ANALIZĂ// Republica Moldova își fortifică spațiul informațional în fața propagandei ruse. Așteptări și efecte ale legii securității informaționale

Mădălin Necșuțu și Ilie Gulca
08/07/2022

Cotată cu cea mai slabă reziliență în fața propagandei ruse, Republica Moldova este pe cale să modifice acest statut. Legea securității informaționale adoptată de Parlamentul de la Chișinău și promulgată pe 20 iunie de către șefa statului, Maia Sandu, răspunde unei necesități de securizare a spațiului informațional, în special după invazia rusă în Ucraina începută pe 24 februarie.

În pofida războiului împotriva Ucrainei, Rusia pompează bani grei, fie direct, fie prin intermediul partidelor-marionete, într-un domeniu în care încă poate concura cu Uniunea Europeană în Republica Moldova, și anume cel informațional.

„Spațiul informațional deschide posibilități asimetrice extinse pentru reducerea potențialului combativ al adversarului […] Este necesară perfecționarea acestor activități în spațiul informațional, inclusiv pentru apărarea obiectivelor noastre”, preciza șeful Statului-Major al Forțelor Armate ale Federației Ruse, generalul Valeri Gherasimov, în articolul său din 2013 publicat în „Curierul militar-industrial”.

Doctrina Gherasimov a fost linia directoare pe care propaganda rusă a urmat-o și în Republica Moldova

Principalele instrumente ale Kremlinului în Republica Moldova

Dezinformarea și știrile false au fost principalele instrumente cu care a operat Kremlinul în Republica Moldova prin intermediul televiziunilor, ziarelor, media online și, mai nou, pe rețelele de socializare pe care le deține sau le controlează prin persoane interpuse.

În continuare, ne-am propus să facem o radiografie a ceea ce reprezintă noua lege a securității informaționale și am stat de vorbă cu decidenți, experți, precum și unii dintre promotorii propagandei ruse.

Președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, consideră importantă această lege deoarece cuprinde definiția dezinformării.

„Legea actuală din Republica Moldova a fost elaborată după modelul existent în Lituania. Este o definiție un pic mai elaborată în Republica Moldova, deoarece include noțiunea de intenție și prejudiciu”, a declarat ea, relevând că definiția a fost elaborată după consultări cu reprezentanți ai ONG-urilor și cu experți internaționali.

În același timp, președinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia, califică definiția „dezinformare” drept „un pic șchioapă” și anticipează dificultăți în ceea ce privește aplicării acesteia.

„Definiția sună așa: dezinformare – răspândire intenționată a informațiilor false create pentru a dăuna unei persoane, unui grup social, unei organizații sau securității statului. Ar fi fost mai indicată sintagma a informațiilor false sau înșelătoare, pentru că dezinformarea nu operează doar cu știri false”, a opinat președinta Consiliului de Presă.

De asemenea, Viorica Zaharia și-a exprimat temerea că Consiliul Audiovizualului ar putea să fie pus în situația să demonstreze un fals atunci când va intenționa să sancționeze un post pentru dezinformare.

„Acest lucru este foarte dificil, în timp ce să demonstrezi că o informație înșală oamenii, îi induce în eroare și le creează stări de confuzie, este mai ușor”, a mai spus ea.

Amenzi și interdicții graduale

Conform noii legislații, sancțiunile aplicate televiziunilor și radiourilor vor fi similare cu celor care sancționează discursursul de incitare la ură.

Noua lege prevede o serie de amenzi și interdicții graduale. Sancțiunile demarează cu amenzi de la 40.000 la 70.000 de lei, după care urmează penalizări de la 70.000 la 100.000 de lei.

În cele din urmă, pentru dezinformare, va fi aplicată o sancțiune de suspendare a licenței de emisie de până la șapte zile. Ulterior, se poate merge până la revocarea licenței.

„Logica sancțiunilor, preluată din legislația europeană, este că trebuie să îi dai furnizorului posibilitatea să se reabiliteze și să intre în câmpul legal. I se atrage atenția asupra încălcărilor legii în ultimele 12 luni și i se spune ce trebuie să facă pentru a reveni în limitele legii”, a spus șefa Consiliului Audiovizualului.

Noua lege mai introduce și o cotă minimă de 50% pentru conținuturile europene. Cel puțin, 50% din ceea ce este achiziționat ca programe trebuie să fie de producție europeană. De exemplu, produsele media realizate în Republica Moldova sunt de factură europeană.

De asemenea, conținutul unei instituții media trebuie să fie de 80% în limba română, iar 75% din acest content trebuie difuzat la ore de maximă audiență.

„Este preluat modelul de interdicție prevăzut de decizia Comisia de Situații de Excepționale din 2 martie. Aceasta interzice retransmiterea, preluarea știrilor cu caracter informativ, a programelor de analiză, a talk-show-urilor din țările care nu au ratificat Convenția Europeană privind Televiziunea Transfrontalieră. Aici este inclusă și Rusia, care nu a ratificat această Convenție”, a mai explicat Vițu.

Impactul interzicerii Sputnik

După ce Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a interzis Postul de Radio Sputnik la începerea invaziei ruse în Ucraina, efectele acestei acțiuni s-au făcut resimțite imediat.

„Cele două posturi care transmiteau conținutul media al Spunik – Radio Ala și Hit FM – nu mai difuzează un astfel de content manipulatoriu [...] Televiziunile din Moldova care retransmiteau conținut media din Rusia au renunțat la această inițiativă. Noi, membrii Consiliului Audiovizualului, am salutat această prudență editorială”, a afirmat Liliana Vițu.

Ea admite că adoptarea legii securității informaționale nu înseamnă nici pe departe că nu există dezinformare în conținuturile media produse în Republica Moldova și că percepția publică nu se „schimbă de azi pe mâine”.

Săgețile dintre Serghei Lavrov și Maia Sandu

Rusia nu a reacționat prea bine la această lege, iar ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat pe 23 iunie că Republica Moldova o ia pe urmele Ucrainei, unde se încearcă să fie anulat tot ce este rusesc.

„Președintele a semnat o lege prin care se spune că nu vor mai fi știri din Rusia în Moldova. Este trist”, a spus șeful diplomației de la Moscova.

În replică, a doua zi, șefa statului, Maia Sandu, a declarat în cadrul unei conferințe că această lege ține de decizia suverană a Parlamentului, precum și a Președinției Republicii Moldova și a fost necesară pentru a combate dezinformarea.

„Facem acest lucru și îl vom face în continuare ca să asigurăm un spațiu informațional obiectiv, pentru ca cetățenii noștri să poată analiza [realitatea - n.r.] pornind de la informații obiective, și nu de la propagandă și surse false”, a afirmat Maia Sandu.

Oponenții acestei legi: între interesele de partid și cele ale Moscovei

De cealaltă parte, exponenții politici ai intereselor rusești în Republica Moldova sau ai televiziunilor subordonate politic Moscovei nu văd cu ochi buni noua lege. Mai mult, deputații Partidului Socialiștilor din Republica Moldova au contestat legea la Curtea Constituțională, calificând-o drept o acțiune de a introduce „cenzura”.

„Această lege nu se referă numai la știrile de limba rusă, ci și la alte posturi de televiziune, care nu au ratificat Convenția Transfrontalieră. Eu cred că este o acțiune pentru a introduce cenzura. Consumatorul de știri trebuie să decidă însuși la ce fel de știri se uită la televizor. Principalul cenzor trebuie să fie telecomanda și telespectatorul”, a declarat deputatul socialist Vasile Bolea.

El a mai afirmat că orice încercare de a interzice cetățenilor să privească o emisiune analitică este sortită eșecului. În opinia sa, măsura luată de autorități îl va determina pe cetățeanul care vrea să privească emisiuni rusești să găsească alternativă.

„Trăim în era internetului sau putem privi diverse posturi TV prin televiziunea prin satelit. Eu cred că această interdicție nu creează un efect pozitiv […] Am văzut și interzicerea filmelor sovietice cu tematică de război, precum și alte lucruri. Acum vedem că se interzic știri și emisiunile analitice în limba rusă”, a mai afirmat Bolea.

La rândul său, directorul postului TV6, Dumitru Chitoroagă, patronat de facto de Ilan Șor, este de părerea că noua lege nu afectează postul pe care îl conduce, deoarece nu retransmite știri sau alt conținut informațional din Rusia.

„Cred că oamenii care doresc să privească programele în limba rusă o pot face fără probleme. Nu văd motivul pentru care este nevoie de o asemenea lege. Probabil că este o bifă în dreptul guvernării ca să arate cât de prooccidentali sunt. Eu cred că de acum încolo cetățenii Republicii Moldova nu vor mai urmări doar parțial posturile rusești, ci vor urmări cap-coadă posturile rusești”, a estimat el.

Ce spun experții media despre noua lege

Experții media de la Chișinău susțin că o astfel de reglementare era absolut necesară pentru igienizarea spațiului informațional din Republica Moldova de dezinformare și știrile false, în special pe tema invaziei din Ucraina a Rusiei.

„În contextul Rusiei împotriva Ucrainei, s-au intensificat pericolele asupra spațiului informațional și au fost necesare aceste modificări, care, pe de o parte, înăspresc sancțiunile și, pe de altă parte, oferă Consiliului Audiovizualului o marjă mai mare de manevră ca să pedepsească televiziunile și radiourile care difuzează dezinformare”, a opinat directorul Asociației Presei Independente, Petru Macovei.

El a mai precizat că noua măsură este bună pentru că legiferează interdicția de a retransmite programele audiovizuale din țările care nu au ratificat Convenția Europeană privind Televiziunea Transfrontalieră nu doar de către televiziuni, ci și de către cabliști.

„În condițiile actuale, chiar și după încheierea stării de urgență, propaganda rusă nu va mai fi legală în Republica Moldova. Deci, eu văd mai multe plusuri în această lege decât eventuale minusuri”, a adăugat Petru Macovei.

În perioada stării de urgență, instituită la 24 februarie 2022, furnizorii de servicii de comunicaţii electronice accesibile publicului, în baza unei listei stabilite de Serviciul de Informații și Securitate, au obligaţia să blocheze imediat accesul utilizatorilor din Republica Moldova la sursele care promovează ştiri false în domeniul ce afectează securitatea naţională, precum și sursele online care prin mesajele promovate incită la ura, la dezordini în masă sau ră

Petru Macovei a precizat că noua lege a audiovizualului ar putea fi doar începutul, deoarece o bună parte a dezinformărilor și știrilor false elaborate sub îndrumarea Moscovei au migrat în spațiul online.

„Trebuie să impunem anumite reglementări în presa online pentru că omul trebuie să știe cui aparține site-ul de unde se informează, unde poate să depună o plângere în caz de dezinformare sau defăimare, cine poate să fie tras la răspundere. În ultima perioada, difuzarea unor dezinformări din surse anonime s-a răspândit foarte mult și, bineînțeles, trebuie luare măsuri”.

Viorica Zaharia împărtășește opinia că legea securității informaționale reprezintă doar un început în ce privește combaterii dezinformării.

„Într-o anumită măsură legea va proteja spațiul nostru informațional de dezinformare. Dar numai într-o anumită măsură, întrucât ea nu are putere pe online și eu mă aștept ca autorii campaniilor de dezinformare să se orienteze pe online, să-și concentreze toate eforturile ca să fie prezenți acolo”, a menționat președinta Consiliului de Presă.

Materialul a fost publicat cu suportul Biroului pentru România și Republica Moldova al Fundaţiei Friedrich Naumann pentru Libertate, susținut financiar de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Federale Germane, în cadrul proiectului „Dezvoltarea cooperării cu societatea civilă în ţările Parteneriatului Estic și Rusia”. Afirmațiile nu reflectă obligatoriu opiniile donatorilor.










 

Mădălin Necșuțu și Ilie Gulca
08/07/2022



Follow us on Telegram

Comentarii