Strategia de Reformare a Sectorului Justiției (SRSJ), pusă în aplicare în perioada 2011-2016, a fost un eșec, afirmă noul ministru al Justiției, Alexandru Tănase. Oficialul a criticat dur acțiunile întreprinse în ultimii ani în domeniul reformării Justiției și a propus un set de proiecte pe care și le asumă pentru următoarele 12 luni pentru a îmbunătăți situația.

„În ciuda modificărilor legislative operate și a faptului că în ultimii ani au fost schimbaţi peste 30% din judecători, nu s-a reușit crearea unei energii reformatoare în interiorul sistemului judecătoresc. Masa critică a judecătorilor, la fel ca și adevăraţii decidenţi din interiorul sistemului judiciar, au rămas neschimbaţi, ei nefiind în realitate afectaţi de reformele operate. Datorită influenţei pe care o exercită aceștia în mediul politic, anumite reforme judiciare au fost torpilate, iar altora le-a fost denaturată esenţa. În acest context, trebuie menţionat faptul că nicio reformă nu a atins interesele CSJ”, se arată în documentul semnat de ministrul Alexandru Tănase.

Oficialul constată că, raportând resursele alocate și modificările legislative operate în cadrul SRSJ la impactul real produs asupra calităţii actului de justiţie, se constată că strategia pentru anii 2011-2016 a suferit un eșec. Ministrul observă că astăzi există o centralizarea excesivă de competenţe la CSJ, ceea ce descurajează judecătorii instanţelor de fond și apel să dea dovadă de independenţă la luarea deciziilor. De asemenea, modul în care are loc numirea și promovarea judecătorilor de către Consiliul Superior al Magistraturii prin decizii luate cu ușile închise, în baza unor criterii neclare, cu neglijarea rezultatelor evaluării candidaţilor de către colegiile de evaluare și selecţie a judecătorilor, generează autocenzură și o ierarhizare neformală, neprevăzută de lege, similară modelului sovietic în funcţie de nivelul instanţei în care activează magistraţii.

Astăzi, CSJ deţine un întreg set de instrumente pentru a exercita controlul asupra întregului sistem judiciar, se concluzionează în documentul semnat de Tănase.

Ministrul are obiecții și față de modul în care este pusă în aplicare noua hartă judiciară, în lipsa infrastructurii adecvate. Demnitarul atrage atenţia la concentrarea într-o singură instanţă-gigant a dosarelor de primă instanţă pe municipiul Chișinău, instituţie care instrumentează peste 45% din dosarele pe întreaga ţară, precum și la sarcina disproporţionat de mare a Curţii de Apel Chișinău în raport cu celelalte două curţi de apel.

De asemenea, sunt criticate rata mică de achitare în instanțe, numărul mare de demersuri de arest și interceptări acceptate de judecători.

Pentru a schimba starea de lucruri în sector, Tănase propune mai multe reforme rapide. Ministrul vrea verificarea prioritară a declaraţiilor de avere și interese a tuturor judecătorilor, inclusiv a membrilor CSM, de către ANI. La fel, demnitarul vrea modificarea prioritară a cadrului legal cu privire la criteriile de selecţie, evaluare și promovare a judecătorilor, prin acordarea expresă a priorităţii candidaţilor cu cel mai înalt punctaj acumulat la evaluarea de către Colegiul de Selecţie și Carieră a Judecătorilor, inclusiv instituirea prin lege a periodicităţii concursurilor. De asemenea, se propun modificări în Constituţie cu scopul perfecţionării sistemului de acces în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, pentru stimularea meritocraţiei și competitivităţii profesionale reale. Ministrul vrea introducerea eșecului la evaluarea integrităţii și a performanţelor drept temei pentru eliberarea din funcţie.

Cât privește harta judiciară, Tănase vrea să fie asigurată infrastructura necesară și să se elimine disproporţiile create odată cu implementarea acesteia, în special în municipiul Chișinău și Curtea de Apel Chișinău. Ministrul își propune reforme și în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, se dorește asigurarea autonomiei funcţionale a Inspecţiei Judiciare faţă de CSM, limitarea dreptului de vot al procurorului general, președintelui Curţii Supreme de Justiţie și ministrului Justiţiei în problemele referitoare la cariera judecătorilor (numirea, promovarea, sancţionarea disciplinară și destituirea judecătorilor), limitarea calităţii de membru al CSM la un singur termen, instituirea unui sistem efectiv de contestare a hotărârilor CSM (jurisdicţie deplină pe fond, ședinţe publice obligatorii și hotărâri motivate).

Tănase își dorește și o reglementarea clară prin lege a procedurii de publicare integrală a hotărârilor judecătorești, cu reglementarea restrictivă a cazurilor de secretizare a datelor cu caracter personal, ţinând cont de cele mai avansate modele din UE, dar și excluderea adoptării hotărârilor CSM cu ușile închise.

Nici președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, nici cel al Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, nu au comentat deocamdată inițiativele ministrului.