ANALIZA// De la „poduri de flori” la pragmatism. Soft power românesc în Moldova

Mădălin Necșuțu
02/04/2021

Se spune că în orice criză există și oportunități. Bucureștiul pare să fi înțeles acest lucru în relația cu Republica Moldova. A livrat în pandemie echipamente medicale de milioane de euro și a trimis deja peste Prut 72.000 de doze de vaccin anti-COVID19, se arată într-o analiză a portalului Veridica.ro.

Asistența din această perioadă de criză nu reprezintă însă o noutate – în ultimii ani, România a finanțat numeroase proiecte care au un impact direct asupra populației. În paralel, s-a mers ceva mai puțin pe un anume tip de discurs patriotic, iritant pentru o parte semnificativă din populația Republicii Moldova. Rezultatul acestei politici prin instrumente de tip soft-power este că în timp ce partidele declarat unioniste de la Chișinău sunt în cădere liberă în preferințele electoratului, în mod paradoxal, numărul unioniștilor este în creștere.

De la vorbe la sprijin concret. Cum pierde Rusia teren la Chișinău

În Republica Moldova acționează, încă de la fondarea țării, două mari forțe – cele care vor ca țara să se afle în așa-numita lume rusă, în orbita fostei capitale imperiale, Moscova (numele s-au schimbat de-a lungul timpului: agrarieni, comuniști, socialiști) și cele care și-ar dori o orientare spre Vest, reprezentat fie de România, pentru unioniști, fie de Uniunea Europeană. Taberele caută să își justifice opțiunea, prezentând și avantajele respectivelor orientări și forța pe care o au cei pentru care optează.

Pandemia de coronavirus a apărut într-o perioadă în care Republica Moldova se afla sub controlul cvasi-total al socialiștilor pro-ruși, care aveau președinția, guvernul și suficiente pârghii pentru a-și asigura majoritatea în Parlament, chiar dacă nu dețineau peste jumătate din mandate. Linia partidului dicta o narațiune care să transmită că, în ceas de nevoie, ajutorul vine de la marea putere de la Răsărit – numai că lucrurile nu au stat așa.

Pe tot parcursul lui 2020, Moscova a trimis la Chișinău doar două cutii cu teste PCR și un avion care a transportat cumpărăturile Chișinăului din China. 

În comparație, România a oferit un ajutor medical în valoare de 3,5 milioane de euro în mai 2020 și a trimis 42 de medici să ajute în spitalele COVID-19 din Republica Moldova. Asistența a continuat și în 2021, atunci când România a trimis peste Prut echipamente medicale în valoare de 2,3 milioane de euro . 

Socialiștii au încercat atunci să creeze probleme de imagine pentru convoiul de 20 de camioane trimis din România. Acesta a fost trimis pentru recepție undeva sub un pod de la marginea orașului Chișinău. Cu toate acestea, în urmă acestui episod, socialiștii lui Igor Dodon au obținut efectul invers. Cetățenii de peste Prut au empatizat și mai mult cu gestul generos făcut de autoritățile de la București. 

Geopolitica vaccinurilor: Chișinăul nu e una din prioritățile Moscovei.

La finele lunii decembrie, după ce președinția Moldovei a fost preluată de Maia Sandu, președintele României, Klaus Iohannis, a întreprins o vizită la Chișinău, prilej cu care a promis și că România va dona 200 de mii de vaccinuri. Iohannis ridica, practic, mănușa aruncată de fostul președinte prorus, Igor Dodon, un susținător și un promotor fervent al vaccinului rusesc Sputnik V.

Pe parcursul ultimei luni de zile, de pe 27 februarie până pe 27 martie, România a reușit deja să trimită un pic peste o treime din cele 200.000 de doze promise. Cel mai recent transport de vaccinuri a inclus 51.600 de doze, care au ajuns la Chișinău pe 27 martie, atunci când s-au sărbătorit o sută trei  ani de când Sfatul Țării din Basarabia a votat unirea cu România.

Promisiunea lui Iohannis că România va aduce 200.000 de doze de vaccin la Chișinău a dat cumva tonul confruntării vaccinurilor în Republica Moldova. România, UE și SUA au livrat ce au promis, în timp ce Rusia asistă în continuare de pe margine la aceste desfășurări. Războiul imagologic a fost net câștigat de cei care pot livra material și concret în fața unor declarații politice și a perdelelor de fum create de acestea.

Iar motivul pentru care Rusia nu livrează este simplu: țara pur și simplu nu are capacitatea de a produce atât Sputnik V cât ar fi necesar și cât a promis deja. Moscova are probleme cu vaccinarea propriilor cetățenilor și nu poate onora nici măcar comenzile comerciale pe care le are în prezent pentru vaccinul Sputnik V din toată lumea.

Continuarea pe Veridica.ro

Mădălin Necșuțu
02/04/2021



Become a Patron!

Comentarii