armenia sau au făcut apeluri active și au recrutat oameni.

Cele mai active dintre aceste personalități publice sunt Margarita Simonyan, redactor-șef al agenției de știri Sputnik, și bloggerul Mika Badalyan. 

Într-o serie de publicații, Margarita Simonyan îl numește pe prim-ministrul Armeniei, Nikol Pașinian, "Iuda", subliniind astfel ideea că acesta este un trădător care servește interesele inamicului, iar baza tuturor acestor publicații este că nimeni în afară de Rusia nu poate ajuta Armenia. Simonyan se regăsește și în una din investigațiile Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova, fiind vizată pentru declarații scandaloase împotriva Ucrainei, Uniunii Europene şi Occidentului

Bloggerul Miaka Badalyan nu numai că a diseminat punctele de discuție rusești, dar a participat personal la proteste antiguvernamentale, îndemnând cât mai mulți oameni să se alăture acestor demonstrații. El a acordat interviuri atât platformelor armenești, cât și celor rusești.

Comparația premierului Nikol Pașinian cu fostul președinte georgian Mihail Saakașvili sau cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski este, de asemenea, una dintre cele mai populare narative rusești, iar în septembrie-octombrie a devenit deosebit de activă pe fondul întâlnirii lui Nikol Pașinian cu Zelenski și al scrisorii lui Saakașvili adresate premierului Armeniei. 

Aceeași sursă indică faptul că Rusia, în funcție de situații, lansează narative care se răspândesc în lanț prin diferite surse. Acestea sunt de obicei aruncate în câmpul informațional de către înalții oficiali ai Rusiei, apoi răspândite de personalități publice ale Federației Ruse, mass-media și alte mijloace. Ulterior sunt diseminate prin actualii și foștii oficiali de rang înalt din Armenia, politologi, experți, mass-media și alte surse.

Narativele derivă din interesele Rusiei, dar sunt prezentate ca opinii favorabile de către portavocile răspândite în statele unde își consolidează interesele sau prezența, adaptate la situația geopolitică și context. Principalele teze de propagandă rusă se referă la demonizarea țărilor occidentale și, în special, la invincibilitatea Rusiei în sfere de securitate, economice și de altă natură. 

 

Investigația a fost realizată în cadrul Women Investigative Jurnalists Network (WIJN), cu suportul International Media Support (IMS).  Asistența juridică în cadrul materialului a fost realizată cu susținerea UNESCO.  

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii